MOZAIC ȘTIRI NAȚIONALE: Piața auto din România a scăzut cu 5,3%, ca valoare estimată
În topul celor mai populare modele auto, Skoda Octavia, VW Golf, BMW Seria 5, BMW Seria 3 și Dacia Duster
Valoarea estimată a pieței auto din România a înregistrat un declin de 5,3%, în primele trei luni din 2026, față de aceeași perioadă a anului trecut, arată datele analizate și publicate, joi, de o platformă online de anunțuri auto. Potrivit Autovit.ro, în perioada 1 ianuarie - 31 martie 2026, prețul mediu al unui vehicul a crescut cu 3,1%, pe fondul unei majorări mai accentuate în segmentul mașinilor rulate (Â3,5%), în timp ce autoturismele noi au înregistrat o ușoară scădere a prețului mediu (-5,6%). La capitolul electrificare, de la un an la altul, vehiculele pur electrice au înregistrat o creștere de 31,1%, cele plug-in hybrid - de 21,8%, iar hibridele clasice - de 9,6%. În total, segmentul electrificat a ajuns la 13,2% din piață, față de 10,2%, în primele trei luni din 2025, mai mult cu trei puncte procentuale într-un singur an. Pe de altă parte, motorizările diesel continuă să piardă teren, cu o cotă în scădere de la 61% la 54,9% (-17,2%). 'Cu toate acestea, dieselul rămâne dominant în segmentul autoturismelor rulate (56,0%), unde șoferii continuă să prețuiască autonomia și consumul redus pe distanțe lungi', se menționează în analiza de specialitate. În ceea ce privește preferințele românilor în materie de modele auto, tendința este pentru SUV-uri, care în prezent reprezintă 41,3% din totalul pieței (față de 38,2% în 2025), cu o cotă de 65,5% în segmentul mașinilor noi. Același trend apare și în zona autovehiculelor rulate, în care SUV-urile ocupă 40,6% din piață. Pe termen mediu, estimările indică faptul că SUV-urile ar putea depăși 50% din piață, până în 2027-2028, gradul de electrificare ar putea ajunge la 20-25%, iar ponderea diesel ar putea scădea sub pragul de 50%, pentru prima dată. Referitor la situația modelelor sedan, acestea continuă să piardă teren, cu o scădere de 12,3% și o cotă de 20%, în primul trimestru din acest an, comparativ cu 20,9%, în 2025. În topul celor mai populare modele auto, Skoda Octavia conduce clasamentul cu 1.633 de anunțuri, depășind pentru prima dată VW Golf (1.625 de anunțuri). Podiumul este completat de BMW Seria 5 (cu 1.531 de anunțuri), BMW Seria 3 (cu 1.529 de anunțuri) și Dacia Duster (1.503 anunțuri). 'În ceea ce privește preferințele românilor, modelul Dacia Duster a reprezentat cel mai vizionat model dintre toate cele disponibile la vânzare pe platformă. Cu toate acestea, calculat la nivel de brand, date ne arată că BMW conduce clasamentul, urmat de Volkswagen, Mercedes-Benz, Audi și Dacia', notează sursa citată. În paralel, platforma de vânzări online anunță continuarea investițiilor în tehnologie și Inteligență Artificială, lansând de la începutul anului trei funcționalități menite să simplifice procesul de publicare a anunțurilor: Anunț Instant din Foto și Video Instant din Anunț - dedicate dealerilor, precum și Descrierea Automată a anunțului - funcție disponibilă pentru toți utilizatorii.
Piața asigurărilor din România a crescut cu 10% în 2025
l potrivit datelor ASF, segmentul asigurărilor generale a rămas dominant, cu o pondere de 80% din totalul primelor
Piața asigurărilor din România a continuat să crească în anul 2025, volumul total al primelor brute subscrise ajungând la aproximativ 25,8 miliarde de lei, în creștere cu 10% față de anul anterior, potrivit unui comunicat al Autorității de Supraveghere Financiară (ASF). Conform sursei citate, evoluția a fost susținută în principal de avansul de 11% al societăților autorizate de ASF, în timp ce sucursalele au consemnat o creștere de 7%. Printre evenimentele semnificative ale anului s-au numărat încetarea măsurii plafonării tarifelor RCA, dar și interzicerea subscrierii de noi contracte pe teritoriul României pentru o societate de asigurări care opera în baza libertății de a presta servicii (FoS - Freedom of Services), începând cu 1 iulie 2025. Potrivit datelor ASF, segmentul asigurărilor generale a rămas dominant, cu o pondere de 80% din totalul primelor brute subscrise. În acest context, asigurările RCA au continuat să joace un rol central, volumul primelor aferente acestui segment ajungând la aproximativ 10,9 miliarde lei, în creștere cu 9% față de 2024. Pe partea de despăgubiri, volumul total al indemnizațiilor brute plătite s-a situat la circa 12,3 miliarde lei, în creștere cu 16%, reflectând atât dinamica portofoliilor, cât și presiunile din zona daunelor, în special pe segmentul asigurărilor generale, care concentrează 83% din totalul plăților. Rezervele tehnice, calculate conform regimului Solvabilitate II, au atins circa 27 miliarde lei, în creștere cu 22%, evoluție susținută atât de segmentul asigurărilor generale, cât și de cel al asigurărilor de viață. Portofoliul investițional al societăților de asigurare a continuat să se aprecieze, valoarea totală a investițiilor ajungând la 38,5 miliarde lei, în creștere cu 19% față de finalul lui 2024. Structura acestuia a rămas conservatoare, dominată de instrumente cu venit fix, în special obligațiuni guvernamentale, care dețin o pondere de aproximativ 62,4% din total. Distribuția produselor de asigurare a rămas puternic dependentă de brokeri, care au intermediat aproximativ 68% din volumul total al primelor brute subscrise, respectiv 17,6 miliarde lei, în creștere cu 9%. Gradul de intermediere se menține ridicat pe segmentul asigurărilor generale, la 82%, în timp ce pentru asigurările de viață rămâne semnificativ mai redus, la 13%. În ceea ce privește soliditatea financiară, indicatorii de solvabilitate au rămas la niveluri confortabile, ratele SCR și MCR fiind supraunitare și în ușoară creștere față de anul anterior. Indicatorul de lichiditate pentru asigurările generale s-a situat la 2,95, iar pentru asigurările de viață la 3,6, ambele valori indicând o capacitate adecvată de acoperire a obligațiilor. În ansamblu, evoluția din 2025 conturează o piață a asigurărilor aflată într-un proces de creștere și consolidare, caracterizat de o cerere stabilă pentru produsele de protecție și de o structură investițională prudentă.
Val de angajați fără contract descoperiți doar într-o săptămână
l Ministrul Muncii anunţă că aproape 500 de persoane au fost depistate fără contracte de muncă, într-o singură săptămână: Nu e puţin. Nu e normal. Şi nu poate fi ignorat
Ministrul Muncii, Florin Manole, anunţă, joi, că aproape 500 de persoane au fost depistate fără contracte de muncă, într-o singură săptămână, ceea ce reprezintă un semnal de alarmă. ”Nu e puţin. Nu e normal. Şi nu poate fi ignorat”, a transmis ministrul, anunţând că vor continua verificările în întreaga ţară. ”Ce am găsit săptămâna asta nu e doar o statistică. E un semnal de alarmă. În doar câteva zile, Inspecţia Muncii a aplicat sancţiuni de peste 7 milioane de lei”, a transmis, joi, pe Facebook, ministrul Muncii. Potrivit datelor transmise de acesta, verificările au avut loc în perioada 30 martie – 3 aprilie. ”Aproape 500 de oameni lucrau fără forme legale. Nu e puţin. Nu e normal. Şi nu poate fi ignorat. Am spus că vom face controale constante. Le facem”, a mai anunţat ministrul. Deocamdată, Inspecţia Muncii nu a transmis date cu privire la verificările efectuate şi domeniile în care au fost depistate aceste persoane fără contracte de muncă.
Investitorii au pariat aproape 950 de milioane de dolari pe scăderea preţului petrolului
Investitorii au plasat un pariu de aproximativ 950 de milioane de dolari pe scăderea preţului petrolului cu doar câteva ore înainte ca Statele Unite şi Iranul să anunţe un armistiţiu, potrivit datelor citate de Reuters. Este unul dintre cele mai mari pariuri recente privind evoluţia celui mai tranzacţionat produs de pe pieţele de mărfuri, înaintea unui anunţ major de politică făcut de preşedintele Donald Trump. Marţi, investitorii au vândut în total 8.600 de contracte futures pentru petrolul Brent şi petrolul american, la ora 19:45 GMT, conform datelor furnizate de LSEG. În jurul orei 22:30 GMT, Trump a renunţat la ameninţările privind distrugerea ”unei întregi civilizaţii” şi a anunţat un armistiţiu de două săptămâni cu Iranul. După anunţ, contractele futures pentru petrol au scăzut cu aproximativ 15%, coborând sub pragul de 100 de dolari pe baril la începutul sesiunii oficiale de tranzacţionare de miercuri. Pariurile mari pe creşterea sau scăderea preţului petrolului nu sunt neobişnuite, deoarece traderii le folosesc pentru a acoperi riscurile asociate tranzacţiilor fizice cu volume mari de ţiţei. Totuşi, astfel de operaţiuni sunt rareori realizate într-un singur ordin de mari dimensiuni. De obicei, traderii preferă să împartă ordinele pe mai multe burse şi să utilizeze tranzacţionarea algoritmică pe parcursul mai multor ore pentru a evita influenţarea preţului pieţei. De asemenea, ordinele mari sunt rareori executate după momentul de închidere al pieţei, care are loc de luni până vineri la ora 18:30 GMT. Acest pariu vine după o mişcare similară din 23 martie, când investitorii au vândut contracte futures pe petrol în valoare de aproximativ 500 de milioane de dolari cu doar 15 minute înainte ca Trump să anunţe amânarea atacurilor asupra infrastructurii energetice a Iranului, o decizie care a surprins pieţele şi a declanşat ulterior o scădere de aproximativ 15% a preţului petrolului. În tranzacţiile de marţi, aproximativ 6.200 de contracte futures Brent au fost tranzacţionate la ora 19:45 GMT, echivalentul a aproximativ 1% din volumul total al sesiunii obişnuite din acea zi. În acelaşi interval au fost tranzacţionate aproximativ 2.400 de contracte futures pentru petrolul american WTI, reprezentând tot aproximativ 1% din volumul zilnic.
Stellantis negociază dezvoltarea unui SUV electric Opel cu tehnologie chineză
Grupul auto Stellantis poartă discuţii avansate cu producătorul chinez Leapmotor pentru dezvoltarea comună a unui SUV electric sub marca Opel, care ar urma să utilizeze tehnologia companiei chineze şi să fie produs la uzina Stellantis din Zaragoza, Spania, au declarat trei surse pentru Reuters. Dacă acordul va fi finalizat, acesta ar putea ajuta Stellantis să reducă costurile şi timpul necesar dezvoltării unui nou model electric, în contextul în care constructorul franco-italian îşi reorientează strategia către automobile hibride benzină-electric. La începutul acestui an, compania a anunţat o depreciere contabilă de aproximativ 25 de miliarde de dolari legată de reducerea planurilor sale pentru vehicule electrice. În acelaşi timp, Stellantis încearcă să facă faţă concurenţei tot mai puternice din partea producătorilor chinezi, precum BYD, pe piaţa europeană şi să îmbunătăţească gradul de utilizare al fabricilor sale din Europa. Directorul general al Stellantis, Antonio Filosa, care a preluat funcţia în iunie anul trecut, urmează să prezinte un nou plan strategic pe termen lung pe 21 mai. Stellantis a devenit partener al Leapmotor în 2023, după ce a achiziţionat aproximativ o cincime din compania chineză. Cele două grupuri au creat şi o societate mixtă, Leapmotor International, responsabilă de vânzarea şi producţia automobilelor Leapmotor în afara Chinei. Potrivit a două dintre surse, noul model Opel ar urma să folosească aceeaşi arhitectură tehnică ca SUV-ul compact B10 al Leapmotor, care va fi asamblat tot la Zaragoza pentru piaţa europeană începând din acest an. Producţia SUV-ului Opel ar putea începe în 2028, cu un obiectiv de aproximativ 50.000 de vehicule pe an. În cadrul discuţiilor, Leapmotor ar urma să furnizeze tehnologii şi componente esenţiale, inclusiv sisteme electronice şi electrice, în timp ce Opel ar fi responsabil pentru designul exterior al vehiculului. O parte semnificativă din dezvoltarea modelului ar putea avea loc în China, potrivit uneia dintre surse.
Deficitul comercial a scăzut cu 15,6%
Deficitul balanței comerciale (FOB/CIF) în perioada ianuarie - februarie 2026 a fost de 4,76 miliarde de euro, în scădere cu 15,6% (878,6 milioane de euro) față de perioada similară din 2025, potrivit datelor Institutului Național de Statistică. În perioada 1 ianuarie - 28 februarie 2026, exporturile FOB au însumat 14,87 miliarde de euro, iar importurile CIF au însumat 19,63 miliarde de euro. Comparativ cu perioada similară din 2025, exporturile au scăzut cu 1,7%, iar importurile s-au diminuat cu 5,5%. În luna februarie 2026, exporturile FOB au însumat 7,97 miliarde de euro, iar importurile CIF au însumat 10,38 miliarde de euro, rezultând un deficit de 2,41 miliarde de euro. Față de luna februarie 2025, exporturile au crescut cu 1,1%, iar importurile au scăzut cu 3,6%. Ponderi importante în structura exporturilor și importurilor sunt deținute de grupele de produse mașini și echipamente de transport (46,7% la export și 36,5% la import) și alte produse manufacturate (27,4% la export și 27,5% la import).
Băncile elveţiene testează utilizarea unei stablecoin legate de francul elveţian
Şase bănci din Elveţia şi-au unit forţele pentru a testa posibile utilizări ale unei stablecoin legate de francul elveţian, a anunţat miercuri banca UBS, în contextul în care instituţiile financiare încearcă să se adapteze la creşterea rapidă a industriei stablecoin şi a criptomonedelor, transmite Reuters. Împreună cu compania Swiss Stablecoin AG, băncile vor lansa un mediu digital securizat de testare, cunoscut drept ”sandbox”, pentru a explora modalităţi de conectare a aplicaţiilor bazate pe tehnologia blockchain cu francul elveţian, potrivit comunicatului UBS. Iniţiativa reuneşte UBS, PostFinance, Sygnum, Raiffeisen, Zürcher Kantonalbank (ZKB) şi Banque Cantonale Vaudoise (BCV) şi rămâne deschisă şi altor instituţii bancare. Potrivit UBS, în prezent nu există în Elveţia un stablecoin reglementat legat de francul elveţian care să aibă o utilizare largă. Programul de testare este planificat pentru anul 2026 şi are ca obiectiv consolidarea ecosistemului monetar digital din Elveţia.
iPhone a dominat topul vânzărilor
Apple şi Samsung şi-au împărţit, în al patrulea trimestru al anului trecut, locurile în topul celor mai vândute smartphone-uri, dar cu două avantaje clare pentru producătorul american. Apple are cinci modele în topul celor mai vândute smartphone-uri din ultimul trimestru al anului trecut, dintre care patru ocupă chiar primele patru poziţii. iPhone 17 Pro Max, iPhone 17, iPhone 17 Pro şi iPhone 16 ocupă primele poziţii în topul vânzărilor. Apple mai are în top şi iPhone 16e e locul opt. Samsung are în top modelele Galaxy A56, Galaxy A36, Galaxy A07 pe locurile 5, 6 şi 7, iar pe locul 10 apare, în sfârşit, flagship-ul Galaxy S25. Singurul smartphone care nu ţine nici de Apple şi nici de Samsung din top este Redmi A5. Nu doar că are mai multe modele în top faţă de Samsung, dar Apple are şi avantajul de a vinde foarte bine cele mai scumpe modele, care îi aduc şi cea mai mare marjă de profit, precum modelele Pro.














