Economic

MOZAIC ȘTIRI ECONOMICE:Părinții care se întorc mai repede la muncă vor primi un stimulant de 1.500 de lei

Ziarul de Vrancea
10 mar 2021 734 vizualizări

Sumele se acordă persoanelor care se întoarc la muncă înainte de 6 luni după nașterea copilului

Ministerul Muncii și Protecției Sociale a publicat ieri în transparență decizională proiectul unei ordonanțe de urgență prin care stimulul de reinserție profesională pentru părintele aflat în concediu de creștere a copilului care se întoarce la muncă înainte de 6 luni după nașterea copilului se majorează de la 650 de lei pe lună la 1.500 de lei, a declarat, ieri, ministrul de resort, Raluca Turcan. "Astăzi am finalizat și propunem în transparență decizională un proiect de ordonanță de urgență prin care modificăm cadrul legal pentru concediul și indemnizația lunară de creștere a copiilor în sensul în care creștem stimulul de reinserție pentru părintele care se întoarce la muncă înainte de 6 luni, acesta fiind în concediu de creștere a copilului. Proiectul intră astăzi în transparență decizională (...), urmând ca după îndeplinirea termenului legal să mergem cu acest proiect în ședința de Guvern pentru a fi adoptat. (...) Stimulentul de reinserție ajunge la 1.500 de lei de la 650 de lei, cât se află în momentul de față. Așadar este o sumă consistentă din care părintele care optează să se întoarcă la muncă poate să apeleze la servicii specializate pentru supravegherea și îngrijirea copilului", a precizat Raluca Turcan într-o conferință de presă. Ministrul Muncii a explicat că până în prezent foarte puțini părinți au apelat la stimulul de reinserție și că speră ca un sfert din părinții aflați în concediu de creștere a copilului să revină la muncă, în urma majorării cuantumului stimulului. "Este o măsură care crește veniturile părinților, care scade riscurile deprofesionalizării părintelui, asigură de asemenea o forță de muncă necesară angajatorilor care erau în situația de a fi privați de sprijinul unui angajat care opta să stea doi ani de zile - sau trei ani de zile pentru copilul cu dizabilități - în concediul de creștere a copilului și de asemenea este o măsură care aduce și un plus financiar substanțial la bugetul statului. Această măsură de întoarcere în activitate înainte de 6 luni cu un stimulent de reinserție de 1.500 de lei, deci mult mai mare decât ceea ce exista până acum, și anume 650 de lei, va fi completat de un alt proiect al nostru de construcție de creșe și grădinițe la nivel național, inclusiv prin Planul Național de Redresare și Reziliență, astfel încât să încurajăm părinții să facă copii, dar în același timp să aibă și posibilitatea să-i educe adecvat. Într-o primă etapă să-i supravegheze și apoi să-i educe. Până acum, foarte, foarte puțini părinți au optat să revină la muncă înainte de 6 luni (după nașterea copilului, prin solicitarea stimulentului, n.r.). Avem în total 178.000 de beneficiari de concediu de creștere a copilului și noi sperăm ca o opțiune într-o primă etapă să fie în jur de 25%", a încheiat Raluca Turcan. 

Angajații ajunși la vârsta pensionării își pot continua activitatea până la 70 de ani

u așa arată un proiect de lege inițiat de Ministerul Muncii u documentul a fost lansat ieri în dezbatere publică

Angajații care ajung la vârsta pensionării pot opta să-și continue activitatea până la vârsta de 70 de ani, potrivit proiectului de lege inițiat de Ministerul Muncii, lansat joi în dezbatere publică. "Persoanele care desfășoară activități în baza unui contract de muncă, a unui raport de serviciu sau a unui act de numire în funcție, după caz, pot continua activitatea, la cerere, până la împlinirea vârstei de 70 de ani. Cererea privind menținerea în activitate în condițiile alin.(1) se depune la unitatea angajatoare, cu cel mult 30 de zile calendaristice înainte de împlinirea vârstei legale de pensionare. Persoanele care îndeplinesc condițiile pentru pensionare pot solicita înscrierea la pensie potrivit legii și anterior împlinirii vârstei de 70 de ani, chiar dacă au optat pentru continuarea activității potrivit alin. (1). Cererea de încetare a activității se depune la unitatea angajatoare cu 60 de zile calendaristice înainte de data pensionării", se arată în textul legii. Activitatea va continua în baza aceluiași contract de muncă. Ca excepție, personalul didactic care își manifestă opțiunea de continuare a activității, respectiv de pensionare, după caz, trebuie să anunțe acest lucru cu cel puțin 30 de zile înainte de data încheierii anului școlar. Persoanele care desfășoară activități în baza unui contract de muncă, a unui raport de serviciu sau a unui act de numire în funcție în cadrul autorităților și instituțiilor publice centrale și locale, indiferent de modul de finanțare și subordonare, precum și în cadrul regiilor autonome, societăților naționale, companiilor naționale și societăților comerciale la care capitalul social este deținut integral sau majoritar de stat ori de o unitate administrativ-teritorială și care au și calitatea de pensionari ai sistemului public de pensii/ sistemului pensiilor militare de stat/ beneficiari ai pensiilor de serviciu au obligația ca, în termen de 30 de zile calendaristice de la data intrării în vigoare a prezentei legi, să își exprime în scris opțiunea pentru menținerea în activitate în baza aceluiași contract de muncă, raport de serviciu sau act de numire, după caz, până la împlinirea vârstei de 70 de ani sau pentru încetarea contractului de muncă, raportului de serviciu sau a actului de numire în funcție, după caz. În situația în care au optat pentru menținerea în activitate, se suspendă plata pensiei începând cu luna următoare exprimării opțiunii. Persoanele care au calitatea de pensionari și continuă activitatea pot opta, la cerere, pentru reluarea plății pensiei și încetarea raporturilor de muncă oricând, până la împlinirea vârstei de 70 de ani. Cererea de încetare a activității se depune la unitatea angajatoare cu 60 de zile calendaristice înainte de data pensionării. Continuarea activității nu este condiționată de acordul prealabil al angajatorului. Prevederile acestei legi nu se aplică persoanelor alese în funcții publice sau celor pentru care durata mandatului este prevăzută de Constituție; persoanelor care beneficiază de drepturi de autor în condițiile Legii nr. 8/1996 privind dreptul de autor și drepturile conexe, republicată, cu modificările și completările ulterioare; personalului didactic prevăzut de Legea educației naționale nr. 1/2011 plătit în regim de plata cu ora; pensionarilor încadrați în gradul III de invaliditate; membrilor Academiei Române.

Dacia va deschide precomenzile pentru primul său model electric

u mașina are prețuri curpinse între 16.800 și 18.100 de euro

Producătorul auto Dacia a anunțat, ieri, că va deschide, pe 20 martie, precomenzile pentru primul său model electric, ce va fi comercializat în România la prețuri cuprinse între 16.800 și 18.100 de euro. "Începând din 20 martie, Dacia deschide online precomenzile pentru versiunea 'Comfort Plus' a primului său model electric. Aceasta va fi disponibilă la prețul imbatabil de 18.100 euro (TVA inclus). Dacia Spring dispune de un motor electric de 33 KW (45 CP), cuplat cu o baterie de 26,8 KWh și poate fi alimentată atât la o priză casnică de 220V cât și la un Wall Box sau, opțional, la o bornă DC", se precizează într-un comunicat transmis AGERPRES. Conform aceleiași surse, modelul are o autonomie de 230 de kilometri conform ciclului WLTP și de 305 kilometri conform ciclului WLTP City, care cuprinde doar partea urbană a ciclului omologat. Dacia Spring beneficiază, în serie, de numeroase echipamente de siguranță, printre care: limitator de viteză, ABS, ESP, repartitor electronic al forței de frânare, șase airbag-uri, apel de urgență (buton SOS), aprindere automată a farurilor și frânare automată de urgență. Modelul este disponibil, încă de la lansare, în trei culori - Kaoline White, Cenote Blue și Lightning Silver, la care se va adăuga, ulterior, o a patra opțiune - Goji Red. Garanția oferită este de trei ani sau 100.000 de kilometri pentru vehicul și de opt ani sau 120.000 de kilometri pentru bateria electrică. "Ulterior vor fi deschise precomenzile pentru versiunea de echipare 'Comfort', disponibilă la prețul de 16.800 Euro (TVA inclus). O variantă destinată clienților de flote va fi de asemenea disponibilă, la același preț: 16.800 euro (TVA inclus)", informează producătorul auto, care menționează că Dacia Spring va putea fi achiziționată de clienții din România prin intermediul programului "Rabla Plus". Primele livrări sunt programate în cursul lunii septembrie 2021.

Majoritatea directorilor generali cred că economia își va reveni în 2021

Aproximativ 76% dintre directorii generali estimează o îmbunătățire a evoluției Produsului Intern Brut (PIB) global în 2021, la un an de la declanșarea pandemiei COVID-19, reiese din cea de-a 24-a ediție a raportului PwC CEO Survey. "Deși criza sanitară rămâne în topul amenințărilor, ponderea celor care au previziuni optimiste a atins, la această ediție CEO Survey, cel mai înalt nivel din ultimii nouă ani. De exemplu, în 2020, doar 22% estimau perspective pozitive pentru economie, iar în 2019, 42% aveau astfel de așteptări. Totuși există și o serie de îngrijorări, iar cea pe care am remarcat-o se referă la volatilitatea politicilor fiscale care, influențate de viteza de acumulare a datoriilor publice pe fondul pandemiei, ar putea duce la o majorare a taxelor pe termen scurt", a declarat Ionuț Simion, Country Managing Partner PwC România. Totodată, directorii generali sunt mai optimiști și în ceea ce privește perspectivele afacerilor lor. Aproximativ 36% dintre cei chestionați au declarat că sunt "foarte încrezători" în perspectivele organizației lor de creștere a veniturilor în următoarele 12 luni, față de 27% în 2020. Potrivit raportului, în timp ce încrederea globală este în creștere, există variații semnificative între industrii, reflectând modul diferit în care comportamentul consumatorilor a fost afectat de pandemie. Astfel, directorii generali din sectoarele tehnologiei și telecomunicațiilor prezintă cele mai ridicate niveluri de încredere, de 45% și, respectiv, 43%. La polul opus se află cei din transporturi și logistică (29%), respectiv din ospitalitate și agrement (27%), care sunt printre cei mai pesimiști în ceea ce privește capacitatea lor de a crește veniturile în următoarele 12 luni. "Nu este surprinzător faptul că pandemiile și crizele de sănătate sunt în fruntea listei de amenințări la adresa perspectivelor de creștere, depășind teama de supra-reglementare, care a fost principala preocuparea pentru directorii generali la nivel global din 2014 până anul trecut.", potrivit raportului. De asemenea, digitalizarea crește riscurile generate de amenințările cibernetice. Acest lucru, coroborat cu creșterea semnificativă a incidentelor de securitate cibernetică din 2020, inclusiv atacuri de tip "ransomware", a propulsat amenințările cibernetice pe locul doi în topul preocupărilor, fiind menționate de 47% dintre directorii executivi, comparativ cu 33% în 2020. Întrebați despre cheltuielile lor pentru transformarea digitală, aproape jumătate dintre directorii executivi (49%) spun că acestea vor crește cu 10% sau mai mult.

Firmele din HoReCa, scutite de impozitul specific până în vară

Premierul Florin Cîțu a declarat că Guvernul ia în calcul prelungirea măsurii de scutire a plății impozitului specific, până la vară, în sectorul HoReCa. El a adăugat că este așteptată o propunere în acest sens din partea Ministerului de Finanțe. ”Proiectul legislativ care prevede scutirea de la plata impozitului specific a tuturor contribuabililor din domeniul HoReCa pentru o perioadă de 90 de zile, calculată începând cu data de 1 aprilie 2021, este în lucru la nivelul Ministerului Finanțelor”, a anunțat, joi după-amiază, ministrul finanțelor, Alexandru Nazare. Potrivit acestuia, această măsură urmărește prelungirea facilității acordate societăților din domeniul HoReCa pentru primele 90 de zile ale anului 2021, având în vedere actualele condiții epidemiologice. ”Impozitul specific nu a fost plătit și nu se plătește până în martie anul acesta, începând cu starea de urgență și până în martie anul acesta, și pentru că sunt restricții în continuare ne gândim să prelungim lucrul acesta, deci impozitul specific pentru acest sector nu a fost plătit. Autorităților locale, printr-o ordonanță, li s-a dat voie să reducă chiria, la cerere, până la 50%. A existat IMM Invest și v-am spus, între primele 3-4 domenii erau restaurante și domeniul respectiv. Șomajul tehnic și, după aceea, măsura de plată a 41,5% din salariu pentru cei care sunt tot din șomaj tehnic, tocmai aceasta a făcut un lucru foarte important, a menținut locurile de muncă. Deci nu a fost niciun cost pentru antreprenori. Diferența față de criza din 2008, ce am învățat atunci, a fost să nu lăsăm acest cost al șomajului tehnic pe antreprenori”, a precizat Florin Cîțu, la dezbaterea de joi cu tema „Recuperarea post-pandemie și drumul spre o nouă economie”.  Șeful Executivului a reamintit de prelungirea măsurilor din programul IMM Invest. „Măsura 2 începe să fie plătită, cred, acum avem buget și va fi plătită, deci sunt aceste măsuri și IMM Invest tocmai a fost prelungit, din nou, pentru anul acesta, cu un plafon de 15 miliarde în continuare. Deci, sunt măsuri la care oamenii pot să acceseze și, da, impozitul specific ne gândim să-l prelungim și după luna martie, să fie în continuare scutit până în vară, o să vorbesc cu colegii de la Finanțe, să vedem cum vin cu propunerea”, a completat premierul.

“România poate adopta modelul elen de redeschidere a turismului”

Asociația Națională a Agențiilor de Turism (ANAT) salută inițiativa Greciei de a redeschide sezonul turistic din data de 14 mai și consideră că aceasta ar trebui să constituie un model și pentru România. Potrivit unui comunicat al ANAT remis joi AGERPRES, și în România se pot crea protocoale specializate pentru fiecare activitate și pot fi instruiți mii de angajați, sub responsabilitatea Ministerului Economiei, Antreprenoriatului și Turismului, în cooperare cu alte ministere și instituții de stat și cu reprezentanții sectorului privat. "România ar trebui să urmeze exemplul Greciei, prin acțiuni concrete, prin predictibilitate, dar și prin promovare, care trebuie începută în forță de pe acum, pentru a avea asigurat un viitor bun pentru turismul de incoming. Doar astfel putem crea premisele relansării turismului. Turismul reprezintă o industrie de interes național, iar incoming-ul înseamnă export de servicii. Vorbim chiar de o formă de export simplă, nepoluantă - turiștii străini vin la noi în țară. Noi trebuie doar să ne promovăm eficient și să pregătim produsul turistic, nefiind nevoiți să transportăm nimic peste hotare, inclusiv resurse naturale. Din păcate, de multe ori statul român uită că exportul de servicii în general și incoming-ul în special reprezintă cea mai eficientă cale de a aduce bani în țară", subliniază Dumitru Luca, președintele ANAT.

Averea miliardarului Warren Buffett a atins 100 de miliarde de dolari

Averea a miliardarului american Warren Buffett a atins miercuri 100 de miliarde de dolari, acțiunile Berkshire Hathaway urcând la un nivel record, transmite Reuters. Averea netă a lui Buffett, calculată de revista Forbes, provine în cea mai mare parte din deținerea a aproape o șesime din grupul Berkshire, care valorează aproximativ 600 de miliarde de dolari. Prețul acțiunilor Berkshire a crescut în luna martie, titlurile de clasă A depășind miercuri 400.000 de dolari. Această creștere a avut loc după ce compania din Omaha, Nebraska, a anunțat în februarie că rezultatele din trimestrul patru s-au îmbunătățit în pofida pandemiei de coronavirus, în timp ce creșterea acțiunilor Apple și a altor titluri a alimentat o profit total de 35,8 miliarde de dolari. Averea miliardarului Buffett, în vârstă de 90 de ani, ar fi fost mai mare dacă acesta nu ar fi început în 2016 să își doneze acțiunile către Fundația Bill & Melinda Gates și alte patru organizații de caritate ale familiei sale. Buffett deținea anterior aproape o treime din Berkshire, iar donațiile sale au totalizat peste 37 de miliarde de dolari, atunci când au fost făcute. Berkshire, o companie falimentară de texile atunci când a fost preluată de Buffett în 1965, deține în prezent peste 90 de afaceri, între care asigurătorul de mașini Geico și compania de căi ferate BNSF.

Indicele ROBOR la 3 luni s-a menținut la 1,70%

Indicele ROBOR la 3 luni, în funcție de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei, s-a menținut joi la 1,70%, potrivit datelor publicate de instituție. Indicele ROBOR la 6 luni a rămas la 1,74%. Consiliul de administrație al BNR, întrunit pe 15 ianuarie 2021, a hotărât reducerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 1,25% pe an, de la 1,50% pe an, începând cu data de 18 ianuarie 2021, reducerea ratei dobânzii pentru facilitatea de depozit la 0,75% pe an, de la 1% pe an, și a ratei dobânzii aferente facilității de creditare (Lombard) la 1,75% pe an de la 2% pe an. De asemenea, BNR a mai decis păstrarea nemodificată a ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei și în valută ale instituțiilor de credit. ROBOR (Romanian Interbank Offer Rate) este rata medie a dobânzii la care se împrumută, între ele, instituțiile bancare din România, în lei, iar evoluția sa este legată, în principal, de nivelul de lichiditate existent în piață. Valoarea IRCC, aferentă perioadei ianuarie-martie 2021, este de 1,88%, în declin de la nivelul de 2,17% în trimestrul patru al anului 2020.


În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.