Economic

MOZAIC ȘTIRI ECONOMCE: Exporturile locale de produse agricole au urcat până la 15,4 miliarde de euro

Ziarul de Vrancea
22 apr 2019 1065 vizualizări

în același timp, valoarea importurilor de produse agricole a fost anul trecut de aproape 21 de miliarde de euro, fiind cu circa 5 miliarde de euro mai mari decât vânzările în afara țării

Exporturile de bunuri agricole ale României s-au ridicat, în 2018, la valoarea de 15,4 miliarde de euro, în timp ce importurile au avut valoarea de 20,9 miliarde de euro, potrivit datelor Eurostat. Exporturile de bunuri agricole au cunoscut o creștere minoră în 2018, față de anul precedent, când valoarea acestora se situa la 15,1 miliarde de euro. Valoarea importurilor a crescut cu aproximativ 2 miliarde de euro în 2018, de la 18,2 miliarde de euro, în 2017. Valoarea comerțului (importuri plus exporturi) de bunuri agricole între Uniunea Europeană (UE) și restul lumii a fost de 275 de miliarde de euro, în 2018, echivalentul a 7% din totalul comerțului internațional de bunuri în afara UE. Importurile și exporturile au avut valori aproximativ egale, importurile ridicându-se la 138 miliarde de euro, iar exporturile la 137 miliarde de euro, astfel încât a existat doar un mic deficit comercial. Între 2002 și 2018, comerțul a înregistrat o creștere mai mult decât dublă, echivalentul unei creșteri medii anuale de 5%, exporturile crescând mai rapid (cu 5,8%) față de importuri (4,3%). În ceea ce privește volumul comerțului, în 2018, UE a importat 151 milioane de tone de produse agricole și a exportat 99 de milioane de tone. Între 2002 și 2018 volumul total al comerțului a înregistrat o rată medie anuală de creștere de 2,1%, exporturile crescând mai rapid (3,1%) decât importurile (1,5%). Creșterea medie anuală a prețurilor pentru exporturi (2,6%) a fost mai mică decât în ​​cazul importurilor (2,8%). Produsele agricole pot fi împărțite în trei grupe principale: produse animale (carne, pește, crustacee și nevertebrate acvatice, produse lactate, ouă, miere și alte produse de origine animală), produse vegetale (copaci, plante, legume, fructe, cafea, cereale, semințe și ulei) și produse alimentare (diferite tipuri de produse prelucrate, derivate din produse vegetale și de origine animală, cum ar fi zahăr, băuturi, tutun). În exporturi, cel mai mare grup, cu 57%, este reprezentată de produsele alimentare, în timp ce produsele vegetale (22%) și produsele animale (21%) au avut cote aproape egale. În import, cel mai mare grup, cu 48%, este reprezentat de produsele vegetale, urmate de produsele alimentare (32%) și produsele animale (20%).

Analiștii estimează că euro va crește peste nivelul de 4,85 lei

u de asemenea este de așteptat ca pe termen mediu să urce și nivelul dobânzilor și al inflației

Indicatorul de încredere macroeconomică al CFA România, calculat pe baza estimărilor membrilor organizației, a crescut ușor în martie, față de luna anterioară, cu 0,5 puncte până la 34,9 puncte, dar analiștii estimează că euro ar putea depăși pragul de 4,85 lei în următoarele 12 luni, arată datele publicate, marți, de CFA România. Luni, Banca Națională a României (BNR) a afișat un curs de 4,7584 lei/euro. Indicatorul de Încredere Macroeconomică ia valori între 0 (lipsa încrederii) și 100 (încredere deplină în economia românească). În martie, indicatorul condițiilor curente a scăzut față de luna anterioară cu 0,4 puncte, până la 47,1 puncte (față de aceeași lună a anului anterior, indicatorul condițiilor curente a scăzut cu 17,1 puncte). Totdată, indicatorul anticipațiilor a crescut cu 1 punct până la 28,9 puncte (față de aceeași lună a anului anterior, indicatorul anticipatiilor a scăzut cu 10,5 puncte). ”În ceea ce privește cursul de schimb EUR/RON, peste 84% dintre participanti anticipează o depreciere a leului în urmatoarele 12 luni (comparativ cu valoarea actuală). Astfel, valoarea medie a anticipațiilor pentru orizontul de 6 luni este de 4,7946, în timp ce pentru orizontul de 12 luni valoarea medie a cursului anticipat este de 4,8541”, se arată în comunicat. Rata anticipata a inflației pentru orizontul de 12 luni (aprilie 2020/aprilie 2019) a înregistrat o valoare medie de 4,03%. ”Sunt de remarcat anticpațiile de majorare a dobânzilor pentru scadențele pe termen mediu (5 ani), peste 80% dintre participanți anticipând această evoluție, precum și anticipațiile de majorare a primei de risc a României, peste 88% dintre participanți anticipând această evoluție”, se arată în comunicat. Sondajul este realizat în ultima săptămână a fiecărei luni, iar participanții sunt membri ai CFA România și candidații pentru nivelurile II si III ale examenului CFA.

Fondurile de Pensii cer Guvernului clarificări cu privire la Pilonul II

Asociația Participanților în Fonduri de Pensii a anunțat, că solicită Guvernului clarificări cu privire la viitorul sistemului de pensii obligatorii administrate privat, din România, în contextul măsurilor impuse prin OUG 114. ”Asociația are în vedere în principal măsurile ce vor fi întreprinse pentru modificarea OUG 114/2018 referitoare la Pilonul 2 în vederea relaxării cerințelor de capital suplimentar, măsuri promise de autorități încă de la finalul lunii martie. Asociația Participanților sugerează Guvernului constituirea unui grup de lucru cuprinzând toate părțile interesate pentru a ajunge la o concluzie referitoare la modul de funcționare a Pilonului 2 în România”, se arată în comunicat. Consiliul director al asociației consideră că guvernul este dator să clarifice situația administratorilor de fonduri de pensii, în contextul în care modificările aduse OUG 114 nu aduc clarificări, ci doar amânări în ce privește noile cerințe de capital pentru acești administratori. ”Este în beneficiul tuturor salariaților care sunt participanți în aceste fonduri să existe o certitudine din acest punct de vedere. Administratorii de fonduri de pensii Pilon 2 trebuie să se concentreze pe administrarea și creșterea activelor fondurilor de pensii, în beneficiul viitorilor pensionari, nu să se preocupe cum și dacă vor face față cerințelor de capital sau dacă își vor continua afacerile în România. Este, de aceea, necesar ca Guvernul să acționeze rapid în această privință, cu implicarea tuturor persoanelor interesate în acest proces de clarificare”, se arată în comunicat. La finalul anului 2018, Guvernul a adoptat, fără consultare și fără o analiză de impact, OUG 114, care modifică substanțial cadrul general de existență și funcționare a Pilonului II, prin introducerea de noi cerințe de capital pentru administratori, de până la 750 de milioane de euro la nivelul întregii industrii pentru anul 2019, conform unor calcule neoficiale ale Autorității de Supraveghere Financiară (ASF). În plus, OUG prevede reducerea cu până la 70% a comisioanelor de administrare și alte măsuri, precum opționalizarea Pilonului II și eliminarea sa de facto pentru angajații din sectorul de construcții. În urma unor consultări cu administratorii fondurilor de pensii private din România, la finalul lunii martie, prin OUG 19/2019, s-a suspendat până la 31 mai aplicarea cerințelor cu privire la capitalul social suplimentar cerut administratorilor de pensii Pilon 2, fiind însă menținute neschimbate celelalte măsuri. Asociația Participanților în Fondurile de Pensii din România este o organizație non-guvernamentală ce militează pentru drepturile angajaților care contribuie la fondurile de pensii obligatorii, administrate privat, din Pilonul II.

Se cere capul șefului Consiliului Concurenței din cauza ROBOR

Șeful Comisie economice a Senatului Daniel Zamfir a anunțat că raportul forului legislativ arată că ROBOR a fost manipulat, iar Comisia va propune demiterea președintelui Consiliului Concurenței, Bogdan Chirițoiu, și sancționarea lui Nicolae Cinteză, directorul Direcției Supraveghere al BNR. „ROBOR a fost manipulat, calcularea lui pe baza unor cotații s-a dovedit a nu fi una transparentă, ci una aranjată. Comisia economică a propus încă de pe 20 martie (de la prezentarea raportului parțial) fie să se decupleze ROBOR de la calculul dobânzilor creditelor în lei, fie să se schimbe modalitatea de calcul a acestui indice. Președintele Consiliului Concurenței a acționat împotrivia legii, cu rea credință și a determinat inchiderea acestei investigații nesancționând băncile deși avea numeroase elemente care să îl ducă la faptul că ROBOR a fost manipulat”, a declarat Daniel Zamfir, marți, la Parlament. Raportul Comisiei Economice privind ROBOR conține numeroase inexactități, iar multe informații sunt scoase din context sau prezentate eronat, concluziile Raportului fiind stabilite de senatorul Zamfir chiar înainte de a demara ancheta, arată un comunicat al Consiliului Concurenței. În replică, Consiliul Concurenței spune că investigația a respectat toate procedurile legale și a condus la aflarea adevărului: nu a existat un cartel între bănci în vederea creșterii ROBOR în octombrie 2008. „Concluziile raportului de investigație au fost aprobate în unanimitate de Plenul Autorității de Concurență. De asemenea, reamintim că Autoritatea de Concurență s-a consultat cu Comisia Europeană care investiga, la acel moment, astfel de practici anticoncurențiale la nivel comunitar. Nici Consiliul Concurenței și nici Comisia Europeană nu au găsit genul acesta de dovezi în România și, ca urmare, amenda forului comunitar a fost doar pentru faptele anticoncurențiale din Marea Britanie. Consiliul Concurenței respectă toate autoritățile statului și a colaborat cu Comisia economică a Senatului, participând la audieri și transmițând toate documentele care au legătură cu ancheta.

STUDIU: Situația economiei manifestă ușoare îmbunătățiri

În luna martie au crescut cererea internă și volumul producției, dar și prețurile, importurile și costurile de producție, ocuparea forței de muncă menținându-se constant la limita între contracție și expansiune, arată Barometrul industrial realizat de IRSOP & SNSPA Facultatea de Management. Exporturile par plafonate, iar optimismul managerilor continuă să scadă, potrivit studiului. În cadrul studiului, un index bazat pe raportul net dintre răspunsuri semnalează expansiune dacă trece de 50 de puncte și contracție dacă scade sub 50. Volumul producției a urcat de la 55 în februarie la 63 în martie. Creșterea s-a înscris în limitele obișnuite ale fluctuațiilor activității anuale din ultimii doi ani. Stocurile au reînceput să se umple, iar nivelul indicatorului a ajuns la 49, cu un punct sub zona de expansiune. Comenzile neexecutate au crescut foarte puțin, de la 41 la 43, în interiorul zonei de contracție, fapt ce arată că volumul activității se află sub potențialul capacității industriale. Din punct de vedere al cererii, comenzile noi au crescut de la 56 în februarie la 61 în martie. Creșterea a fost însă mai redusă decât în perioadele similare ale ultimilor doi ani, ceea ce semnalează slăbirea activității economice pe termen lung. Comenzile pentru export au stagnat, indicatorul urcând doar de la 54 la 55. De fapt, volumul comenzilor pentru export a scăzut constant în primul trimestru din ultimii 3 ani, de la 60 în 2017, la 57 în 2018 și la 56 în 2019. Micșorarea sensibilă a exportului reprezintă un proces mai degrabă structural decât conjunctural. Importurile de materii prime, prezintă o ușoară creștere, de la 52 în februarie la 55 în martie, odată cu revenirea cererii pentru produse industriale. La nivelul forței de muncă, numărul angajaților nu a crescut în mod efectiv. Între februarie și martie, la o mărire a indicatorului comenzilor cu 5 puncte si a volumului producției cu 8 puncte, indicatorul de ocupare a forței de muncă a crescut cu numai 1 punct, de la 50 la 51. Politica de angajări ultra-rezervată arată că managerii nu sunt convinși că fluxul comenzilor și producția vor crește în continuare. Costurile de producție au coborât, de la 72 în februarie la 70 în martie, dar în acest domeniu variațiile lunare sunt mai puțin semnificative. Pe termen lung, costurile arată un nivel ridicat de rezistență la eroziune. În primul trimestru din 2017, media costurilor a fost 69, în 2018 a urcat la 72, iar în primul trimestru din 2019 s-a menținut la 72. Prețurile încasate de firme au urcat de la 58 la 59, dar ar putea să crească mai substanțial, în cazul menținerii cererii în lunile următoare. Așteptările managerilor au scăzut constant de la o lună la alta. Indicatorul sintetic al încrederii a coborât de la 70 în ianuarie, la 68 în februarie, la 65 în martie. Faptul că optimismul managerilor scade în pofida revenirii comenzilor și a producției sugerează persistența unui puternic sentiment de incertitudine și de teamă față de viitor, potrivit studiului.


Indicele ROBOR la 3 luni a urcat la 3,41%

Indicele ROBOR la 3 luni, în funcție de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei, a urcat la 3,41%, cel mai înalt nivel din ultimele 8 luni, potrivit datelor publicate marți de Banca Națională a României (BNR). ROBOR la trei luni este indicatorul principal în funcție de care se calculează dobânzile variabile la creditele în lei.  Luni, acesta a urcat la 3,40%. Marți, indicele a crescut la 3,41%, cel mai mare nivel din 3 august 2018, când a fost 3,47%. Totodată, indicele ROBOR la șase luni a stagnat la 3,43%, pentru a doua oară. Vineri, acesta a urcat de la 3,42% la 3,43%, cel mai mare nivel din 23 noiembrie 2018, când a fost 3,46%. Luni, indicele a stagnat. ROBOR (Romanian Interbank Offer Rate) este rata medie a dobânzii la care se împrumută, între ele, instituțiile bancare din România, în lei, iar evoluția sa este legată, în principal, de nivelul de lichiditate existent în piață.

Angajații Electrolux au protestat în fața Ambasadei Suediei

În jur de 20 de angajați ai companiei Electrolux România au protestat în fața Ambasadei Suediei din București, acuzând relații de muncă de tip feudal și amenințând că vor merge la Stockholm. „O să ne întâlnim la Stockholm, ne vom plimba prin tot orașul pentru ca cei de acolo să afle ce principii are de fapt firma Electrolux. În România există oameni care mor de foame muncind într-o firmă suedeză, care câștigă sute de milioane de pe urma muncii lor. Electrolux promovează relații de muncă de tip feudal, o firmă imensă care refuză să adauge 2 lei în plus pe oră la salariile muncitorilor din România”, au spus angajații companiei suedeze Electrolux din Satu Mare, care se află de opt săptămâni în grevă. Aceștia cer o creștere salarială de 2 lei în plus pe oră. În vederea acestui lucru, sindicatul solicită o altă distribuire a aceleiași sume, care ar presupune o cheltuială identică pentru întreprindere, dar care ar însemna pentru marea majoritate a muncitorilor cu salarii mici o creștere substanțială a salariului, potrivit declarațiilor lui Bogdan Iuliu Hossu, președinte în cadrul Cartel ALFA.

România, deficit 3%, în 2018

Deficitul guvernamental al României a fost anul trecut de 3% din PIB, potrivit datelor Eurostat, țara noastră fiind devansată de Cipru, cu un deficit de 4,8% din PIB În 2018, deficitul și datoria publică, atât în zona euro, cât și din UE, au scăzut în termeni relativi, față de anul 2017. În zona euro, rata deficitului public în PIB a scăzut de la 1% în 2017 la 0,5% în 2018, iar în UE de la 1% la 0,6%. În zona euro, datoria guvernamentală raportată la PIB a scăzut de la 87,1% la sfârșitul anului 2017, la 85,1% la sfârșitul anului 2018, iar în UE de la 81,7% la 80%. În 2018, Luxemburg (plus 2,4%), Bulgaria și Malta (ambele plus 2%), Germania (plus 1,7%), Grecia (plus 1,1%), Cehia și Suedia (ambele plus 0,9%), Lituania și Slovenia (ambele plus 0,7%), Danemarca (plus 0,5%), Croația (plus 0,2%) și Austria (plus 0,1%) au înregistrat un excedent bugetar. La sfârșitul anului 2018, cele mai scăzute rate ale datoriei publice raportate la PIB au fost înregistrate în Estonia (8,4%), Luxemburg (21,4%), Bulgaria (22,6%), Cehia (32,7%), Danemarca (34,1%) și Lituania (34,2%).


În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.