MOZAIC ȘTIRI ECONOMICE: Zece bănci, sancţionate de Consiliul Concurenţei cu amenzi totalizând 710 milioane de euro
instituțiile financiare au fost amendate pentru coordonarea comportamentului în cadrul procedurii de stabilire a ROBOR
Consiliul Concurenţei a sancţionat 10 bănci cu amenzi în valoare totală de 3,73 miliarde lei (710 milioane euro) pentru coordonarea comportamentului în cadrul procedurii de stabilire a ROBOR. Băncile au la dispoziţie o perioadă de 60 de zile de la primirea motivării deciziei de sancţionare pentru a prezenta planuri de măsuri prin care vor elimina practicile anticoncurenţiale. Aceste planuri vor fi aprobate de către Consiliul Concurenţei. Decizia autorităţii de concurenţă poate fi atacată la Curtea de Apel în 30 de zile de la comunicarea motivării. Băncile deja au început să reacționeze și au precizat că vor contesta concluziile raportului Consiliul Concurenţei. "Consiliul Concurenţei a sancţionat 10 bănci cu amenzi în valoare totală de 3,73 miliarde lei (710 milioane euro) pentru încălcarea normelor de concurenţă, respectiv legea concurenţei şi Tratatul privind Funcţionarea Uniunii Europene, prin coordonarea comportamentului în cadrul procedurii de stabilire a ROBOR", anunţă duminică instituţia. "Decizia noastră nu a vizat reglementările sau politicile din sectorul bancar, ci se rezumă exclusiv la comportamentul băncilor în perioada fixingului ROBOR şi este bazată, desigur, pe constatarea încălcării regulilor de concurenţă, nu a altor norme. Decizia de sancţionare a fost luată în unanimitate de Plenul Consiliului Concurenţei. Amplele dezbateri publice anterioare adoptării deciziei nu sunt uzuale şi au generat confuzie, motiv pentru care sunt necesare clarificări", a declarat Bogdan Chiriţoiu, preşedintele Consiliului Concurenţei.
Care sunt băncile care au fost sancționate
Amenzile au fost aplicate astfel: Banca Comercială Română SA - 577,36 milioane lei; BRD-Groupe Société Générale SA - 412,47 milioane lei; Banca Transilvania S.A. - 875,74 milioane lei; Banca Transilvania SA (pentru fapta realizată de OTP Bank România SA) - 85,03 milioane lei; ING Bank N.V. Amsterdam Sucursala Bucureşti - 405,91 milioane lei; Raiffeisen Bank România SA - 442,49 milioane lei; Exim Banca Românească SA - 96,49 milioane lei; CEC Bank SA - 332,98 milioane lei; UniCredit Bank SA - 431,03 milioane lei; Banca Comercială Intesa Sanpaolo România SA - 28,1 milioane lei; Libra Internet Bank SA - 45,86 milioane lei. În urma investigaţiei, autoritatea a constatat că băncile participante la stabilirea ROBOR şi-au coordonat comportamentul printr-un schimb de informaţii confidenţiale şi strategice, în special referitoare la preţ, cu privire la nivelul ROBOR în cadrul procedurii de fixing. "Concret, în cadrul procedurii de fixing, când cotaţiile ferme ar trebui să fie independente, băncile şi-au coordonat comportamentul în funcţie de cotaţiile concurenţilor. Independenţa cotaţiilor din perioada de fixing este importantă, cu atât mai mult în cazul maturităţilor pentru care volumul tranzacţiilor efective este redus (3, 6, 12 luni), media acestor tranzacţii nu poate fi folosită ca indicator relevant. Rezultatul procedurii de fixing este folosit la calculul dobânzilor pentru unele credite. Astfel, un nivel crescut al acestui indice poate fi favorabil creditorilor, dar afectează în mod direct consumatorii şi ceilalţi debitori ai căror contracte sunt raportate la ROBOR. Confidenţialitatea cotaţiilor ferme din perioada de fixing este prevăzută atât de regulile de concurenţă, cât şi de reglementările naţionale şi europene sectoriale", explică autoritatea de concurenţă. "Avem un ansamblu de probe care trebuie analizate coroborat. Transparenţa tranzacţiilor este benefică în unele situaţii. Problema apare însă în cazul cotaţiilor ferme transmise în perioada de fixing, care trebuie să rămână confidenţiale, aspect esenţial în cazul maturităţilor unde volumul tranzacţiilor efective este redus. Având în vedere volumul mare de credite, variaţii de dimensiunea unei fracţiuni de procent pot genera sume substanţiale", a adăugat preşedintele Consiliului Concurenţei. Atât la nivelul Uniunii Europene, cât al Statelor Unite ale Americii, autorităţile de concurenţă au aplicat mai multe amenzi pentru practici similare.
Ce interzice legislația?
Ca reacţie la problemele identificate în aceste cazuri, reglementările naţionale privind stabilirea ratei de referinţă ROBOR au fost îmbunătăţite. "Cu toate acestea, în urma acestei investigaţii, autoritatea de concurenţă a identificat comportamente anticoncurenţiale la nivelul băncilor participante la procedura de fixing. Investigaţia a fost declanşată la sfârşitul anului 2022 şi a parcurs toate procedurile de analiză şi control, inclusiv etapa obligatorie de avizare prevăzută în cadrul mecanismului de cooperare cu Comisia Europeană, având în vedere constatarea încălcării TFUE. Pentru a nu perturba funcţionarea pieţei, băncile au la dispoziţie o perioadă de 60 de zile de la primirea motivării deciziei de sancţionare pentru a prezenta planuri de măsuri prin care vor elimina practicile anticoncurenţiale. Aceste planuri vor fi aprobate de către Consiliul Concurenţei, oferind astfel băncilor certitudine juridică", precizează instituţia. ROBOR este rata de referinţă a pieţei monetare interbancare ce influenţează calculul dobânzilor pentru creditele acordate persoanelor juridice (inclusiv entităţi ale statului, precum autorităţi publice locale), dar şi calculul dobânzilor pentru persoanele fizice care au credite acordate anterior anului 2019 şi nu au făcut cerere să treacă la IRCC. Legislaţia în domeniul concurenţei interzice orice înţelegeri între companii care împiedică, restrâng sau denaturează concurenţa pe piaţa românească. Deciziile Consiliului Concurenţei sunt executorii, iar amenzile aplicate reprezintă venituri la bugetul de stat. Agenţia Naţională de Administrare Fiscală (ANAF) pune în aplicare decizia de sancţionare a autorităţii de concurenţă şi execută amenzile. Decizia autorităţii de concurenţă poate fi atacată la Curtea de Apel în 30 de zile de la comunicarea motivării.
„Indiferența privind motorina care ajunge în România este o formă de complicitate”
l cel puțin așa susține Dumitru Chisăliță, director al Asociație Energia Inteligentă
România nu își poate permite să ignore riscurile ridicate de atacurile cu drone marine ale Ucrainei asupra navelor și infrastructurii rusești din Marea Neagră, care sunt parte a unui război în care energia, transportul maritim și exporturile de petrol rusesc au devenit arme economice la fel de importante ca rachetele și tancurile rușilor, arată o analiză realizată de Asociația Energia Inteligentă (AEI). ''Orice navă suspectată că participă la alimentarea mașinii de război ruse poate deveni o țintă, iar proximitatea rutelor maritime și a infrastructurii petroliere românești amplifică pericolul. La fel de gravă este pasivitatea autorităților române. Tolerarea zonelor gri, lipsa transparenței și controalele insuficiente nu fac decât să crească riscurile economice și de securitate pentru România. Într-un context de război, indiferența privind motorina care ajunge în România nu este neutralitate. Este o formă de complicitate prin inacțiune. Poate că mai importantă decât ancheta privind explozia dronei de la Constanța, este ancheta produselor petroliere rusești care ajung mascat în România, a schimburilor de petrol de la navă la navă care se produc în apele teritoriale românești sau în imediata apropiere a acestora. De ce? Pentru că aceste operațiuni sunt vânate de dronele ucrainiene, iar dacă ele se întâmplă în apropierea României, înseamnă că România este în pericol pentru că tolerează să se întâmple acest lucru'', susține președintele AEI, Dumitru Chisăliță, în documentul menționat. Potrivit AEI, dacă drona de la Constanța ar fi declanșat un incendiu major la Oil Terminal, rezultatul ar fi fost o perioadă de câteva luni cu prețuri mai mari, importuri reorganizate și utilizarea stocurilor strategice. Pe baza dimensiunii infrastructurii afectate, probabil s-ar fi redus cu 30-50% capacitatea de import maritim pe termen scurt și o creștere a prețului motorinei cu aproximativ 5-15%. ''În ultimii ani, piața globală a petrolului a devenit nu doar o castă economică, ci și un câmp de confruntare geopolitică și armată...Din Kazahstan până în România, lanțul petrolului ilustrează cum geopolitica și economia se împletesc într-un sistem complex, unde fiecare perturbare are efecte regionale'', explică Chisăliță.
Petrescu: România are oportunitatea de a transforma piețele de capital
România are astăzi o oportunitate majoră, aceea de a transforma piețele de capital, sistemul de pensii private, sectorul asigurărilor în piloni mai puternici ai finanțării economiei reale, consideră președintele Autorității de Supraveghere Financiară (ASF), Alexandru Petrescu. Într-o postare pe Facebook, Alexandru Petrescu amintește că, recent, Comisia Europeană a publicat Pachetul de primăvară al Semestrului European 2026, un document esențial pentru înțelegerea direcțiilor de dezvoltare economică ale Uniunii Europene și ale fiecărui stat membru. În opinia președintelui ASF, raportul de țară dedicat României oferă o imagine amplă asupra economiei autohtone și evidențiază, în același timp, rolul important pe care îl pot avea piețele financiare non-bancare în consolidarea competitivității, rezilienței și prosperității pe termen lung. ''Pentru Autoritatea de Supraveghere Financiară, acest raport este important mai ales prin direcția pe care o indică. România are astăzi o oportunitate majoră: aceea de a transforma piețele de capital, sistemul de pensii private, sectorul asigurărilor în piloni mai puternici ai finanțării economiei reale'', a scris Alexandru Petrescu. El a adăugat că datele prezentate de Comisia Europeană arată, înainte de toate, că există un potențial semnificativ de dezvoltare. ''Capitalizarea bursieră a acțiunilor listate în România a ajuns la 12,4% din PIB în trimestrul al doilea din 2025, față de media Uniunii Europene de 67,9%. Activele financiare ale gospodăriilor reprezentau, la finalul anului 2024, aproximativ 63% din PIB, comparativ cu 212% media europeană, iar activele financiare pe cap de locuitor se situau la aproximativ 11.900 de euro, față de circa 85.000 de euro în UE. Aceste cifre trebuie interpretate ca indicatori ai unui spațiu semnificativ de creștere'', spune președintele ASF. Conform acestuia, România are antreprenori, are companii care pot crește, are investitori tot mai interesați de alternative la instrumentele tradiționale și are o piață financiară care se maturizează gradual. În ultimii ani, arată Petrescu, piața de capital a făcut pași importanți, interesul pentru investiții s-a manifestat tot mai puternic, sistemul de pensii private este pe trend ascendent, iar educația financiară a devenit o temă publică tot mai prezentă. Din perspectiva ASF, mesajul central, prezentat de președintele instituției, este acela că piețele financiare non-bancare reprezintă o infrastructură esențială pentru dezvoltare.
Eli Lilly prezintă rezultate promiţătoare pentru noul său medicament anti-obezitate
Compania farmaceutică Eli Lilly a prezentat sâmbătă noi rezultate clinice care arată că medicamentul experimental pentru obezitate retatrutide nu doar favorizează pierderea în greutate, ci reduce semnificativ severitatea apneei obstructive în somn şi ameliorează durerile cauzate de artroza genunchiului, transmite Reuters. Rezultatele au fost prezentate în cadrul conferinţei Asociaţiei Americane de Diabet desfăşurate la New Orleans. Într-un studiu clinic de fază a III-a, Eli Lilly a constatat că administrarea săptămânală a retatrutidei a redus cu 60,6% severitatea apneei obstructive în somn moderate şi severe la adulţii cu obezitate. Compania are deja aprobat pentru această afecţiune medicamentul Zepbound, o generaţie anterioară de tratament. Acelaşi studiu a arătat că retatrutida a redus durerile asociate cu artroza genunchiului cu până la 73,1%. Compania publicase anterior rezultatele principale ale studiilor, care au arătat că pacienţii cu obezitate au pierdut în medie 28% din greutatea corporală, în timp ce persoanele cu diabet zaharat de tip 2 au înregistrat scăderi semnificative ale nivelului glicemiei. Datele detaliate publicate sâmbătă în revista medicală The Lancet au evidenţiat şi faptul că, în unul dintre studii, aproximativ 2% dintre pacienţii cu diabet care au primit cea mai mică doză de retatrutidă au suferit evenimente cardiovasculare majore. Cercetătorii precizează însă că aceste evenimente nu au fost neapărat provocate de medicament. Retatrutida este unul dintre cele mai avansate tratamente experimentale dezvoltate de Eli Lilly. Medicamentul acţionează simultan asupra receptorilor GLP-1, GIP şi glucagonului, fiind supranumit un medicament "triplu agonist".
Tanczos Barna: 671.334 de cereri de plată au fost depuse pentru subvențiile APIA
Ministrul interimar al Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Tanczos Barna, a anunțat sâmbătă încheierea cu succes a campaniei de depunere a cererilor de plată pentru subvențiile APIA aferente anului 2026. ''Una dintre principalele priorități ale mandatului meu de ministru interimar a fost finalizarea în bune condiții a acestui proces esențial pentru fermieri. Au fost depuse 671.334 de cereri de plată pentru o suprafață totală de 9.766.322 de hectare. Comparativ cu anul trecut, suprafața declarată a crescut, în timp ce numărul cererilor a scăzut, în special în cazul terenurilor mai mici de 5 hectare. Această evoluție reflectă procesul de comasare a terenurilor agricole și consolidarea exploatațiilor, esențial pentru creșterea competitivității agriculturii românești'', a spus Tanczos Barna într-o postare pe pagina sa de Facebook. Acesta le-a mulțumit tuturor angajaților APIA din aparatul central, precum și din centrele județene și locale, pentru efortul colectiv și individual care a făcut posibilă finalizarea cu succes a acestei campanii. Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) le-a reamintit anterior fermierilor că termenul-limită pentru depunerea Cererilor de plată în cadrul Campaniei 2026 este data de 5 iunie 2026, inclusiv. După această dată, cererile nu mai pot fi depuse. Fermierii au fost îndemnați să valorifice această oportunitate, pentru a evita pierderea sprijinului financiar acordat prin schemele și măsurile gestionate de APIA.
Bitcoin pierde teren în faţa AI şi a valului de listări gigantice
Bitcoin se îndreaptă către cea mai slabă performanţă pentru această perioadă a anului din ultimul deceniu, pe măsură ce investitorii îşi mută capitalul către companiile din domeniul inteligenţei artificiale şi către marile oferte publice iniţiale, precum cea a SpaceX, relatează Reuters. Cea mai mare criptomonedă din lume a pierdut aproximativ 15% din valoare în această săptămână, cea mai abruptă scădere de după colapsul platformei FTX din noiembrie 2022. La un preţ de aproximativ 63.000 de dolari, Bitcoin a pierdut o treime din valoarea sa de la începutul anului 2026, cea mai mare depreciere pentru această perioadă din an cel puţin din 2015, potrivit datelor LSEG. Presiunea asupra pieţei a fost amplificată după ce compania Strategy, cel mai mare deţinător corporativ de Bitcoin, a anunţat că a vândut o parte din rezervele sale de criptomonede pentru prima dată din 2022. Potrivit analiştilor, statutul Bitcoin de activ alternativ şi instrument de diversificare a portofoliilor s-a erodat odată cu intrarea masivă a instituţiilor financiare şi dezvoltarea fondurilor tranzacţionate la bursă (ETF-uri).
OPECÂ a aprobat a patra majorare consecutivă a cotelor de petrol
OPECÂ a aprobat duminică o nouă creştere a cotelor de producţie de petrol, a patra în tot atâtea luni, în pofida faptului că războiul dintre Statele Unite şi Iran continuă să limiteze exporturile mai multor state membre. Grupul a decis majorarea ţintelor de producţie cu 188.000 de barili pe zi, începând din luna iulie, transmite CNBC. Decizia vine într-un context dificil pentru piaţa petrolului. Conflictul din Orientul Mijlociu a redus fluxurile de ţiţei prin Strâmtoarea Ormuz, una dintre cele mai importante rute energetice ale lumii, provocând o criză majoră de aprovizionare. Mai mulţi producători din Golf, inclusiv Arabia Saudită, nu au reuşit să îşi onoreze integral livrările către clienţi de la sfârşitul lunii februarie. Situaţia OPECÂ a fost complicată suplimentar de retragerea Emiratelor Arabe Unite din Organizaţia Ţărilor Exportatoare de Petrol, după aproape şase decenii de apartenenţă. Şapte membri-cheie ai alianţei – Arabia Saudită, Rusia, Irak, Kuweit, Algeria, Kazahstan şi Oman – au majorat deja cotele de producţie cu aproape 600.000 de barili pe zi în perioada aprilie-iunie.
Proteste faţă de fuziunea Paramount Skydance – Warner Bros. Discovery
Angajaţi din industria divertismentului, sindicate şi politicieni s-au reunit sâmbătă la Los Angeles pentru a contesta planul Paramount Skydance de a prelua Warner Bros. Discovery, într-o tranzacţie evaluată la 110 miliarde de dolari. Oponenţii acordului avertizează că acesta ar putea accelera pierderea locurilor de muncă şi concentrarea excesivă a puterii în industria media, transmite Reuters. Aproximativ 100 de persoane au participat la evenimentul organizat la Lumiere Music Hall din Los Angeles, prima oprire a campaniei ”Main Street vs. The Merger”, care urmăreşte să mobilizeze lucrătorii din industrie, proprietarii de afaceri mici şi oficialii politici împotriva fuziunii. Printre vorbitori s-a numărat şi comediantul Adam Conover, care a descris consolidarea continuă a industriei media drept o ameninţare existenţială pentru unul dintre sectoarele care au contribuit la influenţa culturală globală a Statelor Unite. Protestele apar în timp ce autorităţile de reglementare din Statele Unite şi Uniunea Europeană analizează tranzacţia.
Anunțuri ZdV Premium
În categoria Economic
