MOZAIC ȘTIRI ECONOMCE: Românii țin în bănci aproape 70 de miliarde de euro
Depozitele populației și firmelor au crescut cu 9% în martie u cu acești bani s-ar putea circa 140 de spitale de mari dimensiuni sau aproximativ 3.500 kilometri de autostradă
Depozitele bancare ale persoanelor fizice și juridice din România au înregistrat un avans de 9% în martie (4,7% în termeni reali), față de aceeași lună a anului anterior, până la 330,847 miliarde de lei (69,6 miliarde de euro), arată datele Băncii Naționale a României (BNR), publicate ieri. În februarie, față de aceeași lună a anului anterior, depozitele bancare ale persoanelor fizice și juridice din România au înregistrat un avans de 9,1% (5,1% în termeni reali), până la 333,276 miliarde lei (70,3 miliarde euro). În martie, față de aceeași lună a anului trecut, depozitele în lei ale populației au crescut cu 6,8%, până la 121,345 miliarde lei. Totodată, depozitele în lei ale firmelor au avansat cu 3,6%, până la 95,7 miliarde lei. Depozitele în valută ale populației și firmelor au crescut cu 16,5%, până la 113,8 miliarde lei. În martie, față de luna anterioară, depozitele bancare ale persoanelor fizice și juridice din România au scăzut cu 0,7%, până la 330,847 miliarde lei. Creditele acordate populației și firmelor au crescut cu 7,7% (3,5% în termeni reali), în martie, față de aceeași lună a anului trecut, la 254,924 miliarde lei (53,63 miliarde euro), ritm încetinit față de luna precedentă, conform aceleași surse. În februarie, creditele acordate populației și firmelor au crescut cu 8% (4% în termeni reali), față de aceeași lună a anului trecut, la 251,948 miliarde lei (53,14 miliarde euro), ritm încetinit față de luna precedentă. În martie, față de aceeași lună a anului trecut, creditele în lei acordate populației au crescut cu 15,9%, până la 97,702 miliarde lei. Totodată, creditele în lei acordate firmelor au avansat cu 5,5%, până la 69,945 miliarde lei. Creditele în valută acordate populației și firmelor au crescut cu 1,4%, până la 87,277 miliarde lei. Creditul guvernamental s-a majorat în luna martie 2019 cu 2,3% față de luna februarie 2019, până la 103,396 miliarde lei. La 31 martie 2019, creditul guvernamental s-a majorat cu 4,4% (0,4% în termeni reali) față de 31 martie 2018.
BNR va publica noul ROBOR pe data de 2 mai
u indicele va reprezenta o referință pentru creditele acordate populației
Banca Națională a României va publica pe data de 2 mai a.c., ora 11.00, indicele de referință trimestrial pentru creditele acordate consumatorilor, reglementat prin art.II și III din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 19/2019. Metodologia de calcul și politica de publicare sunt prezentate în Regulile privind calcularea și publicarea indicelui zilnic și a indicelui de referință trimestrial (denumit indicele de referință pentru creditele acordate consumatorilor - IRCC) reglementați de OUG nr. 19/2019 pentru modificarea și completarea unor acte normative, care se vor publica pe website-ul Comisiei Naționale de Strategie și Prognoză. Indicele de referință pentru creditele acordate consumatorilor (IRCC), publicat pe data de 2 mai, se calculează ca medie aritmetică a ratelor de dobândă zilnice ale tranzacțiilor interbancare din trimestrul IV 2018. Rata de dobândă zilnică a tranzacțiilor interbancare reprezintă media ponderată a ratelor de dobândă cu volumele tranzacțiilor de pe piața monetară interbancară (indicele zilnic). Acești indici se publică pe website-ul BNR, în secțiunea http://www.bnr.ro/Info-financiar-5371.aspx. După această dată, BNR va publica indicele zilnic și, la sfârșitul fiecărui trimestru, valoarea actualizată a indicelui de referință pentru creditele consumatorilor, la adresa mai sus menționată. IRCC înlocuiește ROBOR la stabilirea dobânzilor plătite la creditele acordate consumatorilor.
Rata de ocupare a forței de muncă este în creștere ușoară
Rata de ocupare a forței de muncă, în România, pentru persoanele cu vârsta cuprinsă între 20 și 64 de ani a crescut cu 1,1%, ajungând la 69,9%, în 2018, comparativ cu 68,8% în 2017, potrivit datelor Eurostat. În anul 2017, rata de ocupare a forței de muncă în cazul bărbaților încadrați în acest segment de vârstă a fost de 77,3%, în timp ce în 2018 aceasta a ajuns la 78,9%. În cazul femeilor, rata de ocupare a forței de muncă a fost de 60,2% în 2017, urcând la 60,6%, în 2018. Obiectivele strategice ale României, pentru 2020, prevăd o rată de ocupare a forței de muncă pentru persoanele cu vârsta cuprinsă între 20 și de 64 ani de 70%. La nivelul Uniunii Europene, în comparație cu anul 2017, rata de ocupare a forței de muncă pentru persoanele cu vârsta cuprinsă între 20 și 64 ani a crescut, în 2018, în toate statele membre, fără excepție. Aceasta a crescut cel mai puternic în Cipru (plus 3,1%), Finlanda (plus 2,1%), Letonia, Malta, Portugalia și Slovenia (toate plus 2%). Rate de ocupare de peste 75% au fost înregistrate în Suedia (82,6%), Cehia și Germania (ambele 79,9%), Estonia (79,5%), Țările de Jos (79,2%), Regatul Unit (78,7%), Danemarca (78,2%), Lituania (77,8%), Letonia (76,8%), Finlanda (76,3%), Austria (76,2%), Portugalia și Slovenia (ambele 75,4%). Dintre aceste state membre, Cehia, Germania, Estonia, Letonia, Lituania, Portugalia, Slovenia și Suedia au atins deja sau chiar au depășit obiectivele naționale pentru 2020, pentru acest indicator în 2018, precum și Irlanda, Croația, Malta, Polonia și Slovacia. Pe de altă parte, cea mai scăzută rată a ocupării forței de muncă a fost observată în Grecia (59,5%), deși a crescut în cursul anului 2018 (plus 1,7%), urmată de Italia (63%, plus 0,7%), Croația (65,2%, plus 1,6%) și Spania (67%, plus 1,5%). În 2018, rata de ocupare a forței de muncă în rândul persoanelor cu vârsta cuprinsă între 20 și 64 de ani în Uniunea Europeană a fost de 73,2%, față de 2017 (72,2%). Obiectivul strategiei europene pentru 2020 urmărește atingerea unei rate totale a ocupării forței de muncă pentru persoanele cu vârste cuprinse între 20 și 64 de ani de cel puțin 75% în UE. Acest obiectiv a fost transpus în diferite obiective naționale pentru a reflecta situația și posibilitățile fiecărui stat membru de a contribui la obiectivul comun. Tendința ascendentă a ratei de ocupare a forței de muncă este vizibilă atât la persoanele de sex masculin, cât și la cele de sex feminin. Rata de ocupare pentru bărbați a atins 79% în 2018, crescând constant din anul 2013. În ceea ce privește femeile, rata de ocupare a forței de muncă a crescut în mod continuu din 2010, ajungând la 67,4% în 2018. În mod similar, rata de ocupare a persoanelor în vârstă de 55-64 de ani în UE a crescut, în mod constant, de la 38,4% în 2002 la 58,7% în 2018. O mai mare participare a lucrătorilor în vârstă se numără, de asemenea, printre obiectivele strategiei Europa 2020, privind ocuparea forței de muncă. Ratele de ocupare ale bărbaților și femeilor au continuat totuși să prezinte discrepanțe considerabile, la nivelul multor state membre, în 2018. Diferența dintre rata de ocupare a femeilor și cea a bărbaților cu vârsta cuprinsă între 20 și 64 de ani a fost cea mai scăzută în Lituania (76,7% pentru femei și 79% pentru bărbați sau o diferență de 2,3 puncte procentuale), Finlanda (diferență de 3,7 puncte procentuale), Letonia (diferență de 4,2 puncte procentuale) și Suedia (diferență de 4,3 puncte procentuale). La capătul opus al scalei, cea mai mare diferență dintre rata de ocupare a femeilor și cea a bărbaților a fost observată în Malta (63,4% pentru femei față de 85,7% pentru bărbați sau o diferență de 22,3 puncte procentuale). Diferențe mari au existat și în Grecia (de 21 puncte procentuale) și Italia (de 19,8 puncte procentuale). La nivelul UE, diferența dintre rata de ocupare a femeilor (67,4%) și cea a bărbaților (79%), cu vârste cuprinse între 20 și 64 de ani, a fost 11,6 puncte procentuale, în 2018.
Aproape o treime din drumurile României sunt pietruite și de pământ
România avea, la finalul anului trecut, 28.247 km de drumuri pietruite și de pământ, reprezentând 32,8% din întreaga rețea de drumuri publice la nivel național, procent scăzut față de cel înregistrat în anul anterior, potrivit datelor publicate ieri de Institutul Național de Statistică (INS). La finalul lui 2017, România avea 30.125 km de drumuri pietruite și de pământ, reprezentând 35% din întreaga rețea de drumuri publice la nivel național. La finalul anului trecut, drumurile publice totalizau 86.234 km, din care 17.740 km (20,6%) drumuri naționale, 35.085 km (40,7%) drumuri județene și 33.409 km (38,7%), drumuri comunale. ”Din punctul de vedere al tipului de acoperământ, structura rețelei de drumuri publice înregistra: 36.689 km (42,5%) drumuri modernizate (în proporție de 92,4% drumuri modernizate cu îmbrăcăminți asfaltice de tip greu și mijlociu), 21.298 km (24,7%) drumuri cu îmbrăcăminți ușoare rutiere și 28.247 km (32,8%) drumuri pietruite și de pământ”, se arată în comunicat. În ceea ce privește starea tehnică a drumurilor publice, 38,4% din lungimea drumurilor modernizate și 46,6% din lungimea drumurilor cu îmbrăcăminți ușoare rutiere aveau durata de serviciu depășită. Din totalul drumurilor naționale, 34,9% (6.194 km) erau drumuri europene, 4,6% (823 km) autostrăzi, iar din punctul de vedere al numărului de benzi de circulație, 10,6% (1873 km) drumuri cu 4 benzi, 1,6% (290 km) erau drumuri cu 3 benzi și 0,2% (31 km) drumuri cu 6 benzi. Drumurile județene erau în proporție de 40,4% drumuri modernizate și 38,2% dintre drumurile comunale erau drumuri pietruite.
Chimcomplex a devenit cel mai mare exportator cu capital românesc
Chimcomplex a înregistrat afaceri în valoare de 343,3 milioane lei în T1 2019, de 4,6 ori mai mari decât în aceeași perioadă a anului precedent, la 100 de zile de la preluarea unei părți semnificative din activele Oltchim, anunță un comunicat al companiei. Câștigurile companiei înainte de dobânzi, impozite, deprecieri și amortizări (Earnings before interest, taxes, depreciation, and amortization - EBITDA) s-au tripat în primul trimestru al anului, față de aceeași perioadă a anului trecut, ajungând la 51,6 milioane de lei. „Noua companie ce a rezultat din fuziunea celor două mari platforme chimice ale țării, Chimcomplex și Oltchim, a urcat pe primul loc în topul exportatorilor cu capital românesc. Acest fapt se datorează atât unificării celor două volume pe export, cât și producțiilor record înregistrate în acest prim trimestru din anul 2019. Chimcomplex a devenit și al treilea cel mai mare consumator de energie din țară”, a declarat Ștefan Vuza, președintele Consiliului de Administrație al Chimcomplex. Pe plan administrativ, a fost finalizat transferul tuturor celor 62 de autorizații de funcționare ale fostului combinat către Chimcomplex, dintre care cele mai importante sunt: autorizația de protecție a mediului, autorizația de gospodărire a apelor, autorizațiile privind gestionarea certificatelor de dioxid de carbon și a certificatelor verzi. De asemenea, au fost finalizate inventarierea și transferul celor peste 11.500 de obiecte de inventar, mijloace fixe, terenuri, clădiri, utilaje, licențe, potrivit unui comunicat oficial.
Fostul președinte al Nissan, cauțiune de 4,5 milioane de dolari
Fostul președinte al Nissan Motor, Carlos Ghosn, va fi eliberat din nou dintr-un centru de detenție din Japonia, după depunerea unei cauțiuni de 4,5 milioane de dolari stabilită joi de un tribunal din Tokyo, transmite Reuters. Eliberarea va permite fostului titan al industriei auto mondiale să se pregătească mai bine pentru procesul penal care va începe mai târziu în acest an, în care va combate cea mai recent acuzație care i s-a adus, de abuz de încredere în formă agravantă, pe lângă alte trei acuzații de ilegalități financiare pe care le-ar fi comis în timp ce se afla la conducerea celui de-al doilea mare producător japonez de automobile. Ghosn a negat toate acuzațiile care i se aduc, care includ subestimarea veniturilor pe parcursul mai multor ani și transferarea temporară a pierderilor sale financiare în conturile Nissan, în perioada crizei financiare din 2008. Tribunalul Districtul din Tokyo a anunțat că a aprobat solicitarea de eliberare pe cauțiune făcută de avocații lui Ghosn, stabilind o cauțiune de 500 de milioane de yeni (4,5 milioane de dolari), care este aproximativ jumătate din prima garanție plătită de acesta, de 1 miliard de yeni
Microsoft depășește 1.000 de miliarde de dolari
Capitalizarea bursieră a Microsoft a depășit, miercuri, valoarea de 1.000 de miliarde de dolari, după ce directorii companiei au anticipat o creștere continuă a activității sale de cloud computing, informează Reuters. Compania din Redmond a bătut estimările Wall Street în privința profitului și veniturilor trimestriale, acestea beneficiind, în mod neașteptat, de creșterea rapidă în domeniul cloud, care a generat vânzări de miliarde de dolari. Azure, sistemul cloud al Microsoft, concurează cu liderul de piață Amazon Web Services (AWS). Acțiunile Microsoft au crescut cu 4,4%, până la 130,54 dolari, în tranzacționarea de după închiderea bursei (late trading), devansând Apple. Cele două companii, alături de Amazon, au concurat, în ultimele luni, pentru rolul de cea mai valoroasă companie din lume, listată în SUA. Pentru cel de-al treilea trimestru, încheiat la 31 martie, creșterea Azure a încetinit ușor până la 73%, în scădere de la 76%, în al doilea trimestru. Veniturile din „cloud-ul comercial” ale Microsoft, care includ utilizarea Azure, Office 365 și LinkedIn, au fost de 9,6 miliarde de dolari în acest trimestru, în creștere cu 41% față de anul precedent, dar ușor în scădere față de rata de creștere de 48%, înregistrată în trimestrul anterior. Cu toate acestea, Azure va aduce vânzări de 13,5 miliarde de dolari în anul fiscal 2019, cu o rată globală de creștere de 75%.
Indicele ROBOR la 3 luni a scăzut la 3,38%
Indicele ROBOR la 3 luni, în funcție de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei, a scăzut la 3,38%, potrivit datelor publicate joi de Banca Națională a României (BNR). ROBOR la trei luni este indicatorul principal în funcție de care se calculează dobânzile variabile la creditele în lei. Miercuri, indicele a scăzut la 3,39%. Joi, acesta a coborât la 3,38%. Totodată, indicele ROBOR la șase luni a scăzut de la 3,43% la 3,42%. ROBOR (Romanian Interbank Offer Rate) este rata medie a dobânzii la care se împrumută, între ele, instituțiile bancare din România, în lei, iar evoluția sa este legată, în principal, de nivelul de lichiditate existent în piață.
