Economic

MOZAIC ȘTIRI ECONOMCE: Trei companii românești, în topul 100 al poluatorilor europeni

Ziarul de Vrancea
2 apr 2019 403 vizualizări

Termocentrala Rovinari, sucursală a Complexului Energetic Oltenia, se situează pe locul 38 în Europa și pe locul I în România

Trei companii din România se regăsesc în primii o sută cei mai mari poluanți la nivelul Europei, din punct de vedere al emisiilor de dioxid de carbon (CO2), potrivit datelor publicate de Direcția Generală Politici Climatice a Comisiei Europene. Pe locul 38 la nivel european se situează Termocentrala Rovinari, sucursală a Complexului Energetic Oltenia, cu emisii de CO2 (conform verificărilor din 2018), de 5.191.433 de tone. Pe locul doi la nivel național și 58 la nivel european se situează combinatul siderurgic din Galați ArcelorMittal. Emisiile de CO2 ale companiei s-au ridicat la 4.104.923 de tone. Cea de a doua sucursală a SC Complexul Energetic Oltenia SA, Turceni, din județul Gorj, a înregistrat emisii de CO2 în valoare 4.069.124 de tone, situându-se pe locul 60, la nivel european. Pe al patrulea loc, la nivel național și 114 în Europa se regăsește, de asemenea, o altă sucursală a SC Complexul Energetic Oltenia SA, Electrocentale Ișalnița, care a înregistrat valori alee CO2 emis de 2.528.089 de tone. SC Azomureș SA, companie ce are ca obiect de activitate producția de îngrășăminte, se situează pe locul 156 la nivel european, cu emisii de 2.028.357 tone. Centrala de Congenerare cu Ciclu Combinat Brazi se clasează pe locul 237 printre companiile europene, emițând CO2 în valoare de 1.396.196 de tone. O altă sucursală a SC Complexul Energetic Oltenia SA, Craiova II, se regăsește în primele zece cele mai mari poluatoare din România, cu emisii de 1.265.999, fiind pe locul 263 în Europa. Centrala Electrica de Termoficare Govora, SC Holcim SA și Petrobrazi se află, de asemenea, printre companiile cu emisii mari de dioxid de carbon, din România, cu valori ce depășesc un milion de tone. La nivel european, din topul primelor 10 companii poluatoare se prezintă astfel: Bełchatów (Polonia), Neurath (Germania), Niederaussem (Germania), Jänschwalde (Germania), Weisweiler (Germania), Schwarze Pumpe (Germania), Lippendorf (Germania), Maritsa Iztok (Germania), Boxberg Werk IV (Germania) și Ryanair (Irlanda), singura companie aeriană inclusă în lista primilor 10 poluatori din Europa. Aceste clasamente anuale ale autorității europene nu reprezintă strict o listă a companiilor din Europa și cantitatea de CO2 produsă de acestea, ci se concentrează asupra a 11.000 de centrale electrice și fabrici de producție din cele 28 de state membre ale UE, plus Islanda, Liechtenstein și Norvegia, precum și activitățile de aviație din aceste țări. UE declară că aceste activități au fost alese deoarece pot fi măsurate și verificate cu un nivel ridicat de precizie.

Ford a prezentat SUV-ul Puma, care va fi produs în România

u mașina are tehnologia Ford EcoBoost Hybrid, care ar trebui să optimizeze consumul de combustibil, motorul oferind în același timp o putere de 155 CP

Constructorul auto Ford a prezentat, la Amsterdam, SUV-ul Puma, care va fi produs la uzina de la Craiova, a anunțat, miercuri, compania. SUV-ul va avea tehnologia de propulsie mild-hybrid de 48 de volți și va intra în vânzare la finalul acestui an. Puma va fi produs la uzina Ford din Craiova, în urma unei investiții începute în anul 2008, care astăzi totalizează aproape 1.5 miliarde de euro. Prima imagine a lui Ford Puma relevă elemente importante de design, inclusiv blocurile optice și linia caroseriei. Alături de proporțiile de SUV, care permit o gardă la sol mai ridicată, Puma are un portbagaj care oferă o capacitate de 456 de litri. Mașina are tehnologia Ford EcoBoost Hybrid, care ar trebui să optimizeze consumul de combustibil, motorul oferind în același timp o putere de 155 CP. ”Un starter/generator integrat antrenat prin curea (BISG) înlocuiește clasicul alternator, permițând recuperarea și stocarea energiei care de obicei se pierde în timpul frânării și rulării libere (coasting). Astfel, sistemul încarcă un pachet de baterii Litiu-Ion de 48 de volți răcit cu aer”, se arată în comunicat. BISG se comportă și ca un motor electric, completând motorul 1.0 EcoBoost cu trei cilindri. Acesta utilizează energia înmagazinată în baterii pentru a schimba sursa cuplului și pentru a suplimenta cuplul, potrivit companiei. Puma se alătură unei game în expansiune de SUV-uri și crossovere Ford la nivel european, aceasta incluzând Fiesta Active, Focus Active, EcoSport, Kuga, Edge și noul Explorer Plug-in Hybrid. SUV-urile reprezintă acum mai mult de 20% din vehiculele comercializate de Ford în Europa. Vânzările de SUV-uri Ford au crescut în 2018 la nivel european cu peste 19 procente.

a Isărescu să împingă dobânzile la depozite în sus

Guvernatorul Băncii Naționale a României (BNR), Mugur Isărescu, a anunțat, marți, că instituția a menținut rata dobânzii de politică monetară la 2,5%, pentru că a trecut la un control mai strict al lichidității de pe piața monetară, ceea ce sper că va duce la o creștere a dobânzilor la depozite. „Avem o întărirea a politicii monetare printr-un control strict al lichidităților de pe piața monetară. Aici, avem și o anumită flexibilitate. În funcție de evoluția inflației, urmărim, cu atenție, dacă factorii care au dus la creșterea inflației, în special pe partea prețurilor volatile, sunt cu acțiune temporară sau cu acțiune mai îndelungată și vom reacționa în continuare în ședințele următoare”, a afirmat Mugur Isărescu, în cadrul briefing-ului de presă de marți, întrebat ce decizie va lua BNR dacă inflația va continua să fie peste ținta instituției. Rata anuală a inflației a crescut de la 3,27% în decembrie 2018 la 3,32% în ianuarie și 3,83% în februarie 2019, „situându-se astfel peste limita superioară a intervalului de variație al țintei și peste valoarea previzionată”, arată comunicată de presă al Băncii centrale publicat după ședința de politică monetară de marți. De asemenea, Guvernatorul BNR a confirmat că acest control al lichidității a început mai demult, ceea în comunicatul instituției este menționat prin „păstrarea controlului strict asupra lichidității de pe piața monetară”. De altfel, de mai bine de o lună, Banca centrală a renunțat la operațiunile repo, prin care dă bani pieței, și a trecut la atragerea de depozite. „În momentul în care continui ceva înseamnă și o relativă întărire, adică nu faci un pas înapoi”, a adăugat Isărescu. Concomitent, cu un control mai strict al lichidității, în ședința de marți, Consiliul de administrație al BNR a menținut rata dobânzii de politică monetară la nivelul de 2,5% pe an, rata dobânzii pentru facilitatea de depozit la 1,5% pe an și rata dobânzii aferente facilității de creditare la 3,5% pe an, precum și nivelurile ratelor rezervelor minime obligatorii aplicabile pasivelor în lei și în valută ale instituțiilor de credit. Aceste niveluri ale dobânzii au fost stabilite în ședința de politică monetară din 7 mai 2018, începând cu 8 mai 2018 și fiind menținute în următoarele șase ședințe de politică monetară - din 4 iulie 2018, din 6 august 2018, din 3 octombrie 2018, din 6 noiembrie 2018, din 8 ianuarie 2019 și din 7 februarie 2019. Nivelurile actuale ale RMO aplicabile pasivelor în lei și în valută ale instituțiilor de credit sunt de 8%. Pentru rezervele în lei, nivelul a fost stabilit începând cu 24 mai 2015, iar pentru cele în valută începând cu 6 mai 2017. „Controlul lichidității urmărește să stabilizeze și cursul. Exprimarea corectă ar fi așa: să evite amplificarea tensiunilor pe piața valutară, pentru că, în momentul în care tensiunile se amplifică, este foarte greu să le mai controlezi. Am observat, într-adevăr, o corelație dintre excesul relativ de lichiditate, care a coexistat cu stabilitatea cursului aproape trei ani. Acum am observat o corelație între excesul relativ de lichiditate și presiuni de pe piața valutară. Decizia are un fundament. Dacă ea va influența sau nu, operațiunile Ministerului de Finanțe, nu cred, pentru că Ministerul de Finanțe a stabilit dobânzi de împrumut ceva mai sus decât rata Lombard a Băncii Naționale. Chiar dacă noi strângem foarte tare lichiditatea, dobânzile nu pot să crească peste 3,5%”, a precizat Isărescu.

Cifra de afaceri din comerțul cu amănuntul a scăzut în februarie cu 2,1%

În luna februarie, volumul cifrei de afaceri din comerțul cu amănuntul (cu excepția comerțului cu autovehicule și motociclete) a scăzut față de luna precedentă atât ca serie brută cu 2,1% cât și ca serie ajustată în funcție de numărul de zile lucrătoare și de sezonalitate cu 0,2%, informează INS. Față de luna corespunzătoare a anului precedent, volumul cifrei de afaceri pentru comerțul cu amănuntul a crescut atât ca serie brută cu 9,1% cât și ca serie ajustată în funcție de numărul de zile lucrătoare și de sezonalitate cu 9,5%. În perioada 1.I-28.II.2019, volumul cifrei de afaceri din comerțul cu amănuntul a crescut față de perioada 1.I-28.II.2018 atât ca serie brută cât și ca serie ajustată în funcție de numărul de zile lucrătoare și de sezonalitate cu 8,2%, respectiv cu 8,0%. Volumul cifrei de afaceri pentru comerțul cu amănuntul, serie brută, în luna februarie 2019, comparativ cu luna precedentă, a scăzut pe ansamblu cu 2,1% ca urmare a scăderilor la vânzările de produse nealimentare (-3,3%), vânzările de produse alimentare, băuturi și tutun (-1,6%) și la comerțul cu amănuntul al carburanților pentru autovehicule în magazine specializate (-0,7%). Volumul cifrei de afaceri pentru comerțul cu amănuntul, serie ajustată în funcție de numărul de zile lucrătoare și de sezonalitate, în luna februarie 2019, comparativ cu luna precedentă a scăzut pe ansamblu cu 0,2%, datorită scăderilor din vânzările de produse nealimentare (-1,3%) și din comerțul cu amănuntul al carburanților pentru autovehicule în magazine specializate (-0,6%). Vânzările de produse alimentare, băuturi și tutun au rămas la același nivel. Volumul cifrei de afaceri pentru comerțul cu amănuntul (cu excepția comerțului cu autovehicule și motociclete), serie brută, în luna februarie 2019, comparativ cu luna februarie 2018 a înregistrat o creștere cu 9,1% datorită creșterilor înregistrate la comerțul cu amănuntul al carburanților pentru autovehicule în magazine specializate (plus 12,7%), vânzările de produse nealimentare (plus 12,6%) și la vânzările de produse alimentare, băuturi și tutun (plus 3,8%). Volumul cifrei de afaceri pentru comerțul cu amănuntul, serie ajustată în funcție de numărul de zile lucrătoare și de sezonalitate, în luna februarie 2019, comparativ cu luna februarie 2018 a înregistrat o creștere cu 9,5% datorită creșterilor înregistrate la vânzările de produse nealimentare (plus 13,4%), comerțul cu amănuntul al carburanților pentru autovehicule în magazine specializate (plus 13,2%) și la vânzările de produse alimentare, băuturi și tutun (plus 3,3%).

Toyota oferă acces gratuit la brevetele de tehnologie pentru vehiculele hibride

Toyota Motor Corp a anunțat că va oferi acces gratuit la tehnologiile pentru vehicule hibride până în 2030, deoarece urmărește extinderea utilizării vehiculelor cu emisii mai reduse, înainte ca industria auto globală să treacă la mașinile electrice cu baterii. Producătorul japonez a declarat că va acorda licențe pentru aproape 24.000 de brevete privind tehnologiile care acoperă sistemele hibride de alimentare, care cuprind motoare, convertizoare de putere și baterii. „Pe baza volumului mare de întrebări pe care le primim în legătură cu sistemele de electrificare a vehiculelor, de la companiile care recunosc nevoia de a populariza tehnologiile hibride și alte vehicule electrificate, am concluzionat că este timpul pentru a începe să cooperăm”, a declarat vicepreședintele executiv al companiei, Shigeki Terashi. De la lansarea Prius, prima mașină hibridă din lume produsă în 1997, Toyota a vândut peste 13 milioane de automobile dotate cu o tehnologie care îmbină un motor convențional pe benzină și un motor electric, economisind combustibil prin captarea energiei în timpul rulării și a frânării, și utilizând-o pentru a alimenta motorul. Vehiculele hibride reprezintă aproximativ 3% din totalul vehiculelor vândute la nivel global, eclipsând procentajul de aproape 1% din totalul vehiculelor electrice (EV), potrivit LMC Automotive. Vehiculele Toyota reprezintă mai mult de 80% din piața vehiculelor hibride. Companiile globale de automobile și-au luat un angajament în privirea electrificării ofertei în următorii ani, pe fondul înăspririi reglementărilor globale privind emisiile, dar mulți recunosc că trecerea la EV-uri cu acumulatori va necesita timp, din cauza costului ridicat al bateriilor. Toyota și-a declarat mult timp încrederea în faptul că vehiculele hibride, a căror eficiență a consumului de combustibil este aproximativ dublă față de cea a benzinei, reprezintă o alternativă eficientă la costurile pentru EV-uri care funcționează exclusiv pe baterii, datorită costului redus, lipsei de infrastructură de încărcare și funcționării similare cu cea a automobilelor pe benzină.

Indicele ROBOR la 3 luni sare la 3,34%, cel mai mare nivel din ultimele 5 luni

Indicele ROBOR la 3 luni, în funcție de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei, a urcat la 3,34%, cel mai mare nivel din ultimele 5 luni, potrivit datelor publicate miercuri de Banca Națională a României (BNR). ROBOR la trei luni este indicatorul principal în funcție de care se calculează dobânzile variabile la creditele în lei. Luni, 25 martie, indicele a crescut de la 3,16% la 3,23%. Până marți, indicele a stagnat de cinci ori consecutiv. Miercuri, indicele a crescut la 3,34%, cel mai mare nivel din 29 octombrie 2018, când a fost tot 3,34%.Totodată, indicele ROBOR la șase luni a urcat de la 3,32% la 3,39%, cel mai mare nivel din 1 martie, când a fost tot 3,39%. ROBOR (Romanian Interbank Offer Rate) este rata medie a dobânzii la care se împrumută, între ele, instituțiile bancare din România, în lei, iar evoluția sa este legată, în principal, de nivelul de lichiditate existent în piață.

Piața muzicală mondială a valorat anul trecut 19 miliarde de dolari

Piața muzicală mondială a valorat anul trecut 19 miliarde de dolari, aproape de nivelul anului 2006, a anunțat International Federation of the Phonographic Industry (IFPI) într-o conferință susținută marți, la Londra. De mai bine de zece ani, industria era în cădere liberă, însă 2018 a fost „salvat” de activitatea online. Veniturile din streaming au crescut de la 40 de milioane de dolari, în 2008, la aproximativ 9 miliarde de dolari, în 2018. Platforme precum Spotify, Apple Music și Deezer generează aproximativ jumătate (46%) din veniturile totale din industrie. Anul trecut, vânzarea de muzică în format CD a scăzut cu 10%, iar download-ul, cu 21%. Cât privește numărul abonaților, el a crescut cu 44,9%, mai puțin față de anul 2017. Drake a fost desemnat cel mai bine vândut artist al anului 2018, urmat de grupul BTS și de Ed Sheeran. Coloana sonoră „The Greatest Showman” a fost cel mai bine vândut album al anului, cu 3,5 milioane copii, iar „Havana” al Camilei Cabello a fost single-ul anului, la nivel global.

Bloomberg: Șefii YouTube au ignorat cu bună știință conținutul toxic

Executivii YouTube ar fi fost conștienți de problema clipurilor care răspândesc informații false și îndeamnă la ură, însă au preferat să nu facă nimic pentru a nu scădea engagement-ul. Conform mai multor foști angajați YouTube, citați de Bloomberg, șefii companiei ar fi fost avertizați în mod repetat cu privire la conținutul toxic, însă aceștia l-au ignorat și au încurajat angajații să facă același lucru. Executivii companiei s-ar fi temut că, dacă descurajează acest tip de conținut, va scădea nivelul engagement-ului, care, la rândul său, putea afecta veniturile din reclame ale companiei. Avertismentele ar fi venit chiar din partea propriilor angajați, îngrijorați de numărul foarte mare clipuri care includ informații “incendiare” și știri false, dar și de propagarea nestingherită a mesajelor care îndeamnă la ură. În fapt, cinci angajați seniori și-ar fi dat demisia în ultimii ani din cauza ignorării intenționate a acestui tip nociv de conținut video, conform informațiilor obținute de Bloomberg sub protecția anonimatului. Un purtător de cuvânt al YouTube a contrazis parte a informațiilor, arătând că platforma de video a făcut eforturi mari în ultimii doi ani pentru eliminarea conținutului toxic.


În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.