MOZAIC ȘTIRI ECONOMCE: Exporturile ar putea trece în acest an de granița istorică de 70 miliarde de euro
În 2018, economia românească a exportat bunuri și servicii de peste 67,7 miliarde de euro, în creștere cu 81,3% față de 2010 (37,3 mld. euro)
Construcția de automobile și piese auto, industria prelucrătoare, agricultura și software-ul sunt câteva dintre sectoarele care vor asigura depășirea pragului istoric la exporturi de 70 de miliarde de euro, arată o analiză privind comerțul internațional, prezentată de Moneycorp. În 2018, economia românească a exportat bunuri și servicii de peste 67,7 miliarde de euro, în creștere cu 81,3% față de 2010 (37,3 mld. euro), și cu 8,1% peste nivelul din 2017. Estimările privind evoluția din 2019 indică o creștere ceva mai temperată față de anul precedent, de sub 7%, spre nivelul de 72,4 mld. euro. Potrivit analizei, sectorul automotive, cu Dacia-Renault, Ford și producătorii de piese auto în prim-plan, are șansa de a asigura, în acest an, principalul vector de creștere al exporturilor, după ce, în 2018, au asigurat 18,8% din volum (12,7 mld.euro), în creștere cu aprox. 13% față de anul precedent. Exporturile de mașini și aparate, echipamente electrice, etc., au reprezentat 28,7% din totalul exporturilor din 2018, în creștere cu 9,1% față de anul precedent. Industria prelucrătoare va contribui la recordul istoric din 2019 cu peste 30% din volumul exporturilor, iar agricultura și sectorul zootehnic cu alte peste 6%. Potrivit analizei Moneycorp, în 2018, în cel mai bun an pentru agricultura românească, valoarea exporturilor a trecut de 3,57 miliarde de euro, în creștere cu 2,1% față de anul precedent și cu peste 20% peste nivelul din 2010. Exporturile de metale și produse din metale (fier, fontă, oțel), software-ul, carburanții, anvelopele, mobila, tutunul și alte produse finite din sectorul manufacturier se vor afla, de asemenea, în topul exporturilor în 2019. În privința industriei software, potrivit Asociației Patronale a Industriei de Software și Servicii IT (ANIS), piața locală de software și de servicii de IT va trece în acest an de 5,1 miliarde de euro, ajungând la un nivel aproape dublu față de 2013. Exporturile de software și servicii IT sunt așteptate să atingă în 2019 valoarea de 4 mld. euro, cu 1 mld. euro mai mult decât în 2017, în timp ce piața internă va avea o creștere nesemnificativă. ,,Dincolo de accenturarea deficitului comercial, o problemă majoră cu consecințe economice semnificative, economia românească continuă trendul ascendent în domeniul exporturilor. Statisticile arată că, în ultimii ani, asistăm la o inversare a trendului din anii 2000, când România exporta cu precădere materii prime. Structura exporturilor prezintă, astfel, o îmbunătățire constantă, ponderea produselor industriei constructoare de mașini și echipamente de transport ajungând, spre exemplu, la 47,4%. Din totalul exporturilor românești, peste 75% reprezintă produsele manufacturate. Economia produce mai multe produse finite, cu valoare adăugată mare, fapt care atrage o dezvoltare economică pe orizontală, în care sunt implicate tot mai multe companii’’, afirmă Cosmin Bucur, Managing Director Moneycorp România. Potrivit analizei, peste 22.000 de companii desfășoară, în prezent, activități de export în România, în creștere cu 5,3% față de 2013. Cele mai multe activează în comerț (8540), industria prelucrătoare (7875), transport/depozitare (1107) și agricultură (1067). Majoritatea (14.500) au capital integral românesc, peste 5000 au capital străin, iar 2500 capital mixt. Companiile cu capital străin din România exportă, în medie, de 5 milioane de euro, în timp ce firmele cu capital integral românesc înregistrează o medie de 600.000 euro. Diferența este chiar și mai mare, de 13 ori, în cazul firmelor importatoare. “Accesul diferențiat la piețele internaționale ține de relațiile de business, de reputația companiilor și de soliditatea financiară a acestora. Potențialul firmelor românești este grevat, în continuare, de lipsa unor strategii eficiente de promovare și de suportul insuficient oferit de misiunile economice românești din străinătate. Totodata, România are nevoie de un efort comun stat-privat pentru a susține competitivitatea produselor românești pe plan internațional. Accentul pe inovație, calitate și servicii de suport sunt primordiale într-o economie globală aflată într-o perioadă plină de provocări. Asigurarea competitivității ține și de predictibilitatea costurilor de fiananțare, inclusiv acoperirea riscului valutar. Este esențial ca firmele românești să folosească strategii de optimizare a costurilor, așa cum sunt cele dezvoltate de Moneycorp”, afirmă Claudiu Ghebaru, Senior Dealer in cadrul aceleiași companii.
Ministrul Comunicațiilor se declară revoltat de creșterile de tarife la cablu și mobil
u Alexandru Petrescu susține că așteaptă clarificări din partea operatorilor
Ministrul Comunicațiilor și Societății Informaționale Alexandru Petrescu se declară revoltat de creșterile de tarife din comuncații, apărute în ultimele săptămani, și așteaptă clarificări din partea operatorilor. Într-o postare pe Facebook, ministrul a declarat: „Remarc creșteri de prețuri la tarifele în comunicații, într-o abordare de scumpire anticipativă, în condițiile în care OUG114/2018 cu modificările și completările ulterioare în sectorul telecom nu are un impact de cost imediat asupra operatorilor de telefonie mobilă. Dialogul cu industria este deschis în parametri de echitate și câștig partajat între cetățean, stat și industrie. Amendamentele aduse recent la actul normativ menționat mai sus-suspendarea aplicării penalitătilor până pe 1 septembrie 2019 pentru dezvoltarea infrastructurii de telecomunicații fără autorizații de construcție-reprezintă tocmai o dovadă de încredere pe care Guvernul României o acordă sectorului telecom, în dorință de a creă premisele unei dezvoltări a industriei în condiții de conformare și simplificare a procesului de obținere a autorizațiilor de construcție. În timp ce mingea e la operatorii de telefonie, ministerul așteptând propunerile acestora de simplificare a legislației în domeniu precum și discuții privind și alte elemente prevăzute în OUG 114/2018, milioane de abonați primesc notificări prin SMS în care sunt înștiințați de creșteri de prețuri. În dialogul constructiv, bună credintă a părtilor este o componența esentială în atingerea scopului propus! În acest sens, aștept că alături de clarificări privind recentele scumpiri să primesc din partea operatorilor și modele de tarifare care să aibă că rezultat reducerea prețurilor pentru abonați!”. Operatorii din telecomunicații au anunțat că au majorat sau că vor majora tarifele pentru serviciile oferite, invocând creșterea costurilor, în urma modificărilor legislative apărute.
Consiliul Concurenței va învestiga 94 de companii din industria lemnului
Consiliul Concurenței a extins investigația pe piața masei lemnoase din România asupra altor 35 de companii care activează pe această piață, astfel încât la ora actuală sunt investigate 94 de companii, printre care Holzindustrie Schweighofer, Kronospan Romania, Egger Romania, Alredia. Investigația pe piața masei lemnoase a fost declanșată de Autoritatea de Concurență în 2016 și are în vedere posibile înțelegeri în vederea împărțirii pieței și surselor de aprovizionare, precum și adjudecării partizilor (volum de lemn destinat comercializării) la un preț minimal în cadrul licitațiilor organizate de Romsilva prin Direcțiile silvice.„Pe parcursul investigației am obținut noi indicii care sugerează implicarea mai multor companii din domeniu în posibile înțelegeri anticoncurențiale, ceea ce arată că ne uităm cu mare atenție la licitațiile publice din acest sector”, a declarat Bogdan Chirițoiu, președintele Consiliului Concurenței. Reamintim că la sfârșitul anului trecut, Consiliul Concurenței sancționat Forestar SA, Nico Paul SRL și Saniral SRL cu amenzi totale de 2.315.077 lei (aprox. 497.866 euro) pentru trucarea unei licitații derulate de Romsilva prin Direcția Silvică Neamț pentru valorificarea lemnului fasonat. De asemenea, Autoritatea de Concurență a finalizat, în 2017, o anchetă sectorială pe piața primară a lemnului și a elaborat o serie de propuneri și recomandări pentru îmbunătățirea concurenței în acest sector, care au fost preluate în reglementările din domeniu. Astfel, Autoritatea de Concurență a recomandat Regiei Naționale a Pădurilor - Romsilva să elimine posibilitatea acoperirii, din alte activități, a unor costuri legate de prelucrarea masei lemnoase în instalațiile proprii. Cu privire la modalitatea de selectare de către Regia Națională a Pădurilor - Romsilva a partizilor care vor fi recoltate tot de către aceasta, Consiliul Concurenței recomandă că ar trebui să se realizeze într-un mod nediscreționar, în baza unei reglementări interne distincte.
Ce a spus șefa ANAF la prima ieșire publică
Mihaela Triculescu, președinta Agenției Naționale de Administrare Fiscală (ANAF), a făcut, ieri, primele declarații publice de la preluarea funcției, în cadrul unor audieri la Senat privind popririle și accelerarea acestei proceduri. Senatorul PSD Cătălin – Daniel Fenechiu, care a descris că i-au fost poprite conturile câteva zile și a aflat în weekend, a întrebat, în timpul unor audieri desfășurate marți la Senat, dacă Fiscul pregătește vreun proiect prin care să fie ridicate mai repede decât în prezent popririle de pe conturile bancare. „Avem în vedere măsuri prin care persoanele fizice care au o datorie mai mică de 100 de lei nu mai pot fi popriți. Într-adevăr, procedura era mai greoaie pentru oprirea popririlor, am dat o circulară prin care, zilnic, un inspector merge la bănci, pentru a rezolva această problemă și a se ridica popririle... Deci, nu mai există acum o perioadă mai lungă de o zi, adică trei – patru zile, după ce s-a achitat creditul, ca să se poată ridica poprirea de la bancă”, a răspuns Mihaela Triculescu, președintele Agenției Naționale de Administrare Fiscală (ANAF), care și-a preluat funcția la data de 3 ianuarie 2019, odată cu revocarea lui Ionuț Mișa. Șefa Fiscului a recunoscut că, în prezent, pentru cei care au o datorie și mai multe carduri poprirea se face pe toate, „pentru că nu se știe”, respectiv nu este conectată baza Fiscului cu una comună a băncilor. „Noi trimitem către toate băncile și la terți chiar. Doamna Săftoiu (deputatul PNL Adriana Săftoiu – n.red.) ar fi trebuit să fie informată, pentru că noi am trimis și la Camera Deputaților. Deci, noi nu v-am poprit doar conturile bancare, ci v-am trimis... Trebuia să fiți informată și să nu fiți pusă în situația...”, a continuat Triculescu. Adriana Săftoiu a prezentat în cadrul audierilor modul în care a aflat, la data de 9 martie, că i-au fost poprite ambele conturi, unul la Raiffeisen și altul la BRD, pentru o plată făcută în 2016, dar neevidențiată în registrele Fiscului. În plus, în timpul celor două ore cât a fost prezentă la audieri, președinta ANAF a susținut, preț un minut și jumătate, că legislația fiscală din România a fost inspirată de cea din țările occidentale. „ANAF-ul a luat în vedere cele mai bune practici europene ale administrațiilor fiscale, iar Codul de procedură fiscală, care este la noi în prezent, este adaptat legislațiilor fiscale europene. Și în Franța, de exemplu, se fac înființările de popriri de către organele fiscale, cu excepția sechestrelor care se înființează toate organele fiscale, doar notificarea se face de către entități externalizate”, a precizat Triculescu. La audieri era prezent Francois Bloch, CEO-ul BRD - Groupe Société Générale, care este francez, iar acționarul majoritar, Groupe Société Générale are origini franceze. „Ceea ce vroiam să vă spunem este că toate procedurile le-am adaptat, vrem să fie astfel încât să îmbunătățească relația cu contribuabilul și să o îmbunătățească și ușurarea Fiscului în administrarea propriilor creanțe fiscale. Deci, am făcut nenumărate cercetări și schimburi de experiență cu administrațiile fiscale europene în acest sens, astfel încât toate procedurile sunt aproape similare cu cele europene”, a încheiat Triculescu.
Facebook va explica în mod clar în ce scop folosește datele utilizatorilor
Facebook a cedat presiunilor Comisiei Europene și autorităților de protecție a consumatorilor prin revizuirea termenilor și condițiilor, astfel încât va preciza în mod clar în ce scop folosește datele utilizatorilor și își va asuma responsabilitatea dacă informațiile vor fi folosite în mod incorect de către terțe părți, transmite Reuters. Cea mai mare rețea de socializare din lume este criticată de ambele părți ale Atlanticului din cauza numărului mare de probleme legate de nerespectarea confidențialității informațiilor personale, care a expus parolele a milioane de utilizatori. Potrivit Comisiei Europene, modificarea termenilor și limbajului va permite ca utilizatorii să știe cum se folosește Facebook de datele lor pentru a dezvolta activitățile legate de profilul lor și publicitatea țintită. ”Acum, utilizatorii vor înțelege în mod clar că datele lor sunt folosite de către rețeaua de socializare pentru a vinde reclame țintite”, a afirmat comisarul pentru Justiție, Vera Jourova, într-un comunicat. Facebook va modifica în mod unilateral termenii și condițiile numai atunci când modificările vor fi rezonabile și va păstra conținutul șters de utilizatori doar în cazul unei solicitări din partea autorităților care aplică legea și doar pe un termen limitat, de 90 de zile.
Rata inflației a fost în martie de 4%
Prețurile de consum în luna martie 2019, comparativ cu luna martie 2018, au crescut cu 4%, iar rata anuală calculată pe baza indicelui armonizat al prețurilor de consum (IAPC) este 4,2%. Cartofii și legumele sunt vedetele scumpirilor, cu 26%, respectiv 20%, informează INS. Rata medie a prețurilor de consum în ultimele 12 luni (aprilie 2018 – martie 2019) față de precedentele 12 luni (aprilie 2017 – martie 2018), calculată pe baza IPC, este 4,4%. Determinată pe baza IAPC, rata medie este 4,1%. Creșterile de prețuri la mărfurile alimentare au fost de 4,45%, mărfuri nealimentare de 4,14% iar la servicii de 3,18%, față de martie 2018. Față de decembie 2018, cele mai mari creșteri de prețuri au fost la cartofi, cu 26,3% și la alte legume și conserve de legume, cu 20,6%, la fructe și conserve din fructe, de 6%, la combustibili, cu 3,82%, la tutun și țigări cu 4,22%. Scăderi de prețuri au fost la ouă, la fasole boabe și alte leguminoase, precum și la transportul aerian.
Uber plănuiește să vândă acțiuni în valoare de 10 miliarde de dolari
Compania de transport Uber Technologies Inc. a decis să vândă acțiuni în valoare de aproximativ 10 miliarde de dolari în oferta publică inițială (IPO) și va publica joi înregistrarea ofertei, a transmis miercuri Reuters. O ofertă publică inițială de această dimensiune ar face Uber una dintre cele mai mari listări ale unei companii de tehnologie din toate timpurile, și cea mai amre de la listarea publică a gigantului chinez electronic Alibaba Group Holding Ltd din 2014. Uber se așteaptă să fie evaluată între 90 de miliarde și 100 de miliarde de dolari, fiind influențată de performanța slabă a acțiunilor rivalului Lyft Inc., de la listarea publică de la sfârșitul săptămânii. Anterior, bancherii de investiții au spus că Uber ar putea valora 120 miliarde de dolari. În prezent, Uber a fost evaluat la 76 miliarde dolari pe piața privată de strângere de fonduri.
Indicele ROBOR la 3 luni a crescut la 3,36%
Indicele ROBOR la 3 luni, în funcție de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei, a crescut la 3,36%, potrivit datelor publicate miercuri de Banca Națională a României (BNR). ROBOR la trei luni este indicatorul principal în funcție de care se calculează dobânzile variabile la creditele în lei. Marți, indicele a urcat la 3,33%. Miercuri, indicele a crescut la 3,36%. Totodată, indicele ROBOR la șase luni a urcat de la 3,39% la 3,41%. ROBOR (Romanian Interbank Offer Rate) este rata medie a dobânzii la care se împrumută, între ele, instituțiile bancare din România, în lei, iar evoluția sa este legată, în principal, de nivelul de lichiditate existent în piață.
Anunțuri ZdV Premium
De același autor
