MOZAIC ȘTIRI ECONOMICE:Gheorghiu: Să ieşim din paradigma că nu ne vindem ţara, nu primim investitori străini
„Ne-o pierdem în fiecare zi, cu fiecare ban pe care companiile îl pierd. Dacia, model de succes şi nu ne-am vândut ţara”, arată viceprim-ministrul
Viceprim-ministrul Oana Gheorghiu (FOTO) este de părere că românii nu îşi vând ţara, dar „o pierd” cu fiecare ban pe are companiile publice neperformante îl irosesc. Ea dă exemplul companiei Dacia, despre care spune că „e un model de succes şi nu ne-am vândut ţara”, arătând că şi pentru TAROM poate ar fi cazul să se găsească un investitor. ”Ar trebui să ne gândim să ieşim din paradigma asta că nu ne vindem ţara, că nu primim investitori străini. Cred că e un lucru rău pe care îl facem. Noi nu ne vindem ţara, dar ne-o pierdem în fiecare zi cu fiecare ban pe care companiile îl pierd. Şi mă gândesc la compania românească Dacia, cred că este un model de succes şi nu ne-am vândut ţara. Din contra, am ajuns să producem una dintre cele mai vândute maşini din Europa aici în ţară la noi. Mă gândesc că oamenii de acolo au primit locuri de muncă şi din nou pentru că acolo este o companie serioasă care a făcut treabă bună în România cu români, au construit şi un spital, Mioveni are unul dintre spitalele bune şi publice şi construite recent. Deci, iată un model de succes la care ar trebui să ne uităm şi să ne dăm seama că nu, din contra, noi nu ne vindem ţara atunci când aducem parteneri serioşi. Trebuie să vedem cum alegem aceşti parteneri, care sunt condiţiile în care facem, încheiem parteneriate, dar să nu mai punem în faţă, şi cred că asta este şi rolul politicienilor, să lucreze constructiv, să se ducă în direcţia importantă pentru România, care aduce bani pentru români, nu într-o direcţie în care pierdem bani”, a afirmat, duminică seară, la Euronews România, vicepremierul Oana Gheorghiu. Aceasta a afirmat, în aceeaşi emisiune, că şi pentru compania TAROM s-ar putea găsi „o soluţie, inclusiv cu un partener care să ajute Taromul să ajungă pe linia de plutire”, subliniind că aceasta este „o părere personală”. „Dacă din analiză va reieşi că e nevoie de un partener, fie la CFR, fie la TAROM, fie la o altă companie, ar trebui să ne uităm la asta dintr-o perspectivă sănătoasă şi să nu dăm din nou drumul şi e un apel pe care îl fac la oamenii politici să nu înceapă din nou să cultive această sintagmă, ne vindem ţara. Nu, nu ne vindem ţara, încercăm să folosim ce avem cât mai eficient cu putinţă, să producem bani care să ne ajute să avem servicii publice de calitate, să construim spitale, să avem şcoli mai bune”, a arătat ea. Potrivit vicepremierului, ”ar trebui să vedem de ce companiile de stat din România nu produc bani, sunt foarte puţine cele care merg foarte bine şi în general monopoluri”. ”Trebuie să conştientizăm că aceste companii au nevoie fie de un management foarte sănătos şi aici ne întoarcem exact la reforma companiilor de stat şi la guvernanţa corporativă pe care încercăm să o implementăm şi acolo este marea bătălie, fie depolitizăm şi lăsăm managementul sănătos să lucreze, fie găsim parteneri cu care aceste companii să crească. Altfel vom vorbi din nou şi din nou şi din nou despre reformă şi vom avea tot pierderi. Mandatul meu este cel de reformă, eu singură însă, fără voinţă politică, e foarte greu să implementez”, adaugă Oana Gheorghiu, arătând că la nivel declarativ voinţa politică există, însă se va vedea cu adevărat când va fi momentul cât de mult îşi doresc politicienii reforma companiilor de stat.
Facturile la gaze vor crește cu până la 30%, în ianuari
consumul suplimentar este acoperit în special din importuri, arată Asociația Energia Inteligentă
Numărul locuințelor asigurate obligatoriu a crescut cu doar 1,98%
Numărul polițelor active de asigurare obligatorie a locuinței (PAD) a crescut, în decembrie 2025, cu 1,98%, până la aproximativ 2,38 milioane, comparativ cu 2,34 milioane de polițe active la 31 decembrie 2024, conform statisticilor Pool-ului de Asigurare Împotriva Dezastrelor Naturale (PAID), societatea care emite acest tip de asigurări. Comparativ cu luna anterioară, în decembrie 2025 se înregistrează o creștere de 0,92%. Potrivit sursei citate, la sfârșitul lunii decembrie a anului trecut, 70,8% dintre polițele active la nivel național erau încheiate în mediul urban și 29,2% în mediul rural, iar, în funcție de tipul de locuință, 94,2% dintre total vizează locuințele de tip A (cu structura de rezistență din beton armat, metal sau lemn, cu pereții exteriori din piatră, cărămidă arsă sau materiale supuse unui tratament termic sau chimic) și 5,8% locuințele de tip B (cu pereții exterior din cărămidă nearsă sau material nesupus unui tratament termic sau chimic). Pe regiuni, cele mai multe polițe active sunt în Transilvania (20,5% din total), Muntenia (19,9%) și București (18,5%), iar cele mai puține în Maramureș (3,2%) și în Bucovina (3,5%). PAID emite asigurările obligatorii pentru locuințe din iulie 2010. Obiectivul principal al Pool-ului este cuprinderea în asigurare pentru cele trei riscuri de catastrofă naturală - cutremure, inundații și alunecări de teren - a tuturor locuințelor din România. Polițele de asigurare obligatorie a locuințelor costă 130 de lei, în cazul locuințelor tip A (suma maximă asigurată fiind de 100.000 de lei) și 50 de euro în cazul locuințelor tip B (la o sumă asigurată de 50.000 de lei).
Operatorii din turism recunosc că în domeniu se face evaziune, dar aruncă pisica în curtea Ministerului de Finanțe
Arieratele bugetului general consolidat au scăzut cu peste 30%
Arieratele bugetului general consolidat au scăzut cu 30,21%, în decembrie 2025, comparativ cu luna precedentă, până la 599,7 milioane de lei, de la 859,3 milioane de lei, în noiembrie, conform datelor publicate pe site-ul Ministerului Finanțelor (MF), consultate de AGERPRES. Arieratele de peste 90 de zile s-au redus cu 55,56%, de la 317,9 milioane lei, până la 141,3 milioane lei, iar cele de peste 120 de zile au scăzut cu 25,5%, de la 327,6 milioane de lei, în noiembrie 2025, la 244,1 milioane de lei în decembrie. Arieratele peste 360 de zile au înregistrat un avans de 0,23%, de la 213,8 milioane lei, până la 214,3 milioane lei. Potrivit sursei citate, în ceea ce privește bugetele locale, arieratele s-au diminuat cu 28,2%, de la 798,8 milioane de lei (în noiembrie 2025) la 573,6 milioane de lei (în decembrie 2025). Arieratele de peste 90 de zile au scăzut cu 55,98%, la 131,5 milioane lei, cele peste 120 de zile cu 19,78%, la 238,6 milioane lei, iar arieratele mai mari de 360 de zile s-au majorat cu 0,34%, până la 203,4 milioane de lei. La capitolul 'Buget de stat și autonome', arieratele s-au redus de la 61 milioane de lei, în noiembrie 2025, la 26,6 milioane de lei, în decembrie 2025 (-56,4%). Arieratele de peste 90 de zile au consemnat un regres de 49,23%, până la 9,9 milioane lei. Cele de peste 120 de zile s-au diminuat cu 81,5%, la 5,6 milioane lei, iar cele mai mari de 360 de zile au scăzut cu 0,9%, la 11,1 milioane lei.
Vânzările producătorului chinez BYD scad pentru a cincea lună consecutiv
Vânzările producătorului chinez de vehicule electrice BYD au scăzut cu 30,1% în ianuarie, comparativ cu anul trecut, marcând a cincea lună consecutivă de declin, arată documentele depuse la bursă, citate de Reuters. Compania a vândut 210.051 vehicule la nivel global luna trecută, dintre care 100.482 vehicule electrice şi hibride au fost exportate. Producţia BYD a scăzut cu 29,1%, prelungind tendinţa descendentă începută în iulie anul trecut. Pe piaţa internă, BYD a lansat recent versiuni modernizate ale unor modele hibride plug-in cu baterii de autonomie extinsă, pentru a creşte atractivitatea acestor modele accesibile. Totuşi, vânzările de hibride, care reprezintă peste jumătate din totalul vânzărilor BYD, au scăzut cu 28,5% în ianuarie, după un declin de 7,9% în 2025. Pentru 2026, BYD şi-a stabilit un obiectiv de 1,3 milioane vehicule exportate, o creştere de 24% faţă de 2025, dar sub ţinta anterioară de până la 1,6 milioane menţionată într-o întâlnire cu Citi în noiembrie. Compania nu a explicat oficial motivul reducerii ţintei.
Jocurile Olimpice de Iarnă din Italia atrag brandurile de lux
Jocurile Olimpice de Iarnă Milano–Cortina au atras atenţia numeroaselor case de lux, pe măsură ce capitala modei şi staţiunea alpină exclusivistă se pregătesc să primească turişti înstăriţi din toată lumea şi un public TV uriaş, transmite Reuters. Brandurile de lux au deschis buticuri în zonele olimpice, au îmbrăcat echipe naţionale şi au lansat colecţii-capsulă inspirate de sporturile de iarnă, consolidând trendul tot mai puternic de asociere cu lumea sportului. ”Mărcile de lux gravitează de ceva timp în jurul sportului. Acum, odată cu Jocurile Olimpice de Iarnă, apare o nouă oportunitate de a întări această legătură”, spune Emanuela Prandelli, profesor la Universitatea Bocconi, subliniind că publicul cu venituri mari investeşte tot mai mult în experienţe unice, nu doar în produse. Obiectivul comun este de a ajunge la o audienţă largă, unită de valorile sportului şi de glamour-ul evenimentului, dar şi de a inspira clienţii aspiraţionali, oferind totodată motive suplimentare de dorinţă celor deja consacraţi.
Apple ar putea lansa noi laptopuri în februarie
Apple va începe, în curând, după ce a actualizat seria de laptopuri MacBook Pro cu noile cipuri M5, să vândă şi versiunile cu modele Pro şi Max ale acestor cipuri. Noile laptopuri vor fi lansate odată cu update-ul 26.3 pentru macOS, susţin sursele citate de Bloomberg. Această versiune a sistemului de operare se află acum în beta şi este aşteptată să fie lansată cândva în cursul acestei luni, ceea ce înseamnă că tot în februarie vor fi lansate şi noile laptopuri. Acestea vor beneficia de aportul celor mai puternice cipuri dezvoltate de Apple până acum, versiunile Pro şi Max ale seriei M5. Altfel, dincolo de sporul de putere oferit de cipurile M5 Pro şi M5 Max, noile laptopuri nu vor aduce schimbări vizibile faţă de seriile ultimilor ani. Schimbările importante sunt aşteptate să fie aduse de următoarea serie, care va fi lansată pe finalul acestui an sau undeva la începutul anului viitor.














