Economic

MOZAIC ȘTIRI ECONOMCE: Doi bancheri din România au venituri de peste un milion de euro

Ziarul de Vrancea
11 mar 2019 467 vizualizări

România se numără printre țările în care numărul bancherilor cu venituri ridicate au scăzut în 2017, comparativ cu anul anterior

Doi bancheri din România au câștigat, în 2017, câte un milion de euro, ambii fiind membri în echipele de management alte băncilor, cu unul mai puțin decât anul trecut, arată datele Autorității Bancare Europene (EBA), publicate ieri. În medie, fiecare dintre cei doi a obținut 1,17 milioane de euro, cu 6,4% mai multe decât nivelul mediul câștigat de un bancher în 2016. România se numără printre țările în care numărul bancherilor cu venituri ridicate au scăzut în 2017, comparativ cu anul anterior. Alte țări care au consemnat reduceri sunt Cipru, Danemarca, Grecia, Irlanda, Luxemburg, Letonia și Suedia. Cumulat, cei doi au obținut venituri fixe de 1,8 milioane de euro, iar cele variabile au fost în valoare de aproape 534.000 de euro, din care 320.300 de euro au fost plătiți chiar în 2017. Raportul dintre remunerația variabilă și cea fixă este în cazul celor doi de 30%, sub media de 101,08% de la nivelul Uniunii Europene. Numărul bancherilor din UE care sunt plătiți cu mai mult de un milion de euro anual a crescut cu 5,7% în 2017 față de anul anterior, până la 4.859, majoritatea, 3.567 sau 73,3%, fiind din Marea Britanie, cu 38% mai mult decât în anul precedent. Germania avea 390 de bancheri în top, în 2017, Italia 201, Franța 233 și Spania 161.

Iată de ce a crescut cursul de schimb!

AmCham: Cursul a fost influențat de politicile fiscale și de salariile necorelate cu productivitatea

Cursul de schimb și inflația au fost influențate de politica fiscală laxă, cheltuielile generoase cu asistența socială și creșterile salariale necorelate cu productivitatea, aceștia fiind factorii care au alimentat cererea internă și dezechilibrele, apreciază AmCham, într-o analiză. Grupul de lucru Macroeconomics din cadrul Camerei de Comerț Româno-Americane - AmCham România analizează unele evoluții îngrijorătoare în economia națională, o primă analiză privind evoluția cursului monedei naționale, care în ianuarie a atins maxime consecutive ale tutror timpurilor. Deși nivelul salariilor în România este unul dintre cele mai scăzute din UE, creșterile salariale ar trebui să urmeze riguros dinamica productivității muncii, ceea ce necesită o abordare treptată. În caz contrar, o abordare accelerată în acest domeniu poate genera inflație și deficite externe care se corectează, de regulă, prin devalorizarea monedei naționale. Aceste fenomene erodează de fapt puterea de cumpărare și nivelul de trai al românilor pe fondul unui management relaxat al politicilor economice. Pentru a fi viabilă, o creștere a salariilor ar trebui să îndeplinească o serie de condiții: a) să se producă mai întâi în domeniul produselor și serviciilor exportabile (tradables) și abia apoi în domeniul produselor și serviciilor non-exportabile (non-tradables). Or, în România, în ultimii ani, secvențialitatea a fost exact invers: au crescut mai întâi salariile bugetarilor și a altor servicii non-exportabile (educație, sănătate) și abia ulterior cele din domeniile expuse concurenței externe. b) creșterile salariale, mai ales din domeniile exportabile, să fie validate de mediul extern, adică deficitul comercial (exporturi-importuri) să nu cunoască o deteriorare, din cauza unei competitivități scăzute la export ca urmare a unor creșteri salariale nejustificat de mari. c) creșterea cererii interne, rezultată din creșterea de salarii, să poată fi compensată imediat de creșterea ofertei interne, astfel încât deficitul comercial să nu se încline pe partea importurilor („să nu creăm locuri de muncă pentru statele din jur”).

În privința inflației, care a atins vârful de 5,4% în primul semestru din 2018, măsurile de stimulare fiscală și creșterile salariale au adus mai mulți bani în economie, ceea ce a contribuit la creșterea prețurilor datorită creșterii cererii interne care nu a fost acompaniată de creștere proporțională a ofertei interne. La acestea s-a adăugat o creștere la nivel mondial a prețurilor la combustibili și o creștere a nivelului accizelor pe plan intern. Astfel că, potrivit Băncii Naționale a României (BNR), în primul semestru din 2018 inflația a atins 5%, majorându-se de la 3,3%, aferent trimestrului IV 2017. În trimestrul II din 2018 inflația a atins un maximum de 5,4% și în decembrie a coborât la un nivel de 3,3%. În aceste condiți,i apreciem eforturile BNR de a atinge ținta de inflație propusă în contextul politicilor economice laxe ale Guvernului.

În România, atunci când a fost stimulat consumul, au crescut importurile mai accelerat decât exporturile.

Deficitul comercial însă se adâncește, datele din 2018 arată că importurile au crescut cu 10,7%, iar importurile cu 9,6%, comparativ cu anul 2017, în vreme ce deficitul de cont curent al României a crescut cu 57% anul trecut, ajungând la 9,4 miliarde de euro. Este o creștere de peste 5,9 miliarde de euro fața de perioada ianuarie - decembrie 2017. Între 2008 și 2014, deficitul contului curent al balanței de plăți a scăzut, ca urmare a reformelor structurale întreprinse în perioada respectivă, de la 11,5% din PIB la 0,7% din PIB. România era pe punctul de a deveni un exportator net, la fel ca Bulgaria, Cehia, Slovacia, Ungaria, state care și-au asumat rolul de „atelier de producție” pentru Europa de Vest.

Importurile avanseză mult mai rapid în comparație cu exporturile

În luna ianuarie 2019, exporturile FOB au însumat 5,510 miliarde euro, iar importurile CIF au însumat 6,770 miliarde euro, deficitul balanței comerciale (FOB/CIF) fiind de 1,259 miliarde euro, mai mare cu 481,9 milioane euro decât cel înregistrat în luna ianuarie 2018, informează INS. Față de luna ianuarie 2018, exporturile din luna ianuarie 2019 au crescut cu 1,6%, iar importurile au crescut cu 9,2%. În luna ianuarie 2019, ponderi importante în structura exporturilor și importurilor sunt deținute de grupele de produse: mașini și echipamente de transport (48,3% la export și 36,8% la import) și alte produse manufacturate) (32,4% la export și respectiv 29,8% la import). Valoarea schimburilor intra-UE28 de bunuri în luna ianuarie 2019 a fost de 4,335 miliarde euro la expedieri și de 5,024 miliarde euro la introduceri, reprezentând 78,7% din total exporturi și 74,2% din total importuri. Valoarea schimburilor extra-UE28 de bunuri în luna ianuarie 2019 a fost de 1,174 miliarde euro la exporturi și de 1,745 miliarde euro la importuri, reprezentând 21,3% din total exporturi și 25,8% din total importuri. Față de ianuarie 2018 au crescut cu 14,2% importurile de alimente și animale vii, cu 9,9% importurile de Combustibili minerali, lubrifianți și materiale derivate și cu 19,4% de produse chimice. Au crescut, față de ianuarie 2018, exporturile de băuturi și tutun, cu 42,7%, Uleiuri, grăsimi și ceruri de origine animală și vegetală cu 69,2%, și au scăzut cu 16,1% exporturile de combustibili minerali, lubrifianți și materiale derivate.

Cartofii sunt campionii scumpirilor

Prețurile de consum în luna februarie 2019 comparativ cu luna februarie 2018 au crescut cu 3,8%. Rata anuală calculată pe baza indicelui armonizat al prețurilor de consum (IAPC) este 4,0, informează INS.

Față de februarie 2017 prețurile mărfurilor alimentare au crescut cu 4,46%, cele ale mărfurilor nealimentare cu 3,74% iar serviciile cu 3,08%. Legumele și conservele de legume s-au scumpit față de decembrie 2018 cu 15,77%, cartofii cu 21%, fructele și conservele de fructe cu 5,16%, citricele cu 5,53%, combustibilii cu 2,66%, tutunul și țigările cu 2,62%, serviciile de apă, canal și salubritate cu 1,9%, serviciile de telefonie cu 2.04%, pâinea, produsele de franzelărie și specialitățile cu 1,27%. În ansamblu, au crescut prețurile pentru majoritatea produselor si serviciilor, scăderi ușoare, de sub un procent înregistrându-se doar pentru fasole boabe, ouă, încălțăminte de piele și transportul aerian.

Victoria’s Secret intră pe piața locală

Primul magazin Victoria’s Secret din România va fi deschis, în ultimul trimestru al acestui an, în Băneasa Shopping City, acolo urmând să fie comercializată întreaga gamă de produse a brandului. Băneasa Shopping City anunță că deschiderea primului magazin Victoria’s Secret din România este programată pentru ultimul trimestru al acestui an. În acesr magazin, care va avea peste 500 de metri pătrați și va fi situat la parterul mall-ului, va fi comercializată întreaga gamă de produse a brandului. "Deschiderea magazinului Victoria's Secret este un pas strategic important, pentru că unul dintre obiectivele de anul acesta este creșterea numărului brandurilor premium și exclusive din Băneasa Shopping City. Bineînțeles, până la finalul anului 2019, ni se vor alătura și alte branduri internaționale în premieră în România”, a declarat Răzvan Marcu, Chief Commercial Officer Băneasa Shopping City. În ultima jumătate de an, 12 branduri locale și internaționale s-au alăturat centrului comercial Băneasa Shopping City. Maison Christian Dior - singurul boutique din România, conceptul de lux Davidoff of Geneve, Nespresso, Tumi - unul dintre cei mai mari retaileri de accesorii de călătorie din lume, O51 - brandul premium Optiblu, Bigstep sunt doar o parte dintre noii chiriași ai centrului comercial.

Piața de artă mondială a ajuns la un nivel record

Piața de artă mondială a înregistrat, anul trecut, cel mai mare număr de lucrări vândute la licitații publice din ultimii 74 de ani, iar exigența cumpărătorilor este în creștere, potrivit raportului anual realizat de Artprice, informează actusnews.com. Raportul anual al pieței de artă mondiale, aflat la cea de-a 21-a ediție, este realizat în colaborare de Artprice - liderul mondial al băncilor de date privind cotațiile și indicii din domeniul artei -, companie prezidată și fondată de Thierry Ehrmann, și de partenerul instituțional Chinois Artron, prezidată de Wan Jie. Potrivit noului raport, care acoperă perioada 1 ianuarie - 31 decembrie 2018, piața de artă a înregistrat o creștere puternică, întrând într-o nouă eră. Astfel, potrivit documentului, 538.000 de opere de artă au fost vândute anul trecut, un record absolut din 1945. Logica unei investiții, speculațiile, colecționarii pasionați, o cerere uriașă de mari maeștri din partea noilor muzee - numărul tranzacțiilor înregistrate pe piața de artă mondială reflectă o creștere spectaculoasă, în ciuda unei stagnări a economiei mondiale.

Levi Strauss vrea să se listeze la bursă

Levi Strauss anticipează că va atrage 587 de milioane de dolari printr-o ofertă publică inițială care îi va conferi o evaluare de până la 6,17 miliarde de dolari și care va marca revenirea la bursă a producătorului de blugi după trei decenii, transmite Reuters. Compania care are 385,5 milioane de acțiuni anticipează că va vinde ofere 36,7 milioane de acțiuni, la un preț de 14-16 dolari pe acțiune. ”Evaluarea este corectă și anticipată. Este totodată un moment potrivit pentru listarea Levi’s datorită revenirii modei blugilor anilor ’80, a declarat Eric Schiffer, director general al fondului de investiții Patriarch Organization. Cererea pentru materialul denim este în creștere, datorită unor stiluri noi, cum ar fi blugii cu talia înaltă sau cu dungi. Săptămâna trecută, companiile concurente American Eagle Outfitters și Abercrombie & Fitch au raportat rezultate financiare solide, susține de vânzările mari de blugi. Levi Strauss, companie cu o istorie de 165 de ani cunoscută pentru inventarea blugilor, a anunțat că vrea să evolueze într-un lider global de lifestyle atât pentru bărbați cât și pentru femei.

Indicele ROBOR la 3 luni a scăzut la 3,05%

Indicele ROBOR la 3 luni, în funcție de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei, a scăzut la 3,05%, cel mai mic nivel din ultimele șapte săptămâni, potrivit datelor publicate ieri de Banca Națională a României (BNR). ROBOR la trei luni este indicatorul principal în funcție de care se calculează dobânzile variabile la creditele în lei. Luni, indicele a scăzut la 3,10%. Marți, indicele a coborât la 3,05%, cel mai mic nivel din 23 ianuarie, când a fost 3,03%. Totodată, indicele ROBOR la șase luni a scăzut 3,25%, cel mai mic nivel din 18 ianuarie, când a fost 3,22%. ROBOR (Romanian Interbank Offer Rate) este rata medie a dobânzii la care se împrumută, între ele, instituțiile bancare din România, în lei, iar evoluția sa este legată, în principal, de nivelul de lichiditate existent în piață.

 


În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.