Mozaic știri economice 15.05.2017
Numărul firmelor cu capital străin nou înființate a crescut cu 4,6%, în primul trimestru
Numărul firmelor cu capital străin nou înființate a crescut în primul trimestru cu 4,6%, comparativ cu perioada similară a anului precedent, la 1.388 unități, reiese din datele Oficiului Național al Registrului Comerțului (ONRC). Cele 1.388 de societăți noi aveau un capital social subscris în sumă totală de peste 13,9 milioane dolari, în creștere cu 45% comparativ cu ianuarie — martie 2016. România a înregistrat, în 2016, cel mai slab an din ultimii 18 în privința firmelor cu capital străin nou înființate. Astfel, anul trecut au fost înființate 5.348 de astfel de firme, în scădere de la 5.831 unități, în 2015. După 1991, cele mai multe societăți au fost înființate în anul 2007, când au fost înregistrate peste 15.000 de astfel de firme. La polul opus, cele mai puține au fost în anul 1995, respectiv 3.400. Valoarea totală a capitalului social al celor 5.348 firme se ridică la 40 milioane dolari, cu 1,4% peste 2015. În perioada 1991 — 2016, au fost înființate 209.814 de societăți cu participare străină la capital, valoarea totală a capitalului social subscris fiind de peste 44,8 miliarde de euro. Din cele 209.814 firme, 43.627 firme au capital italian, dar cea mai mare valoare a capitalului social este a societăților olandeze, respectiv 8,71 miliarde de euro, în aproximativ 4.919 firme.
România a devenit membră a Băncii Asiatice pentru Investiții în Infrastructură
Consiliul guvernatorilor Băncii Asiatice pentru Investiții în Infrastructură (AIIB) a aprobat, sâmbătă, cererile pentru ca șapte noi state, inclusiv România, să se alăture acestei instituții înființate de China, astfel că numărul total al membrilor AIIB a ajuns la 77, transmite Reuters. Cele șapte țări ale căror candidaturi au fost aprobate sunt: România, Bahrein, Bolivia, Chile, Cipru, Grecia și Samoa. "Extinderea zonelor din care provin statele ale AIIB către Africa, Europa, America de Sud și Asia arată nivelul angajamentului global al misiunii băncii și ilustrează progresele înregistrate din momentul în care 20 de state au semnat memorandumul inițial de înființare a AIIB, cu mai puțin de trei ani în urmă", a declarat președintele AIIB, Jin Liqun. Cu un capital autorizat de 100 de miliarde de dolari, Asian Infrastructure Investment Bank (AIIB) intenționează să stimuleze investițiile în infrastructurile de transport, energie și telecomunicații din Asia. AIIB este văzută drept un rival pentru Banca Mondială și Banca Asiatică de Dezvoltare (ADB), instituții financiare dominate de către statele occidentale.
Oil Terminal Constanța vrea să ia un credit de aproape 6 milioane euro
Oil Terminal Constanța, operatorul terminalului petrolier la Marea Neagră, vrea să contracteze un credit de investiții pe termen lung în valoare de 26,77 milioane lei (5,9 milioane euro) pentru finanțarea unor investiții. Subiectul se află pe ordinea de zi a ședinței Adunării Generale a Acționarilor, ce va avea loc în 19 iunie. ”Aprobarea contractarii unui credit de investiții pe termen lung în valoare de 26.770.050 lei pentru finanțarea obiectivelor de investiții Pozare supraterană fascicul conducte țiței Secția Platformă Port – S.P. Sud și Modernizare rezervor R34/S”, arată convocatorul transmis Bursei de Valori București (BVB). Compania Oil Terminal Constanța (simbol bursier OIL) este controlată de Ministerul Energiei, care deține 59,62% din acțiuni, și are aproape 1.000 de angajați. Oil Terminal a înregistrat anul trecut o cifră de afaceri de 160,5 milioane lei, în urcare cu 16% față de anul anterior și un profit net de 17 milioane lei. Societatea Oil Terminal, care operează cel mai mare terminal petrolier al României la Marea Neagră, este listată la Bursa de Valori București și are o valoare de piață de 105,4 milioane lei (23,2 milioane euro).
Planurile economice ale lui Trump riscă să sporească inegalitatea în SUA
Politicile economice ale președintelui american Donald Trump sunt susceptibile să genereze o creștere economică în beneficiul celor bogați și să sporească inegalitatea între venituri în Statele Unite, avertizează laureatul Nobelului pentru Economie Sir Angus Deaton, relatează Reuters. Trump a ajuns la putere promițând să-i ajute pe americanii săraci, însă Deaton notează că propunerile miliardarului republican vizând dereglementarea în finațe și industrie și o reducere a prestațiile în domeniul îngrijirilor de sănătate vor ajuta mai ales grupurile corporatiste cu influență politică. Planurile lui Trump de a reduce impozitele și de a ridica bariere comerciale ar putea. în cazul în care vor fi implementate, să impulsioneze pe termen scurt creșterea economică în cazul unor muncitori, însă nu va antrena o creștere economică pe termen lung, esențială în a atenua efectele inegalității, a subliniat el într-un interviu. ”Eu cred că nimic din toate astea nu sunt bune” în abrdarea inegalității veniturilor, a spus Deaton, un profesor la Universitatea Princeton distins cu Premiul Nobel pentru Economie în 2015 pentru activitatea sa cu privire la sărăcie, bunăstare și consum. El a făcut aceste declarații vineri, după ce a susținut un discurs la reuniunea, în Italia, a miniștrilor Finanțelor și guvernatorilor băncilor centrale din cele mai bogate șapte țări din lume (G7), pe agenda căreia unul dintre principalele subiecte a fost inegalitatea.
Microsoft își schimbă politica și oferă gratuit soluții de securitate
Atacul cibernetic la nivel mondial în scopul extorcării a determinat Microsoft să anunțe o măsură neobișnuită și să pună la dispoziție - în mod gratuit - soluții în domeniul securității pentru vesiuni mai vechi ale sistemului Windows, relatează The Associated Press. Până acum, Microsoft a produs soluții pentru sisteme mai vechi - precum Windows XP din 2001 - disponibile numai celor mai mari organizații care plătesc suplimentar pentru servicii de susținere extinse. Însă milioane de persoane și afaceri mici dețin în continuare aceste sisteme. Microsoft anunță acum că le va oferi soluții în mod gratuit tuturor. Atacul de vineri a exploatat o vulnerabilitate a sistemului Windows care ar fi fost identificată de Agenția Națională americană pentru Securitate (NSA) și care a fost divulgată ulterior pe Internet. Microsoft a publicat soluții la această vulnerabilitate în martie. Însă computerele care nu au instalat soluția au fost vizate în acest atac cu ransomware. Odată instalat în rețeaua unei organizații, malware-ul folosit în atac s-a răspândit rapid folosindu-se de această vulnerabilitate.
