Economic

MOZAIC ȘTIRI ECONOMICE: Vin banii de la stat pentru plata a 41,5% din salariul brut

Ziarul de Vrancea
21 aug 2020 697 vizualizări

Fondurile vor putea fi accesate de firmele care au trimis angajații în șomaj tehnic pe perioada stării de urgență, dar ulterior i-au reangajat

Ministrul Muncii și Protecției Sociale, Violeta Alexandru, anunță că luni vor începe plățile a 41,5% din salariul brut pentru angajații care au revenit în activitate după șomajul tehnic. "Imediat după ce rectificarea bugetară a fost publicată, în 3 zile am parcurs toate procedurile pentru ca banii să ajungă la AJOFM-uri pentru plata măsurii de 41,5% din câștigul salarial al fiecărei persoane aflate anterior în șomaj tehnic. Toate procedurile acestea, de regulă, durează cam 10 zile, nu țin doar de Ministerul Muncii. Ce trebuie reținut este că suntem în continuare determinați să sprijinim angajatorii și angajații, poate mai mult decât o fac alte țări membre UE. Știm că au în continuare nevoie. Măsurile luate și acțiunile de la nivelul Ministerului Muncii sunt, din martie până acum (și nu s-a terminat!), ca ... pe front. Cu toată mobilizarea posibilă, cu toți colegii care au putut și au vrut (real!) să se implice. Luni intrând banii în conturi, vom începe primele plăți pentru 41,5%. Am vrut acest lucru. S-a tras tare pentru a nu mai trece nicio zi. Am scurtat la maxim prin muncă multă", a scris ministrul sâmbătă seara, pe pagina sa de Facebook. Aceasta a subliniat că Ministerul Muncii este "singura instituție publică - prin instituțiile din coordonare - care s-a mobilizat", fără precedent, pentru a face plăți oamenilor, în paralel cu sarcinile cotidiene care nu au rămas în urmă. "După acest mandat, voi vorbi despre mobilizarea administrației pentru a gestiona criza. Iar Ministerul Muncii va fi studiu de caz pentru că avem ce spune. Din propria experiență. Nouă chiar ni se potrivește hashtag-ul #lamuncă", a subliniat Violeta Alexandru. Potrivit acesteia, procesarea dosarelor pentru Măsura 41,5% a fost mult mai complicată decât a fost cea pentru plata șomajului tehnic, mult mai sigură pentru administrație, din perspectiva controlului Curții de Conturi, dar mult mai complexă. "Angajatorii trebuie să facă dovada plății contribuțiilor, unii trimit ceea ce trebuie, alții - nu. Cu aproape fiecare se discută personal. Sunt, în medie, 3-4 schimburi de mesaje cu angajatorii. Aceasta fiind perioada în care se procesează cererile pentru prima lună de acordare - iunie. Presupun că următoarea etapă va fi puțin mai ușoară", a scris ministrul Muncii pe pagina de socializare. Violeta Alexandru a menționat că vede câteva probleme, în urma discuțiilor cu echipa ANOFM București, unde procentul solicitărilor corecte la data depunerii este sub 30%, respectiv faptul că angajatorii depun documente incomplete/incorecte, nu atașează sau atașează incomplet documentele necesare verificării plății contribuțiilor, lipsesc ordinele de plată, deși obligația este prevăzută în cerere, faptul că în multe situații, angajatorii comunică conturi eronate sau închise, fiind necesară o corespondență suplimentară cu aceștia, în multe cazuri, Declarația D112 la luna iunie cuprinde atât contribuțiile lunii iunie cât și contribuțiile aferente șomajului tehnic pe luna mai. De asemenea, sunt angajatori care au sume mari de plată pentru contribuții și atașează multe OP-uri (chiar și de ordinul sutelor), iar aceste OP-uri trebuie adunate și verificate cu Declarația D112, sunt angajatori care depun aceeași solicitare de două sau chiar de mai multe ori și se verifică solicitare cu solicitare pentru a se înlătura dublurile. "Deși este prevăzut foarte clar în Ordonanță faptul că un angajator cu mai multe obiecte de activitate trebuie să opteze pentru una dintre cele 2 măsuri (șomaj tehnic sau măsura 41,5 %), totuși depun pentru ambele măsuri", a subliniat Alexandru.

Deficitul României în comerțul cu produse agroalimentare, în scădere cu peste 13%

în primele cinci luni ale anului, deficitul în comerțul cu produse agroalimentare era de 807,3 milioane euro față de 930,6 milioane euro în perioada similară a anului curent

Deficitul balanței comerciale cu produse agroalimentare a fost de 807,3 milioane de euro, în primele cinci luni ale anului 2020, în scădere cu 13,2% față de aceeași perioadă din 2019, potrivit datelor centralizate de Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), transmise la solicitarea AGERPRES. În perioada similară a anului trecut, România a înregistrat un deficit pe acest sector de 930,6 milioane de euro. Pe relația cu Uniunea Europeană, România a consemnat un sold negativ de 1,51 miliarde de euro (plus 11,5%) în primele cinci luni ale anului, însă în comerțul cu țările extracomunitare a înregistrat un excedent de 703,6 milioane de euro (65,8%). În 2019, perioada analizată, deficitul pe schimburile intra-comunitare a fost de 1,354 miliarde de euro, în timp ce pe țările terțe excedentul a totalizat 424 milioane de euro. Potrivit datelor MADR, în perioada ianuarie-mai a.c., exporturile s-au majorat cu 12,4%, până la 2,928 miliarde de euro, în timp ce importurile au crescut cu 5,7%, însumând 3,735 miliarde de euro. "În condițiile în care livrările intra-UE au avansat timid (Â0,7%), iar deficitul schimburilor intracomunitare s-a adâncit la 1,5 miliarde euro, exporturile către țările terțe s-au menținut pe trend ascendent (Â31,8%), favorizând reducerea deficitului comercial global față de perioada de referință din 2019. Scăderea soldului negativ al balanței a fost posibilă în principal datorită exporturilor majorate de porumb (Â135,4 milioane de euro), grâu (Â74,6 milioane de euro) și orz (47,9 milioane de euro), precum și livrărilor sporite intra-UE de rezerve de tutun (Â146,2 milioane de euro) și țigări (Â38,9 milioane de euro)", susțin reprezentanții MADR. De asemenea, în perioada analizată, au mai crescut exporturile de brânzeturi (Â4,8 milioane de euro), cârnați, salamuri și produse similare (Â4,8 milioane de euro), preparate alimentare (Â4,1 milioane de euro) și sosuri și condimente (Â1,1 milioane de euro). Pe de altă parte, exporturile de semințe de floarea-soarelui au înregistrat o scădere cu 42,8 milioane de euro, în primele cinci luni ale anului, la fel și cele de ulei de floarea-soarelui, cu 11,6 milioane de euro, livrările de animale vii din specia bovine s-au diminuat cu 8,7 milioane euro, iar cele din specia ovine sau caprine, cu 8 milioane de euro). Tot pe minus s-au mai aflat și exporturile de boabe de soia (-6,4 milioane de euro), ape care conțin zahăr sau alți îndulcitori (-6 milioane de euro), carnea de pasăre (-5,2 milioane de euro), preparate și conserve din carne (-3,4 milioane de euro), păsări vii (-2,5 milioane euro), lapte și smântână (-2,2 milioane de euro), miere naturală (-2,2 milioane de euro), ciocolată (-1,9 milioane de euro), turte din extracția uleiurilor vegetale (-0,8 milioane de euro) și produse de brutărie, patiserie și biscuiți (-0,6 milioane de euro).

 În ceea ce privește importurile de produse agroalimentare, în primele cinci luni ale anului au consemnat creșteri importurile de porumb, cu 83,8 milioane de euro, dar și cele de carne de porc (Â40,1 milioane. euro), boabe de soia (Â30,6 milioane de euro), mere, pere și gutui (Â15,4 milioane euro), brânzeturi (Â13,9 milioane de euro), citrice (Â12,8 milioane de. euro), preparate pentru hrana animalelor (Â10,5 milioane de euro), banane (Â8,7 milioane de euro), tutun prelucrat (Â6,1 milioane de euro), grâu (Â4,8 milioane de euro), semințe de floarea-soarelui (Â3,5 milioane de euro), ape care conțin zahăr sau alți îndulcitori (Â2,3 milioane de euro), carne de pasăre (Â1,5 milioane de euro), animale vii din specia porcine (Â1,1 milioane de euro) și produse de brutărie, patiserie și biscuiți (Â0,4 milioane de euro).  Datele statistice ale Ministerului Agriculturii mai arată că în perioada analizată au fost în scădere importurile de zahăr (-27,4 milioane de euro), turte de soia (-21,3 milioane de euro), preparate alimentare (-7,7 milioane de euro), ciocolată (-6,1 milioane de euro), alcool etilic nedenaturat cu titru de min. 80% (-2,4 milioane de euro), cafea (-2,2 milioane de euro), legume în stare proaspătă sau refrigerată (-2,1 milioane de euro), tomate (-2,1 milioane de euro), plante vii (-1,9 milioane de euro) și tutun brut (-0,2 milioane de euro).

Activele fondurilor de pensii facultative au trecut de 2,61 miliarde de lei

Fondurile de pensii facultative aveau active în valoare de peste 2,61 miliarde de lei, la 31 iulie 2020, în creștere cu 12,11% comparativ cu nivelul înregistrat în iulie 2019, conform datelor Autorității de Supraveghere Financiară (ASF). Titlurile de stat dețineau cea mai mare pondere în cadrul activelor, de 1,665 miliarde de lei, respectiv 63,68%. Pe locul doi se aflau acțiunile, cu 597,557 milioane de lei (22,85%). Obligațiunile corporative se situau pe locul trei din acest punct de vedere, cu 114,301 milioane de lei, respectiv 4,37% din totalul activelor. Potrivit datelor ASF, valoarea activului total al fondurilor de pensii de la Pilonul III era de 2,615 miliarde de lei, în iulie 2020, iar valoarea activului net era de 2,610 miliarde de lei. Fondurile de pensii facultative aveau 518.092 de participanți la 31 iulie 2020. Pe Pilonul III sunt active următoarele fonduri de pensii: Aegon Esential, Azt Moderato, Azt Vivace, BCR Plus, BRD Medio, NN Activ, NN Optim, Pensia Mea, Raiffeisen Acumulare și Stabil.

Orban susține că majorarea redevențelor nu ar aduce mai mulți bani la buget

Premierul Ludovic Orban a declarat că Guvernul nu poate fixa redevențe fără să țină cont de tot de înseamnă piața mondială și legislația europeană, menționând că acest slogan cu mărirea redevențelor pentru a crește veniturile riscă să creeze efectul contrar. El a mai spus că orice discuție legată de nivelul redevențelor sau de alte taxe trebuie să fie rațională și dictată de conjunctura economică și de interesele României. Ludovic Orban a fost întrebat duminică, la inaugurarea Stației Turbocompresoare Bibești din județul Gorj, când va mări Guvernul redevențele pe exploatarea resurselor.  „Nu putem fixa redevențe fără să ținem cont de tot ceea ce înseamnă piața mondială, să ținem cont de legislația europeană, să ținem cont de tipul de taxare care este practicat de celelalte țări. Acest slogan cu mărirea redevențelor pentru a crește veniturile riscă să creeze efectul contrar pentru că orice investitor, orice companie care este implicată în procesul de exploatare a resurselor naturale, în momentul în care ia decizia să susțină o investiție ține cont și de sistemul de taxare care există în România, iar ce pot să vă spun comparativ cu sistemul de taxare din alte țări, România nu are un paradis fiscal, ci dimpotrivă avem un sistem fiscal chiar ușor peste media taxărilor din alte țări europene”, a afirmat Orban. El a menționat că trebuie găsit un echilibru între nevoile pe care le are România, precizând că orice discuție despre nivelul redevențelor trebuie să fie rațională și dictată de conjunctura economică. „Noi trebuie să găsim un echilibru între nevoile efective pe care le are România. Cel mai important lucru pentru România este să ne dezvoltăm economic, iar această dezvoltare economică să aibă ca suport toate proiectele de investiții care sunt necesare să asigure suportul acestei dezvoltări. Ca atare, orice discuție legată de nivelul redevențelor sau de alte taxe trebuie să fie rațională și trebuie să fie dictată de conjunctura economică, de interesele pe care le are România”, a explicat premierul.

Numărul locuințelor asigurate obligatoriu a crescut cu 1,89%

Numărul polițelor active de asigurare obligatorie a locuinței (PAD) a crescut în iulie 2020 cu 1,89%, ajungând la aproximativ 1,741 milioane, comparativ cu 1,708 milioane de polițe PAD active la 31 iulie 2019, conform statisticilor Pool-ului de Asigurare Împotriva Dezastrelor Naturale (PAID), societatea care emite acest tip de asigurări. La 31 decembrie 2019 erau active 1,73 milioane de polițe. Potrivit PAID, la sfârșitul lunii iulie, 74,8% dintre polițele active la nivel național erau încheiate în mediul urban și 25,2% în mediul rural, iar, în funcție de tipul de locuință, 94,4% din polițele PAD vizează locuințele de tip A (cele cu structura de rezistență din beton armat, metal sau lemn, cu pereții exteriori din piatră, cărămidă arsă sau materiale supuse unui tratament termic sau chimic) și 5,6% locuințele de tip B (cele cu pereții exterior din cărămidă nearsă sau material nesupus unui tratament termic sau chimic). Pe regiuni, cele mai multe polițe active sunt în Transilvania (22% din total), București (19%) și Muntenia (18%), iar cele mai puține - în Maramureș (3% din totalul polițelor) și Bucovina (3%). PAID emite asigurările obligatorii pentru locuințe din iulie 2010. Obiectivul principal al PAID este cuprinderea în asigurare pentru cele trei riscuri de catastrofă naturală - cutremure, inundații și alunecări de teren - a tuturor locuințelor din România. Polițele de asigurare obligatorie a locuințelor (PAD) costă 20 euro în cazul locuințelor tip A (suma maximă asigurată 20.000 euro) și 10 euro în cazul locuințelor tip B (suma asigurată fiind de 10.000 euro).

Grindeanu anunță că pleacă de la ANCOM mai repede

Sorin Grindeanu a spus că va pleca din funcția de președinte ANCOM mult mai devreme de cele 90 zile prevăzute de lege, dacă va fi ales la conducerea PSD, în funcția de prim-vicepreședinte. Fostul premier a adăugat că PSD trebuie să învețe din greșelile făcute în perioada în care a fost condus de Liviu Dragnea, ca să nu le mai repete, precizând că toate lucrurile bune făcute de social-democrați în cei trei ani de guvernare trebuie reluate și aplicate și mai bine. „Nu în termenul de 90 de zile, ci mult mai repede voi pleca din această funcție (de la șefia ANCOM - n.r.). PSD trebuie să învețe din greșelile pe care le-a făcut în perioada în care a fost condus de Liviu Dragnea, trebuie să învețe ca să nu le mai repete. Cred că asta a vrut să spună Marcel Ciolacu în discurs. Totodată, lucrurile bune pe care PSD-ul le-a făcut în guvernarea de trei ani trebuie să fie reluate și aplicate poate mult mai bine”, a declarat Grindeanu, sâmbătă, la Digi 24. El a mai spus că dacă PSD nu revine la criteriile meritocratice este sortit eșecului. „Dacă nu revenim la criteriile meritocratice și meritocrația în interiorul PSD, PSD-ul este sortit a avea un eșec. Nu poți să mai activezi, de exemplu, în cadrul Comisiei Juridice din cadrul Parlamentului dacă nu vii și discuți toate proiectele pe care le ai în cadrul Departamentului Juridic din Consiliul Național. Criteriile legate de imagine și tot ceea ce înseamnă trecutul fiecăruia dintre noi trebuie să fie printre primele astfel încât sita pe care o construim de acum să fie cât de poate de deasă personaje pe care de multe ori eu le-am considerat și în perioada în care am fost prim-ministru oportuniste”, a mai spus fostul premier. El a menționat că o altă greșeală făcută de social-democrați a fost că s-a dat prea multă libertate organizațiilor județene în a propune oameni în poziții guvernamentale fără a se verifica experiența acestora. „O altă greșeală făcută în perioada respectivă a fost că s-a dat prea multă libertate organizațiilor județene în a propune oameni în diverse poziții guvernamentale fără a se vedea experiența și managementul în spate. E foarte bine că au venit oameni din județe și din organizațiile județene, dar nu e destul. Nu a existat nici măcar o grilă cât de poate de sumară să vedem dacă acele propuneri care veneau din organizațiile județene sunt viabile. Lucrurile acestea trebuie să înceteze. O să supăr foarte mulți colegi ai mei din organizațiile județene, dar asta a fost o greșeală”, a explicat Grindeanu. Întrebat dacă l-ar susține pe Florin Iordache pe listele parlamentare, fostul premier a răspuns: „Cu domnul Florin Iordache am avut cu dânsul o relație sinusoidală. Știu că provine din organizația Olt. Îl privesc pe Florin Iordache cu plusuri și minusuri. Multe minusuri într-o anumită perioadă, dar totodată un parlamentar destul de activ și care știe foarte bine procedurile parlamentare. (...) acă va trece prin acea sită și criteriile pe care le vom avea, Florin Iordache va fi deputat. Dacă nu va trece, cu toate acele criterii, nu va fi”.

TikTok se ia la trântă cu Trump

TikTok se pregătește să conteste, cel mai devreme luni, un decret al președintelui american Donald Trump care interzice tranzacțiile cu populara aplicație video și cu compania mamă a acesteia, grupul chinez ByteDance, potrivit unor persoane apropiate situației, citate de Reuters. Trump a semnat un decret pe 14 august care dă ByteDance un termen de 90 de zile să vândă operațiunile din SUA ale TikTok. ByteDance a făcut progrese în discuțiile cu posibili cumpărători, între care Microsoft și Oracle. Contestația în justiție a TikTok se referă la un decret anterior al lui Trump, din 6 august, au spus sursele. Decretul respectiv cere secretarului pentru Comerț să redacteze o listă de tranzacții care implică ByteDance și companiile sare, care ar trebui să fie interzise în 45 de zile. TikTok intenționează să argumenteze că bazarea decretului din 6 august pe Legea privind urgențele economice îl privează de procedurile care ar fi trebuit urmate. TikTok va contesta și clasificarea sa de către Casa Albă drept un risc pentru securitatea națională, au adăutat sursele. Nu este clar la ce instanță va înregistra TikTok plângerea. Compania a anunțat anterior că își analizează opțiunile legale și că angajații săi pregătesc propriul lor proces.

Grădina Vlahiia de lângă Lacul Snagov se vinde cu 6,8 milioane de euro

Grădina Vlahiia de lângă Lacul Snagov, cu 28 de camere și 26 de băi, este scoasă la vânzare de Romania International Sotheby's Realty pentru 6,8 milioane de euro. A fost amenajată pe un teren de 2,6 hectare ca o rezervație naturală. La Vlahiia se află o fermă de animale, grădini de legume și livadă, sere și un lac artifical.  Au fost ridicate și integrate în complex șase unități rezidențiale: cinci case maramureșene, aduse din Țara Bârsei, și o biserică tradițională maramureșeană. Domeniul este completat de o vilă în stil toscan, cu piscină, grădină și foișor, realizată de arhitecții Șerban Sturdza și Luciano Bazzari.

Facebook analizează oprirea publicității politice

Facebook analizează oprirea publicității politice după alegerile prezidențiale americane din 3 noiembrie, pentru a preveni dezinformarea post-alegeri, a declarat vineri o sursă care a discutat cu reprezentanții companiei, transmite Reuters. Sursa a spus că Facebook a discutat cu experți despre posibile scenarii legate de alegeri, inclusiv despre posibilitatea ca președintele Donald Trump să utilizeze platforma de socializare pentru a contesta rezultatele alegerilor. Publicația New York Times a relatat vineri, citând surse, că directorul general al Facebook, Mark Zuckerberg, și unii directori ai companiei discută zilnic despre cum pot fi reduse modalitățile prin care platforma poate fi folosită pentru a contesta rezultatul alegerilor, fiind discutată și opțiunea opririi publicității politice după alegerile din 3 noiembrie. Anul trecut, rivala mai mică Twitter a interzis publicitatea politică, dar Facebook a afirmat că nu dorește să îngrădească discursul politic. Twitter a precizat pentru Reuters că intenționează să prelungească politica referitoare la alegeri până la ziua inaugurării din ianuarie, iar politicile sale referitoare la dezinformare vor acoperi toate scenariile. Purtătorul de cuvânt al Casei Albe, Judd Deere, a afirmat într-un comunicat: ”Președintele Trump va continua să lucreze pentru a asigura securitatea și integritatea alegerilor”.


În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.