Economic

MOZAIC ȘTIRI ECONOMICE: Veniturile totale medii lunare au crescut în 2020 până la 5.216 lei pe gospodărie

Ziarul de Vrancea
6 iun 2021 445 vizualizări

Saltul procentual este de aproape 9%, după cum arată datele Institutului Național de Statistică

Veniturile totale medii lunare au crescut în anul 2020, în termeni nominali, cu 8,9%, la 5.216 lei pe gospodărie, și cu 9,6%, la 2.031 lei pe persoană, față de 2019, arată datele publicate luni de Institutul Național de Statistică (INS). ”Veniturile totale medii lunare au reprezentat în anul 2020, în termeni nominali, 5.216 lei pe gospodărie și 2.031 lei pe persoană, în creștere cu 8,9%, respectiv cu 9,6% față de anul 2019. Cheltuielile totale ale populației au fost în anul 2020, în medie, de 4.372 lei lunar pe gospodărie (1.702 lei pe persoană) și au reprezentat 83,8% din veniturile totale, în scădere cu 1,6 puncte procentuale față de anul 2019”, arată datele INS. Veniturile bănești au fost, în medie, de 4.840 lei lunar pe gospodărie (1.884 lei pe persoană) în creștere cu 8,7% față de anul 2019, iar veniturile în natură de 376 lei lunar pe gospodărie (146 lei pe persoană), în creștere cu 11,7% față de anul 2019. Salariile și celelalte venituri asociate lor au format cea mai importantă sursă de venituri (68,2% din veniturile totale ale gospodăriilor, în scădere față de anul 2019 cu 0,4 puncte procentuale). La formarea veniturilor totale ale gospodăriilor au contribuit, de asemenea, veniturile din prestații sociale (19% în anul 2020, respectiv 18,4% în anul 2019), veniturile din activități neagricole independente (1,8% în anul 2020, respectiv 2% în anul 2019), veniturile din agricultură (1,7% în anul 2020, respectiv 1,8% în anul 2019), precum și veniturile în natură (7,2% în anul 2020, respectiv 7% în anul 2019), în principal, contravaloarea consumului de produse agroalimentare din resurse proprii (6,1% în anul 2020, respectiv 5,8% în anul 2019). Mediul de rezidență influențează diferențele de nivel și, mai ales, de structură între veniturile gospodăriilor dintre mediul urban și mediul rural. Principalele destinații ale cheltuielilor efectuate de gospodării sunt consumul de bunuri alimentare, nealimentare, servicii și transferurile către administrația publică și privată și către bugetele asigurărilor sociale, sub forma impozitelor, contribuțiilor, cotizațiilor, precum și acoperirea unor nevoi legate de producția gospodăriei (hrana animalelor și păsărilor, plata muncii pentru producția gospodăriei, produse pentru însămânțat, servicii veterinare etc.). Cheltuielile pentru investiții destinate pentru cumpărarea sau construcția de locuințe, cumpărarea de terenuri și echipament necesar producției gospodăriei, cumpărarea de acțiuni etc. dețin o pondere mică în cheltuielile totale ale gospodăriilor populației (doar 0,5% în anul 2020, respectiv 0,6% în anul 2019). Mediul de rezidență determină unele particularități în ceea ce privește mărimea și structura cheltuielilor totale de consum. Conform clasificării standard pe destinații a cheltuielilor de consum (COICOP), în anul 2020 produsele alimentare și băuturile nealcoolice au deținut din consumul gospodăriilor, în medie, 34,6. Veniturile totale cuprind ansamblul încasărilor bănești provenite din diferite surse de proveniență pentru care nu există obligația de restituire și veniturile în natură (evaluate în lei). Cheltuielile totale cuprind ansamblul cheltuielilor bănești, indiferent de destinație și contravaloarea consumului din resursele proprii ale gospodăriilor.

Trei noi emisiuni de titluri de stat sunt disponibile de luni

u ele vor avea dobânzi de 2,95%, 3,35% și 3,65% u perioada pentru care sunt valabile este cuprinsă între un an și cinci ani

Ministerul Finanțelor a anunțat că emite, începând de luni, trei noi emisiuni de titluri de stat în cadrul Programului Tezaur, cu maturități de unul, trei și cinci ani și dobânzi de 2,95%, 3,35% și 3,65%. ”Ministerul Finanțelor emite, începând cu 7 iunie 2021, 3 noi emisiuni de titluri de stat în cadrul Programului Tezaur, cu maturități de 1, 3 și 5 ani și dobânzi de 2,95%, 3,35% și 3,65%. Titlurile de stat au valoare nominalã de 1 leu și sunt în forma dematerializată”, informează ministerul. Dobânda este anualã, plãtibilã la termenele prevãzute în prospectul de emisiune. De asemenea, titlurile de stat emise în cadrul Programului Tezaur sunt transferabile și se pot rãscumpãra în avans. Un investitor poate efectua una sau mai multe subscrieri în cadrul unei emisiuni. Investitorii au posibilitatea anulãrii subscrierilor deja efectuate doar în perioada de subscriere, prin depunerea unei cereri. „Titlurile de stat emise în cadrul programului Tezaur reprezintă, în continuare, o modalitate de economisire avantajoasã pentru populație. De aceea, încurajez toate persoanele fizice care dispun de lichiditãți sã beneficieze de avantajele acestui program și sã subscrie pentru titlurile Tezaur prin intermediul unitãților Trezoreriei Statului sau ale Poștei Române", a declarat ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare. Titlurile de stat pot fi cumpărate: între 7 – 28 iunie 2021 de la unitãțile Trezoreriei Statului; între 7 – 24 iunie 2021 pentru mediul rural și 7 – 25 iunie 2021 pentru mediul urban, prin Compania Naționalã Poșta Românã. Sunt eligibile persoanele fizice care au împlinit vârsta de 18 ani la data efectuãrii subscrierii. Veniturile obținute din investirea în oferta de economisire lansatã de Ministerul Finanțelor sunt neimpozabile. Fondurile obținute de Ministerul Finanțelor în calitate de emitent, ca urmare a emisiunii de titluri de stat, vor fi utilizate pentru finanțarea deficitului bugetar și refinanțarea datoriei publice.

ANRE: Un milion de consumatori de energie și-au schimbat contractul în acest an

Aproximativ un milion de consumatori casnici de electricitate și-au schimbat contractul de la începutul anului până acum și toți marii furnizori din piață au primit amenzi pentru nereguli, potrivit datelor furnizate pentru AGERPRES de Autoritatea Națională de Reglementare în Energie (ANRE). La 1 ianuarie 2021, piața de electricitate din România s-a liberalizat total. "Din numărul total al clienților casnici, de aproximativ 8,9 milioane, la data de 1 ianuarie 2021, 5.902.323 se aflau în piața reglementată de energie electrică. În perioada 1 ianuarie - 30 aprilie 2021, 926.000 de clienți casnici au semnat contracte de furnizare a energiei electrice în regim concurențial, iar numărul acestora a ajuns în prezent la circa un milion", au arătat reprezentanții ANRE. Aceștia nu au putut preciza câți dintre acești consumatori au schimbat și furnizorul și câți au rămas la același, schimbând doar contractul. "Nu avem prerogative legislative pentru a cere aceste informații de la furnizori", au precizat responsabilii reglementatorului. În ceea ce privește gazele naturale, din numărul clienților casnici care nu își exercitaseră dreptul de eligibilitate la data de 30 iunie 2020 de 3.378.309, 21,10% au încheiat până la data de 30 aprilie 2021, contracte aferente furnizării gazelor naturale în regim concurențial, respectiv 712.937 clienți casnici. "Astfel, până la data de 30 aprilie 2021, din numărul total al clienților casnici de aproximativ 3.970.388, 33% aveau încheiate contracte aferente furnizării gazelor naturale în regim concurențial, respectiv 1.304.916 clienți casnici", se mai arată în răspunsul ANRE. În contextul derulării, începând cu 1 ianuarie 2021, a procesului de liberalizare a pieței de energie electrică, în cursul lunilor ianuarie - aprilie, ANRE a desfășurat acțiuni de control la marii furnizori de energie electrică pentru a verifica: modul de organizare și funcționare a centrelor de telefonie (call-center); respectarea obligației de a comunica solicitantului, în scris, în termen de maximum 15 zile lucrătoare de la data primirii cererii, a unei oferte privind condițiile de furnizare a energiei electrice pe piața concurențială; respectarea obligației de încheiere a contractului de furnizare a energiei electrice în termen de maximum 5 zile de la data transmiterii de către clientul final a documentelor necesare; respectarea frecvenței de emitere a facturii pentru energia electrică furnizată clienților finali alimentați în regim de serviciu universal; modalitatea de facturare în perioada cuprinsă între două citiri consecutive ale aparatului de măsură de către operatorul de rețea; informarea clienților casnici din portofoliu cu privire la oferta pentru serviciu universal, ofertele concurențiale proprii aplicabile precum și la dreptul clienților de a încheia un contract de furnizare a energiei electrice pe piața concurențială cu orice furnizor licențiat.

40% dintre companii plănuiesc să își extindă operațiunile în Europa în 2021

Un procent de 40% dintre companii plănuiesc să își extindă operațiunile în Europa în 2021, față de 27% la începutul pandemiei provocate de COVID-19. Franța, Regatul Unit și Germania considerate, aproape la egalitate, cele mai atractive destinații pentru investiții în Europa, potrivit studiului anual EY. România se menține pe locul 18 în rândul celor 51 de țări de pe continentul european, cu 57 de proiecte ISD înregistrate în 2020 față de 78 înregistrate în 2019, ”În Europa, turbulențele și incertitudinile cauzate de pandemia COVID-19 au avut drept consecință o scădere cu 13% a investițiilor străine directe (ISD) în 2020. Cu toate acestea, 40% dintre respondenți plănuiesc să-și stabilească sau să-și extindă operațiunile în Europa în următoarele 12 luni, comparativ cu 27% la începutul pandemiei COVID-19” potrivit studiului anual EY Europe Attractiveness Survey. Studiul EY are la bază o cercetare calitativă derulată în martie și aprilie 2021, la care au participat 500 de factori de decizie internaționali, reprezentând companii provenind dintr-o serie de sectoare de activitate și cu sediul în toată lumea, de la IMM-uri la multinaționale, precum și o analiză cantitativă a proiectelor ISD anunțate în Europa în 2020. Conform studiului, Franța, Regatul Unit și Germania sunt considerate pentru prima dată, aproape la egalitate, drept principalele destinații pentru investiții în Europa. Aceste țări au atras 985, 975 și, respectiv, 930 de proiecte ISD, pe fondul unei scăderi mai puțin accentuate a investițiilor în Germania, comparativ cu Franța și Regatul Unit, ca urmare a pandemiei provocate de COVID-19. România se menține pe locul 18 în rândul celor 51 de țări de pe continentul european, cu 57 de proiecte ISD înregistrate în 2020 față de 78 înregistrate în 2019, marcând o scădere de 27% (comparativ cu media europeană de 16%). Cea mai mare scădere a numărului de proiecte a fost înregistrată de Ungaria (-54%), iar țările cu cele mai mari creșteri au fost Elveția (25%), Finlanda (23%) și Suedia (19%). „Transformare digitală. Sustenabilitate. Sprijin guvernamental. Acestea sunt elemente cheie în atragerea investitorilor străini în 2021. Europa se pregătește de o nouă etapă, a redresării economice, iar țările UE au la dispoziție instrumente cheie, precum Planul de Redresare și Reziliență, care pun în centru tranziția digitală și reforma climatică”, consideră Bogdan Ion, country managing partner, EY România și Moldova și chief operating officer pentru EY Europa Centrală și de Sud-Est și Regiunea Asiei Centrale.

Bosch a inaugurat la Dresda o fabrică de plăcuțe semiconductoare

Grupul Bosch a inaugurat la Dresda, Germania, o fabrică de plăcuțe semiconductoare, investiție de 1 miliard de euro, cea mai mare investiție din istoria companiei. Producția la Dresda va începe din luna iulie, cu șase luni mai devreme decât era planificat, iar pentru clienții din industria auto, producția de cipuri va începe în septembrie, cu trei luni mai devreme decât era planificat. Semiconductorii vor contribui la dezvoltarea unor industrii precum transportul, producția, energia verde și asistența medicală. Aceasta este a doua fabrică de semiconductori a grupului, după ce în 2010, Bosch a pus în funcțiune prima sa fabrică de semiconductori la Reutlingen, cu o investiție totală în valoare de 600 de milioane de euro. ”Complet conectată, bazată pe date, cu auto-optimizare: Bosch deschide la Dresda una dintre cele mai moderne fabrici de plăcuțe semiconductoare din lume. Echipamentele de înaltă automatizare, complet conectate și procesele integrate, combinate cu inteligența artificială (IA), fac din locația din Dresda o fabrică inteligentă și un pionier în materie de Industrie 4.0”, a anunțat grupul. În prezența virtuală a cancelarului federal Angela Merkel, a vicepreședintelui Comisiei Europene, Margrethe Vestager, și a ministrului-președinte al landului Saxonia, Michael Kretschmer, unitatea de înaltă tehnologie a fost inaugurată oficial luni. „Tehnologia de ultimă generație prezentată la noua fabrica de plăcuțe semiconductoare din Dresda este un exemplu excelent al ceea ce actorii europeni publici și privați pot obține atunci când își unesc eforturile. Semiconductorii vor contribui la dezvoltarea unor industrii precum transportul, producția, energia verde și asistența medicală - unde Europa excelează. Acest lucru va contribui la consolidarea competitivității Europei ca leagăn pentru inovații de ultimă generație”, a spus Margrethe Vestager, vicepreședinte al Comisiei Europene. Din 1958, Bosch a produs componente pentru semiconductori. Și încă din 1970, la fabrica de la Reutlingen, a realizat componente speciale care nu sunt disponibile pe piață. Bosch a investit peste 2,5 miliarde de euro doar în fabricile de plăcuțe semiconductoare din Reutlingen și Dresda, de la introducerea tehnologiei de 200 milimetri, în 2010. În plus, au fost investite miliarde de euro în dezvoltarea microelectronicii.

Jeff Bezos va ajunge în spațiu în luna iulie

Jeff Bezos va ajunge pentru prima dată în spațiu în luna iulie, la bordul New Shepard, navă construită de compania sa Blue Origin. Călătoria este stabilită pentru 20 iulie, la două săptămâni după ce el va renunța la funcția de CEO al Amazon. „De la vârsta de 5 ani, am visat să călătoresc în spațiu”, a scris antreprenorul, luni, pe Instagram. „Pe 20 iulie, voi face această călătorie cu fratele meu. Cea mai mare aventură cu cel mai bun prieten”. New Shepard este o rachetă cu șase locuri. Ea va ajunge, în 11 minute, la 60 de mile (95 de kilometri) de Pământ. Bezos, cu o avere estimată la 187 de miliarde de dolari, este unul dintre puținii oameni de afaceri care au planuri să ajungă în spațiu, alături de Richard Branson (Virgin Galactic) și Elon Musk (SpaceX, Tesla). Oamenii pot licita pentru primul loc în New Shepard. În prezent, cea mai mare sumă oferită fiind de 2,8 milioane de dolari din 6.000 de participanți din 143 de țări. Licitația se va încheia cu un eveniment live, pe 12 iunie. Câștigătorul va merge împreună cu Bezos în călătorie. Suma va fi donată fundației Blue Origin, Club for the Future, a cărei misiune este să inspire generațiile viitoare să urmeze cariere în știință, tehnologie, inginerie și matematică.

Twitter pregătește lansarea abonamentelor Super Follows

După Twitter Blue și un serviciu meteo local, Twitter se află foarte aproape de lansarea unei facilități prin care creatorii pot fi plătiți de urmăritori pentru conținut exclusiv. Super Follows este o facilitate care se va asemăna mult cu paywall-ul site-urilor de știri: urmăritorii care plătesc un abonament lunar au acces la un conținut exclusiv, care nu este vizibil celorlalți utilizatori. Lansarea Super Follows pare să fie o chestiune de săptămâni, cel puțin din punct de vedere tehnic, iar în codul platformei au fost descoperite o serie de detalii legate de viitorul serviciul. Astfel, vor putea activa abonamentele Super Follows doar cei care au peste 10.000 de urmăritori. Limita ridicată privind numărul de urmăritori ar trebui să asigure caracterul (oarecum) exclusiv al facilității. Alte două condiții pentru a putea activa Super Follows sunt postarea a cel puțin 25 de tweet-uri în ultimele 30 de zile și vârsta de 18 ani. Ultima condiție vizează conținutul pentru adulți. S-a descoperit deja că una din categoriile în care vor fi împărțiți cei care vor folosi Super Follows este cea a conținutului pentru adulți. Pe surse, se vehiculează că un abonament va costa 5 dolari pe lună.

Indicele ROBOR la 3 luni a scăzut la 1,49%

Indicele ROBOR la 3 luni, în funcție de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei, a scăzut luni de la 1,50% la 1,49%, potrivit datelor publicate de instituție. Indicele ROBOR la 6 luni a coborât de la 1,64% la 1,63%. Consiliul de Administrație al Băncii Naționale a României a decis, în ședința din 12 mai 2021, menținerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 1,25 la sută pe an. BNR a mai decis menținerea ratei dobânzii pentru facilitatea de depozit la 0,75 la sută pe an și a ratei dobânzii aferente facilității de creditare (Lombard) la 1,75 la sută pe an. De asemenea, Consiliul de administrație al BNR a decis păstrarea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei și în valută ale instituțiilor de credit. ROBOR (Romanian Interbank Offer Rate) este rata medie a dobânzii la care se împrumută, între ele, instituțiile bancare din România, în lei, iar evoluția sa este legată, în principal, de nivelul de lichiditate existent în piață. Valoarea IRCC, aferentă perioadei aprilie-iunie 2021, este de 1,67%, în declin față de nivelul de 1,88% aferent primului trimestru. IRCC se aplică împrumuturilor acordate populației după luna mai a anului 2019, data la care a fost înlocuit ROBOR în contracte.


În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.