MOZAIC ȘTIRI ECONOMCE: Câștigul salarial mediu net a a ajuns la 2.933 lei
Cele mai semnificative creșteri ale câștigului salarial mediu net s-au înregistrat în fabricarea produselor farmaceutice și în activități auxiliare intermedierilor financiare, activități de asigurare și fonduri de pensii
În luna februarie 2019, câștigul salarial mediu nominal brut a fost de 4.819 lei, cu 0,4% mai mic decât în luna ianuarie 2019, iar câștigul salarial mediu nominal net a fost de 2.933 lei, în scădere față de luna precedentă cu 3 lei (-0,1%), informează INS. Valorile cele mai mari ale câștigului salarial mediu nominal net s-au înregistrat în activități de servicii în tehnologia informației (inclusiv activități de servicii informatice) (6683 lei), iar cele mai mici în fabricarea articolelor de îmbrăcăminte (1728 lei). Comparativ cu luna februarie a anului precedent, câștigul salarial mediu nominal net a crescut cu 17,9%. Indicele câștigului salarial real față de aceeași perioadă a anului precedent a fost de 113,6%. Indicele câștigului salarial real a fost de 99,1% pentru luna februarie 2019 față de luna precedentă. Față de luna octombrie 1990, indicele câștigului salarial real a fost de 205,1%, cu 1,8 puncte procentuale mai mic față de cel înregistrat în luna ianuarie 2019. În luna februarie 2019, nivelul câștigului salarial mediu net a înregistrat, în aproape egală măsură, atât scăderi, cât și creșteri față de luna precedentă. Scăderile câștigului salarial mediu net față de luna ianuarie 2019 au fost determinate de acordarea în lunile precedente de premii ocazionale (prime trimestriale, anuale, pentru performanțe deosebite sau al 13-lea salariu), drepturi în natură și ajutoare bănești, sume din profitul net și din alte fonduri. De asemenea, scăderile câștigului salarial mediu net au fost cauzate de nerealizările de producție ori încasările mai mici (funcție de contracte/proiecte), precum și de angajările de personal cu câștiguri salariale mici în unele activități economice. Cele mai semnificative scăderi ale câștigului salarial mediu net s-au înregistrat după cum urmează: cu 20,6% în extracția minereurilor metalifere, respectiv cu 14,9% în extracția petrolului brut și a gazelor naturale; între 3,5% și 7,0% în extracția cărbunelui superior și inferior, activități de servicii anexe extracției, depozitare și activități auxiliare pentru transport, activități de asigurări, reasigurări și ale fondurilor de pensii (cu excepția celor din sistemul public de asigurări sociale), tranzacții imobiliare, fabricarea altor mijloace de transport, transporturi aeriene; între 1,5% și 3,0% în fabricarea substanțelor și a produselor chimice, fabricarea de mașini, utilaje și echipamente n.c.a, transporturi terestre și transporturi prin conducte, producția și furnizarea de energie electrică și termică, gaze, apă caldă și aer condiționat, hoteluri și restaurante, alte activități industriale. Creșteri ale câștigului salarial mediu net față de luna precedentă au fost determinate de acordarea de prime ocazionale (prime anuale sau pentru performanțe deosebite), drepturi în natură și ajutoare bănești, sume din profitul net și din alte fonduri (inclusiv bilete de valoare), dar și de realizările de producție ori de încasările mai mari (funcție de contracte/proiecte). Cele mai semnificative creșteri ale câștigului salarial mediu net s-au înregistrat după cum urmează: cu 8,6% în fabricarea produselor farmaceutice de bază și a preparatelor farmaceutice, cu 8,1% în activități auxiliare intermedierilor financiare, activități de asigurare și fonduri de pensii, respectiv cu 7,7% în activități de producție cinematografică, video și de programe de televiziune, înregistrări audio și activități de editare muzicală (inclusiv activități de difuzare și transmitere de programe); între 1,5% și 4,0% în cercetare-dezvoltare, construcții, activități de editare, activități profesionale, științifice și tehnice, intermedieri financiare (cu excepția activităților de asigurări și ale fondurilor de pensii), agricultură, vânătoare și servicii anexe.
Ce beneficii extrasalariale mai primesc angajații
Cel mai scump beneficiu extrasalarial din 2018: servicii stomatologice în valoare de 24.000 de lei
Cel mai scump beneficiu extrasalarial din 2018 a fost un pachet de servicii stomatologice, în valoarea de 24.000 de lei, arată un studiu care evidențiază că angajatorii au cheltuit peste 114 milioane de lei pentru beneficiile angajaților, în creștere cu 150% față de anul anterior. Tichetele de masă, cadourile (cardurile și tichetele cadou), decontarea transportului (către/de la serviciu), turismul intern (tichetele de vacanță) și pensiile private (pilonul 3) sunt principalele beneficii extrasalariale pentru care angajații români au optat anul trecut, potrivit celei de-a doua ediții a Analizei anuale BenefitOnline.ro asupra tendințelor din piața de beneficii extrasalariale din România. În timp ce preferințele angajaților în materie de beneficii se mențin față de 2017, bugetele cheltuite de companii în platformă au crescut cu 150% de la an la an. Dacă în 2017 angajatorii au cheltuit peste 46 de milioane de lei pentru beneficiile pe care angajații și le-au ales, în 2018 companiile au alocat în acest scop 114 milioane de lei. În același timp, numărul de angajați care au utilizat anul trecut platforma BenefitOnline.ro a ajuns la 103.000. Suma medie acordată lunar de companii pentru beneficiile extrasalariale ale angajaților în 2018 a fost de 355 de lei, de la 320 de lei cu un an înainte, reprezentând o creștere de 11%. „Opțiunile angajaților în ultimii ani indică o tendință evidentă înspre alegerea unor beneficii extrasalariale cu impact fiscal avantajos. În 2018, de exemplu, 84% din bugetele alocate de companii au fost cheltuite de angajați pentru beneficii scutite total sau parțial de taxe și doar 16% pentru beneficii în natură. Acest aspect ne arată că angajații sunt foarte atenți și raționali atunci când își aleg beneficiile, dorind să maximizeze bugetul lunar acordat de companie”, spune Stelian Bogza, cofondator BenefitOnline.ro. Din totalul beneficiilor tranzacționate prin platforma BenefitOnline.ro, tichetele de masă, beneficii din categoria celor deductibile, se situează pe primul loc. Aproximativ 59% din bugete au fost direcționate de angajați către acestea. Valoarea medie lunară per tranzacție în cazul tichetelor de masă a fost de 207 lei. În topul preferințelor angajaților români pentru beneficii extrasalariale regăsim, după tichetele de masă, cadourile (oferite sub formă de carduri cadou la retaileri importanți, tichete sau vouchere de cumpărături etc.) – peste 20% din bugete, precum și decontarea serviciilor de transport, atrăgând aproape 7% din bugete. Vacanțele în România s-au situat pe locul al 4-lea în topul preferințelor angajaților români, accesarea lor realizându-se prin intermediul voucherelor de vacanță. Pensiile facultative – pilonul 3, activitățile din categoria Fitness & sport și Sănătate s-au regăsit, de asemenea, în preferințele angajaților de anul trecut. De la an la an, cele mai importante creșteri au fost înregistrate în categoriile Turism intern (tichete de vacanță) – bugete alocate cu 22% mai mari în 2018, față de 2017 – și în Fitness & sport - plus 38% anul trecut. Cel mai scump beneficiu accesat în 2018 în platforma BenefitOnline.ro a fost înregistrat în categoria Sănătate - un pachet de servicii stomatologice redus cu 30% față de prețul inițial, în valoare de 24.000 de lei, plătit cu bani personali, la care clientul a făcut o economie de aproape 10.000 de lei. Cu un an în urmă, cel mai scump beneficiu accesat a fost un pachet de naștere la un furnizor de servicii medicale în valoare de 4.950 de lei.
Se scumpesc dulciurile? Prețul zahărului este în crește!
Prețurile zahărului în Uniunea Europeană se redresează de la minimele înregistrate anul trecut, în timp ce prețurile mondiale scad, provocând o creștere a importurilor într-una din puținele regiuni globale în care producția scade, transmite luni Reuters. Piața zahărului din Uniune se restructurează, cel mai mare producător de zahăr din Europa, Suedzucker, intențioând să închidă cinci fabrici în sezonul următor, în încercarea de a combate supraproducția, care a crescut în 2017 și 2018, după ce UE a renunțat la cotele de producție și export. Potrivit președintelui S&P Global Platts, prețurile zahărului alb din UE au fost, la sfârșitul lunii martie , de 422 de euro pe tonă, în timp ce prețurile pe plan global sunt, în prezent, de aproximativ 330 de dolari pe tonă, nu departe de minimul deceniului, de 307 dolari din 2018. Creșterea prețurilor din UE nu apare în datele oficiale ale Comisiei Europene, care indică prețurile medii la sfârșitul lunii ianuarie la 312 de euro pe tonă, în baza facturilor plătite de cumpărătorii care și-au rezervat achizițiile la începutul sezonului. Creșterea prețurilor vine pe fondul unei recolte slabe în UE, producția pentru sezonul 2018-2019 ajungând la circa 18 milioane de tone, în scădere cu aproximativ 3 milioane de tone față de perioada 2017-2018. De asemenea, recolta UE din perioada 2019-2020 va fi tot de circa 18 milioane de tone, ca urmare reducerii suprafețelor cultivate cu sfeclă. Stocurile de zahăr din UE au scăzut la 12,7 milioane de tone, la sfârșitul lunii ianuarie, de la 15,2 milioane anul trecut, potrivit datelor Comisiei Europene.
Economia globală a intrat în "declin sincronizat"
Economia mondială a intrat într-un "declin sincronizat" care probabil va fi dificil de redresat în 2019, conform unei evaluări elaborate de Institutul Brookings și de cotidianul Financial Times, deși unii analiști sunt optimiști în legătură cu posibilitatea revenirii la creștere anul acesta. Potrivit evaluării realizate de Institutul Brookings și de Financial Times, economia globală a intrat într-un "declin sincronizat", în condițiile deteriorării continue a indicilor de percepție și a datelor financiare începând din toamna anului 2018. Situația sugerează erodarea ritmului de creștere economică la nivel mondial și necesitatea aplicării unor noi forme de stimulare economică, scrie editorialistul Chris Giles, într-un articol publicat în cotidianul Financial Times. Înrăutățirea perspectivelor a generat avertismente din partea directorului Fondului Monetar Internațional (FMI), Christine Lagarde, precum și din partea Organizației Mondiale a Comerțului (OMC), care au semnalat că vor fi reduceri ale cifrelor în prognozele de creștere economică. Concluziile intervin în contextul indicatorilor econonomici dezolanți, care în ultimele șase luni au arătat situații similare în Statele Unite, China și Europa. Profesorul Eswar Prasad, de la Institutul Brookings, afirmă că diminuarea creșterii economice nu indică încă intrarea în recesiune globală, dar ritmul tuturor segmentelor economiei internaționale a încetinit. Indicele Brookings-FT privind Relansarea Economică Globală (Tiger) compară indicatorii activităților reale, ai piețelor financiare și ai încrederii investitorilor cu mediile istorice ale economiei globale și țărilor. Cifrele au scăzut semnificativ la sfârșitul anului trecut și sunt la cel mai mic nivel atât în economiile avansate, cât și în cele emergente începând din 2016, anul cu cele mai scăzute performanțe economice de la criza financiară. Activitatea economică reală s-a diminuat, în condițiile în care țări precum Italia au intrat în recesiune, Germania a evitat cu greu această situație, iar economia Statelor Unite reduce ritmul de creștere din cauza efectelor relaxării fiscale decise de președintele Donald Trump. Încrederea investitorilor se menține în economiile avansate, dar a scăzut în cele emergente, pe fondul temerilor că anii de creștere economică rapidă din China se apropie de final. Situația este dezolantă și în Europa, constată profesorul Eswar Prasad. Singura excepție de la tendințele globale de scădere a creșterii economice este India, unde au fost introduse măsuri de stimulare fiscală și monetară înaintea alegerilor generale.
România și-a sporit exporturile de grâu și porumb în 2018
În februarie 2019, România a exportat 303.250 de tone de grâu, cu 88% mai mult decât în februarie 2018, precum și 144.550 de tone de porumb, cu 35% mai mult, comparativ cu aceeși lună a anului 2018, potrivit UkrAgroConsult. Sudan și Egipt au fost importatorii cheie pentru grâul românesc în februarie 2019, în timp ce, în privința exporturilor de porumb, principalii cumpărători au fost Egipt și Turcia. În perioada iulie 2018 - februarie 2019, România a exportat 3,739 milioane tone de grâu, cu 10% mai mult decât în aceeași perioadă a sezonului anterior, dar cu o scădere de 7%, comparativ cu valorile record înregistrate în iulie 2016 - februarie 2017. În perioada septembrie 2018 - februarie 2019, România a exportat 2,630 milioane de tone de porumb, cu 13,7% mai mult comparativ cu intervalul 2017 - 2018. Față de septembrie 2016 - februarie 2017, exporturile au crescut cu 43%. În perioada raportată, expedierile de grâu în Egipt au crescut cu 19%, până la 819.000 tone, comparativ cu iulie - februarie 2017/ 2018. De asemenea, s-a observat o cerere ridicată din partea țărilor UE (Germania, Italia, Olanda și Regatul Unit) din cauza secetei de vară care a afectat cultura de grâu în anumite părți ale UE.
Acționarii Nissan au rupt ultimele legături cu Carlos Ghosn
Acționarii companiei auto Nissan Motor Co l-au demis, luni, pe fostul șef Carlos Ghosn, rupând ultimele legături cu cel care a salvat constructorul auto japonez de la familent, în urmă cu două decenii, transmite Reuters. Acționarii s-au adunat pentru o sedință extraordinară, la doar câteva zile după a doua arestare a lui Ghosn în Tokyo. Ghosn a negat toate acuzațiile împotriva sa și a declarat că este victima acțiunilor consiliului de administrație al companiei. Săptămâna trecută, procurorii l-au arestat din nou pe Ghosn, care fusese eliberat pentru o cauțiune de 9 milioane de dolari, reîntorcându-se în centrul de detenție din Tokyo, unde a stat mai mult de 100 de zile. Potrivit ultimelor acuzații, el este suspectat că a folosit pentru sine 5 milioane de dolari din banii producătorului auto. Ghosn a fost arestat pentru prima dată în noiembrie, când a fost acuzat de evaziune fiscală. Noile acuzații sunt mai grave, deoarece ar putea arăta că fostul șef a folosit fonduri ale companiei pentru propriile sale interese. Întâlnirea acționarilor a avut loc pentru prima dată de la arestarea lui Ghosn, care a zguduit, anul trecut, industria auto la nivel global.
Două treimi dintre români cred că datoriile sunt o problemă gravă
Circa 70% dintre români consideră că datoriile reprezintă o problemă care trebuie rezolvată cât mai repede posibil, iar numai 15% dintre românii cu datorii sunt de părere că acestea sunt o problemă minoră pentru care se va găsi o soluție, potrivit unei cercetări publicate luni de Kruk România. Cercetarea sociologică Obiceiurile financiare ale românilor a fost implementată, la sfârșitul anului trecut, de Kruk România împreună cu agenția de cercetare de piață iSense Solutions și a analizat atitudinea față de bani și comportamentul financiar al consumatorului român. ”În ceea ce privește obiceiurile de cumpărare, 88% dintre respondenți, fie că vorbim despre persoanele cu datorii, fie despre cele fără datorii, nu ar cumpăra un obiect de care nu au neapărat nevoie în gospodărie, ci mai degrabă ar economisi acești bani”, se arată în comunicat. De asemenea, 4 din 10 români sunt înclinați să-și planifice cheltuielile pentru a putea să cumpere ce își doresc din veniturile curente, fără să aibă remușcări. Totodată, 25% dintre respondenții persoane cu datorii și 15% dintre cei fără datorii au mai spus că și-ar putea cumpăra ce își doresc în cazul în care ar câștiga la loto.
Jaguar Land Rover oprește temporar activitatea în fabricile britanice
Jaguar Land Rover (JLR) s-a alăturat producătorilor de automobile care au oprit temporar producția în Regatul Unit, închizând luni, timp de cinci zile, fabricile din Marea Britanie, din cauza evenimentelor legate de Brexit, informează Reuters. JLR a fost nevoit să reducă producția anul trecut, confruntându-se cu scăderi ale vânzărilor, parțial din cauza reducerii interesului față de vehiculele cu motor diesel. Producătorii de automobile se confruntă cu o serie de riscuri generate de Brexit, printre care întârzieri, birocrație vamală nouă, necesitatea recertificării modelelor și taxe vamale de până la 10% în cazul vehiculelor finite. Fabricile Mini și Rolls-Royce sunt, de asemenea, închise în această săptămână, la fel și fabrica Peugeot din Vauxhall. Honda a programat, totodată, șase „zile de non-producție” în aprilie, refuzând să spună însă perioada exactă în care vor avea loc. În general, încetarea activității este organizată cu mult timp în urmă, astfel încât să poată fi stabilitate concediile angajaților, iar furnizorii să aibă posibilitatea de a ajusta cantitățile expediate.
