Economic

MOZAIC ȘTIRI ECONOMCE: OUG care modifică ordonanța lăcomiei a fost realizată la BNR și modificată la Finanțe

Ziarul de Vrancea
26 mar 2019 733 vizualizări

Proiectul a fost realizat de către Gheorghe Gherghina, membru al CA al BNR, iar ulterior a fost modificat în grabă de către Mihaela - Gabi Ene, directorul general al Trezoreriei Statului și Datoria Publică din cadrul MFP

Proiectul de Ordonanță de Urgență a Guvernului (OUG) care schimbă OUG nr. 114/2018 a fost realizat de Gheorghe Gherghina, membru al Consiliului de administrație al Băncii Naționale a României (BNR) și care anterior a lucrat peste 25 de ani la Ministerul Finanțelor, arată metadatele proiectului. În plus, proiectul a fost modificat ultima oară la ora 17:06 de către Mihaela - Gabi Ene, directorul general al Trezoreriei Statului și Datoria Publică din cadrul MFP. De asemenea, proiectul a fost publicat în jurul orei 22:00, fără Notă de fundamentare. Gherghina este membru în CA al BNR din octombrie 2014, iar între august 2014 și octombrie 2014 a fost consilier la BNR. Absolvent al Facultății de Finanțe - Contabilitate, din cadrul Academiei de Studii Economice, în 1981, Gherghina a preluat primele atribuții la Finanțe în anul 1987, fiind inițial economist la Direcția generală pentru finanțarea acțiunilor social - culturale și drepturi de personal, iar ulterior a avansat, din 2001 având rang de secretar de stat. După o pauză de trei ani și jumătate, aprilie 2005 - decembrie 2008, timp în care a fost consilier direcție la BNR, Gherghina a revenit, în ianuarie 2009 la MFP, în funcția de coordonator al direcțiilor de buget, trezorerie și contabilitate publică, cu rang de secretar de stat. De aici, a plecat, din nou, la BNR, din iulie 2014. Finanțele au publicat, marți seara, spre dezbatere publică, proiectul de modificare a OUG nr. 114/2018, prin care schimbă taxa pentru bănci, unele dintre reglementările din energie și Pilonul II. Potrivit acestui proiect, cotele taxei pe activele bancare sunt: 0,4%/an pentru bancile care dețin o cota de piață mai mare sau egală cu 1%; 0,2%/an, pentru cele cu o cota de piață mai mică de 1%. Noile prevederi se aplică pentru taxa datorată de bănci începând cu acest an. Taxa nu se datorează și nu se declară la nivelul primului semestru în următoarele situații: dacă a îndeplinit 100% ținta de creștere a creditării; sau dacă a îndeplinit 100% ținta de diminuare a marjei de dobândă, sau dacă nivelul procentual agregat al creșterii creditării și al diminuării marjei de dobândă este cel puțin 100%. Pentru anul 2019, pentru fiecare bancă, ținta de creștere a creditării este de 8%, ținta de diminuare a marjei de dobânda este de -8,0%, iar marja de referința a dobânzii este de 4 puncte procentuale. Nu sunt supuse taxei pe active băncile cu pierdere contabilă, înainte de calculul taxei pe active, la sfârșitul semestrului, respectiv al anului pentru care se datorează taxa. Cheltuiala cu taxa pe active este cheltuială deductibilă la stabilirea rezultatului fiscal, reprezintă venit la bugetul de stat și este administrată de către Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF). „Pentru creditele acordate în monedă națională, dobânda va fi compusă dintr-un indice de referință calculat exclusiv pe baza tranzacțiilor interbancare la o anumită perioadă, la care creditorul poate să adauge o anumită marjă fixă pe toată perioada derulării contractului. Indicele de referință pentru credite acordate în lei cu dobânda variabilă se publică în fiecare zi lucrătoare pe website-ul Băncii Naționale a României și reprezintă rata de dobândă calculată ca medie ponderată a ratelor de dobândă cu volumele tranzacțiilor de pe piața interbancară. Indicele de referință se calculează la finalul fiecărui trimestru, ca medie aritmetică a ratelor de dobândă zilnice determinate pentru trimestrul anterior, urmând a se aplica de fiecare instituție de credit pentru trimestrul următor”, mai prevede proiectul de OUG publicat marți seara, pe site-ul MFP, spre dezbatere publică. Noile prevederile intră în vigoare la data de 2 mai 2019 și se aplica creditelor acordate consumatorilor după această dată, precum și refinanțării creditelor acordate consumatorilor aflate în derulate la această dată, potrivit prevederilor din proiect.

Toate mașinile noi vor fi dotate din 2022 cu limitatoare de viteză

u dispozitivul de limitare a vitezei, denumit asistență inteligentă privind viteza (ISA) folosește date GPS și recunoașterea semnelor de circulație pentru a detecta limitele de viteză din zona

Toate mașinile noi vândute în UE vor fi dotate cu dispozitive care vor opri automat șoferii din a depăși limita de viteză legală, scrie The Guardian, care precizează că, măsurile vor trebui ratificate de Parlamentul European. Implementarea acestor dispozitive face parte dintr-o varietate de măsuri de siguranță care vor fi obligatorii începând cu 2022, alături de frâna automată de urgență, aparate electronice de înregistrat date și o vizibilitate mai bună a camioanelor pentru a putea vedea cicliștii sau pietonii. Măsura va fi implementată și în Marea Britanie, chiar dacă Londra va părăsi Uniunea Europeană între timp, autoritățile britanice anunțând că vor respecta noile standarde. Noile măsuri trebuie ratificate de Parlamentul European, lucru care va avea loc cel mai probabil în septembrie. Dispozitivul de limitare a vitezei, denumit asistență inteligentă privind viteza (ISA) folosește date GPS și recunoașterea semnelor de circulație pentru a detecta limitele de viteză din zona în care se află mașina iar apoi va emite un sunet de avertizare și va încetini automat dacă vehiculul depășește limita. Totuși, șoferii vor putea evita limita impusă de dispozitiv prin apăsarea pedalei de accelerație. Acest lucru este permis pentru că în unele situații, precum cea în care este necesară depășirea rapidă a mașinii din față, mărirea vitezei poate salva viețile celor aflați în mașină. Antonio Avenoso, directorul executiv al Consiliului European privind Siguranța Transportului, a declarat: „Au existat puține momente în ultimii 50 de ani care ar putea fi descrise ca fiind progrese mari pentru siguranța drumurilor în Europa. Decizia ca purtarea centurii de siguranță să fie obligatorie a fost unul dintre ele iar altul a fost reprezentant de primele standarde minime impuse de UE privind siguranța în 1998 a fost altul”. „Dacă acordul de aseară va fi primi și unda verde oficial, va fi încă unul din acele momente, prevenind 25.000 de morți în 15 ani de la implementare”, a adăugat Avenoso. Volvo a devenit recent primul producător auto care a anunțat că va limita viteza la toate noile sale mașini, până la 180 km/h, o viteză care este totuși peste limita legală în toate țările UE, mai puțin pe autostrăzile din Germania. De asemenea, toate mașinile vor fi obligate să aibă aparate de înregistrat date pentru a se putea investiga accidentele mai bine. Sistemul care avertizează șoferii că ies de pe banda de circulație, care este deja prezent în majoritatea mașinilor, va deveni și el obligatoriu.

Veste proastă: Crește marja de dobândă

Reprezentanții asociației Credere au anunțat că privesc cu deosebită îngrijorare intenția Guvernului României de a introduce un nou indice de referință pentru creditele cu dobândă variabilă acordate în lei. Asociația se referă la modificările introduse de un proiect de Ordonanță de Urgență (OUG) publicat marți seara pe site-ul Ministerului Finanțelor Publice (MFP) și care vizează modificarea principalelor acte normative în materie de creditare: OUG nr. 50/2010 privind creditele de consum și OUG nr. 52/2016 privind creditele ipotecare. „Aceste modificări ar urma să fie adoptate în prima ședință de Guvern din această săptămână, la pachet și în strânsă legătură cu modificările aduse taxei aplicate pe activele financiare ale băncilor. Potrivit Proiectului de Ordonanță de Urgență publicat de către Ministerul Finanțelor Publice, indicele de referință ROBOR va continua să se aplice contractelor de credit în lei cu dobândă variabilă, aflate în derulare, în timp ce pentru noile contracte de credit va apărea un nou indice de referință, nenumit, care ar trebui să asigure un grad mai mare de transparență și predictibilitate pentru consumatori”, au menționat reprezentanții Credere. Pe cale de consecință, consumatorii care au un contract de credit în derulare vor putea beneficia de trecerea la noul indice de referință doar dacă refinanțează respectivul credit, „ceea ce presupune nu doar o reanalizare a situației veniturilor consumatorilor și reevaluarea garanțiilor (dacă este cazul), dar și costuri suplimentare însemnate care țin de procesul de refinanțare”, consideră asociația citată. „Apreciem că măsura propusă de către Ministerul Finanțelor Publice va conduce, pentru creditele nou acordate, la creșterea marjei de dobândă care intră în componența dobânzii variabile, întrucât băncile vor sesiza oportunitatea de a își consolida profitul, prin includerea în marja de dobândă a diferenței pozitive dintre indicele de referință ROBOR și noul indice de referință propus de către Ministerul Finanțelor Publice. În contextul în care oficialii Băncii Naționale a României aveau în vedere posibilitatea de a modifica metoda de calcul a indicelui ROBOR – stabilită prin norme și regulamente emise de BNR - și având în vedere discuțiile din spațiul public care evocă nereguli în privința stabilirii acestui indice prin raportare la cotații, nu înțelegem rațiunea pentru care nu s-a ajuns la un consens interinstituțional, între Banca Națională a României și Ministerul Finanțelor Publice, astfel încât metoda de calcul a indicelui ROBOR să fie modificată prin corectarea normelor și regulamentelor BNR. Cu alte cuvinte, indicele ROBOR ar fi fost păstrat pentru toate contractele de credit în lei cu dobândă variabilă (inclusiv cele în derulare), iar transparența ar fi fost asigurată prin trecerea de la metoda de calcul bazată pe cotații la cea bazată pe tranzacții. În această ipoteză, modificările la cele două ordonanțe de urgență nu ar mai fi fost necesare, iar contractele în derulare, de principiu, s-ar fi modificat de drept, cu impact pozitiv asupra consumatorilor și fără a afecta interesele băncilor”, au explicat reprezentanții Credere.

Lidl retrage un sandviș din cauza făinii de soia

Lidl Romania a anunțat că recheamă sandvișul „Chef Select, sandwich sortările Pui și bacon prăjit și Salam de Sibiu și cașcaval, 200g“, pe care clienții îl pot returna deja, potrivit unui anunț publicat de Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA). Mai exact, producătorul sandvișului este Tip Top Food Industry, iar anunțul vizează toate aceste produse, indiferent de termenul de valabilitate. „S-a constatat că produsele afectate conțin făină de soia nedeclarată pe etichetă. Din cauza posibilelor reacții alergice la ingerare, clienții cu alergie la soia ar trebui să țină cont neapărat de retragere și să nu consume în niciun caz produsele. Având în vedere posibilele reacții alergice în urma consumului, clienții alergici la soia trebuie să acorde o atenție absolută acestei rechemări. Pentru acele persoane care nu sunt alergice la soia, produsele sunt apte pentru consum”, arată anunțul companiei. Produsele vizate au fost doar vândute de către Lidl România. În momentul în care a fost sesizat, retailerul a scos produsele de la vânzare. „Produsele pot fi returnate în toate magazinele Lidl. Contravaloarea produselor va fi restituită, fără a fi necesară prezentarea bonului fiscal”, menționează Lidl în anunț. Această retragere vizează exclusiv produsele „Chef Select, Sandwich sortarile Pui si bacon prajit si Salam de Sibiu si cascaval, 200g“. Alte produse vândute de Lidl România, inclusiv alte produse din gama Chef Select, nu sunt afectate de această rechemare.

Moment de respiro pentru administratorii Pilonului II

Fondurile de pensii administrate privat Pilonul II vor funcționa până la 31 mai după vechile reglementări privind capitalul social, nu după cele introduse de OUG nr. 114/2018, arată un proiect de act normativ publicat, marți seara, spre consultare publică, de Ministerul Finanțelor Publice (MFP) Aplicarea art. 60 alin. (1) din Legea nr. 411/2004 privind fondurile de pensii administrate privat (Pilonul II de pensii) este suspendă până la data de 31 mai 2019, potrivit unui proiect de Ordonanță de Urgență a Guvernului, publicat de Finanțe și care schimbă OUG nr. 114/2018. În schimb, Guvernul prelungește cerința minimă de capital valabilă până la finele anului trecut, ca urmare a numeroaselor luări de poziție a administratorilor de fonduri Pilon II și a discuțiilor avute de aceștia cu ministrul Finanțelor Publice, Eugen Teodorovici, și cu alți reprezentanți ai Guvernului. „Pe perioada suspendării, capitalul social minim necesar pentru administrarea unui fond de pensii este echivalentul în lei, calculat la cursul de schimb al Băncii Naționale a României la data constituirii, al sumei de 4 milioane euro”, menționează proiect de act normativ citat, cât fostele reglementări. Obligațiile suplimentare de capital social minim prevăzute la art. 60 alin. (1) din Legea nr. 411/2004, începând cu data de 1 iunie 2019, „se varsă până la data de 31 decembrie 2019”, mai arată proiectul de OUG. Prin OUG nr. 114/2018, autoritățile au stabilit un capital social minim necesar pentru administrarea unui fond de pensii Pilonul II, echivalentul în lei, calculat și actualizat în raport cu valoarea contribuțiilor participanților de: 5% din valoarea contribuțiilor, dacă valoarea contribuțiilor este sub 100 de milioane de euro; 7% din valoarea contribuțiilor, dacă această valoare este între 100 de milioane de euro și 500 de milioane de euro; 10% din valoarea contribuțiilor, dacă valoarea depășește 500 de milioane de euro. Astfel, analizele aratău că, cumulat, cei șapte administrator de fonduri Pilonul II trebuiau să majoreze capitalul social cu 800 de milioane de euro, în cursul acestui an.

Scădere semnficativă a apetitului de afaceri

Multe dintre companii au ales în 2019 să își conserve resursele financiare, mergând pe dezintermediere, pe fondul lipsei investiților pe termen mediu și lung și a instabilității fiscale, iar efectele se vor vedea în slăbirea unor lanțuri comerciale, iar numărul companiilor va scădea, arată o analiză Analiștii companiei de administrare și lichidare Sierra Quadrant anticipează o creștere a numărului firmelor închise și a cazurilor de insolvență și faliment. Instabilitatea fiscală, deprecierea cursului euro, criza din piața forței de muncă și limitarea accesului la finanțare s-au tradus într-o scădere semnificativă a apetitului pentru business, ce se va resimți în mod semnificativ din a doua parte a anului, arată studiul. Primele semne negative se văd deja în sectorul construcțiilor, acolo unde scăderea cererii a determinat înghețarea multor investiții, și în comerț, unde accentuarea blocajului financiar a făcut ca multe firme să intre în dificultate. Compania estimează, astfel, că din aceste sectoare vor veni, în acest an, și cele mai multe probleme.

Renault nu renunță la ideea de a fuziona cu Nissan

Renault intenționează să reia negocierile privind o eventuală fuziune cu Nissan în următoarele 12 luni, după care se va lansa într-un proces de achiziție a Fiat Chrysler Automobile NV , informează Reuters. Planul sugerează o întoarcere la stategia fostului lider al companiei Carlos Ghosn, care a discutat o fuziune între Renault și Fiat Chrysler cu doi sau trei ani în urmă, mișcare cu care guvernul francez nu a fost de acord. Ghosn a fost arestat anul trecut în Japonia, pentru abateri financiar, acuzații pe care le-a respins. Formarea unui nou board al alianței Renault Nissan, condus de Jean-Dominique Senard, a dus la sporirea încrederii dintre cele două companii, care acum pot lua în discuție o potențială fuziune, arată un articol din Financial Times. Și Fiat Chrysler caută un parteneriat sau o fuziune, discutând în acest sens cu mai multe companii, arată articolul.

Indicele ROBOR la 3 luni a stagnat la 3,23%

Indicele ROBOR la 3 luni, în funcție de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei, a stagnat la 3,23%, pentru a doua zi consecutiv, potrivit datelor publicate miercuri de Banca Națională a României (BNR). ROBOR la trei luni este indicatorul principal în funcție de care se calculează dobânzile variabile la creditele în lei. Luni, indicele a crescut de la 3,16% la 3,23%. Marți, acesta a stagnat. Miercuri, indicele a stagnat pentru a doua oară consecutiv. Totodată, indicele ROBOR la șase luni a stagnat la 3,32%, pentru a doua oară consecutiv. ROBOR (Romanian Interbank Offer Rate) este rata medie a dobânzii la care se împrumută, între ele, instituțiile bancare din România, în lei, iar evoluția sa este legată, în principal, de nivelul de lichiditate existent în piață.


În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.