Economic

MOZAIC ȘTIRI ECONOMICE: Vânzările de mașini “verzi” au accelerat cu 15% în primele zece luni ale anului

Ziarul de Vrancea
22 nov 2020 529 vizualizări

La 31 octombrie 2020, ponderea autoturismelor electrice și hibride noi în totalul pieței auto locale ajunsese la 6,6%

Vânzările de mașini ecologice noi au crescut în România, în primele zece luni ale anului, cu 15,15%, în comparație cu aceeași perioadă din 2019, până la 6.385 de unități, arată datele Asociației Producătorilor și Importatorilor de Autoturisme (APIA), consultate de AGERPRES. La 31 octombrie 2020, ponderea autoturismelor electrice și hibride noi în totalul pieței auto locale ajunsese la 6,6%, peste nivelul perioadei similare din 2019, când aceasta a fost de 4,2%. Conform datelor centralizate de APIA, în intervalul ianuarie - octombrie 2020, cele mai multe achiziții noi au fost consemnate la categoria autoturismelor hibride, respectiv 3.950 de exemplare, în scădere cu 3,5%, comparativ cu primele zece luni din anul precedent. De asemenea, vânzările de autoturisme electrice au înregistrat un salt de 54,4%, până la 1.780 de unități, în timp de modelele plug-in au consemnat 655 de exemplare, mai mult cu 119,1%, raportat la perioada de referință. Statistica de specialitate relevă faptul că, în topul celor mai comercializate autoturisme 100% elecrice, conduce, la finalul primelor zece luni din an, Renault - cu 475 de unități, urmată de Skoda (331 unități), Volkswagen (274), Hyundai (191), BMW (89), smart (74), Nissan (71), Peugeot (67), Tesla (51) și Opel (37). În același timp, cele mai multe autoturisme hibride vândute în România, în perioada analizată, au fost înregistrate de: Toyota - cu 3.387 de unități, Lexus (157), Hyundai (140), Honda (127), Ford (93), Kia (30) și Subaru (16). În topul vânzărilor de autoturisme plug-in, pe primul loc se află, la zece luni, BMW - cu 98 de exemplare, urmată de Volvo (94), Mercedes-Benz (88), Ford (80), Mitsubishi (75), Porsche (58), Hyundai (43), Skoda (34), Toyota (19) și Mini (18). La nivelul lunii octombrie, în România s-au comercializat 996 de autoturisme ecologice, în creștere cu 20,43% comparativ cu luna septembrie, când se vânduseră 827 de unități noi, iar ponderea în total piață a crescut la 8%, de la 7,7%. La începutul lunii noiembrie, ministrul Mediului, Apelor și Pădurilor, Mircea Fechet, anunța că prin Programul "Rabla Plus" au fost rezervate peste 4.000 de mașini electrice. De asemenea, întrucât bugetul acestui program s-a epuizat cu mult înainte de finalul anului, s-a aprobat o suplimentare a acestuia de la 140 de milioane de lei la 200 de milioane de lei. 

HORA: 78% din populația României consideră că restaurantele ar trebui redeschise

38% din populație consideră că este foarte important pentru viața lor socială să poată merge în mod regulat la restaurant sau la cafenea, mai arată rezultatele unui sondaj inițiat de patronii din domeniu

Aproximativ 8 din 10 români consideră că restaurantele ar trebui redeschise, conform unui sondaj realizat de Curs la solicitarea Organizației Patronale a Hotelurilor și Restaurantelor din România (HORA), care și-a propus să afle ce simte publicul legat de închiderea restaurantelor la interior în condițiile actuale, potrivit unui comunicat al organizației. "Din dorința de a fi cât mai conectați cu oaspeții care trec pragul restaurantelor și pentru a continua dialogurile constructive, HORA a inițiat demersul pentru realizarea unui sondaj de opinie. Ne exprimăm îngrijorarea cu privire la evoluția industriei și la consecințele închiderii la interior a restaurantelor asupra angajaților din Horeca, dar si asupra oamenilor care dădeau sens eforturilor noastre, clienții. Restaurantele nu doar deservesc comunitatea, ci le aparțin. Mâncarea bună adună oamenii împreună, serviciile bune îi fac pe oameni să se simtă bine veniți și relaxați, restaurantele sunt un context excelent de socializare. În acest sens, ne-am propus să aflăm ce simte publicul legat de închiderea restaurantelor la interior în condițiile actuale și cât de importante sunt pentru ei", se spune în comunicat. Sondajul de opinie a fost realizat de CURS la începutul lunii noiembrie, la solicitarea HORA, și relevă că: 78% din populația României consideră că restaurantele ar trebui redeschise; 80% din români sunt de acord total sau parțial că proprietarii de hoteluri, restaurante, cafenele trebuie despăgubiți economic de către stat, industria Horeca fiind una dintre industriile cele mai afectate de măsurile economice luate în pandemie; 38% din populație consideră că este foarte important pentru viața lor socială să poată merge în mod regulat la restaurant sau la cafenea; 56% din români obișnuiau să iasă cel puțin o dată pe lună la restaurant înainte de impunerea măsurilor de închidere a restaurantelor; 48% din români ar merge mâine la restaurant dacă acestea ar fi redeschise cu normele sanitare și de distanțare socială. Conform sursei citate, studiul s-a efectuat față în față, în perioada 2-9 noiembrie, în rândul populației adulte rezidente în România, în mediul urban, cu vârsta de peste 18 ani. Volumul eșantionului: 1067 respondenți, 18Â, cu o marjă de eroare Â/-3% la un nivel de încredere de 95%. "În marea de impredictibilitate și evoluție negativă, răspunsurile la sondaj ne-au adus speranță și ne dau încrederea și puterea de a continua să găsim soluții pentru a salva industria. Oamenii vor să meargă la restaurant. Considerăm că restricționarea totală a vânzării și a consumului în restaurant nu rezolvă dificultățile statului în a asigura respectarea legii și că prin aceste măsuri radicale se aduc doar mari prejudicii sectorului HORECA, deja îngenuncheat. Misiunea noastră rămâne aceeași, de a apăra interesele industriei de ospitalitate și de a fi un sprijin pentru antreprenorii din domeniu, care în această perioadă de confuzie generală, au nevoie de ghidaj și de o comunitate puternică", se mai spune în comunicat. 

BNR îi trage de urechi pe șefii PSD din cauza campaniei electorale

Banca Națională a României critică utilizarea de către PSD în spoturi electorale a unor declarații scoase din context ale unor specialiști ai BNR, se menționează într-un comunicat remis duminică de Banca Națională a României. "Banca Națională a României dezaprobă ferm utilizarea de imagini și declarații mai vechi sau mai noi, scoase din context, ale unor specialiști BNR în spoturi de campanie electorală ale PSD. BNR este o instituție apolitică, independentă și utilizarea abuzivă a unor asemenea declarații, care nu au conotație politică propriu-zisă, afectează statutul și neutralitatea instituției noastre", se precizează în comunicatul BNR. Banca Națională a României solicită tuturor partidelor politice active în campania electorală să nu utilizeze incorect punctele de vedere exprimate de diverși reprezentanți ai băncii. "BNR face un apel către toate partidele politice implicate în campania electorală să respecte caracterul apolitic al instituției și să nu utilizeze incorect și partinic puncte de vedere exprimate de diverși reprezentanți ai băncii, mai ales când acestea nu reflectă o abordare oficială asumată. Toate analizele și punctele de vedere care reflectă poziția BNR se regăsesc în rapoartele și analizele publicate pe site-ul instituției sau în declarațiile de presă ale Guvernatorului", se menționează în comunicatul remis de Banca Națională a României.

Gaură de 50 de milioane de lei la aeroporturile din capitală

Compania Națională Aeroporturi București (CNAB), care administează cele două aeroporturi ale Capitalei, a avut în primele nouă luni pierderi de 49,6 milioane lei, de la un profit net de 333,3 milioane lei în perioada similară a anului trecut. De asemenea, veniturile operaționale au scăzut de două ori și jumătate, la 304,3 milioane lei, față de 786 milioane lei, în perioada ianuarie-septembrie 2019. Rezultatele financiare apar în raportul publicat de Fondul Proprietatea, acționar minoritar care deține 20% din acțiunile companiei. "Compania a publicat rezultatele financiare pentru primele nouă luni ale anului 2020: venituri operaționale de 304,3 milioane lei, EBIT negativ de 57,5 milioane lei și o pierdere netă de 49,6 milioane lei. Traficul de pasageri a scăzut cu 66% față de nouă luni 2019, la doar 3,8 milioane de pasageri, iar traficul aerian s-a înjumătățit, de asemenea, în aceeași perioadă", arată raportul FP. Potrivit acestuia, compania a fost afectată puternic de criza actuală: numărul de pasageri și numărul de zboruri au înregistrat o scădere semnificativă de la începutul pandemiei de COVID-19. "ACI Europe, organismul care reprezintă industria aeroporturilor, estimează în cadrul unui raport din luna august 2020 că traficul de pasageri a scăzut cu 64,2% în prima jumătate a anului 2020 și că a ajuns aproape de zero în trimestrul 2 2020, cu o scădere de 96,4% comparativ cu trimstrul 2 2019. Ca urmare a încercărilor de ridicare a restricțiilor în mod coordonat la nivelul UE la mijlocul lunii iunie, revenirea traficului aerian a fost mai lentă decât așteptările. Prin urmare, traficul de pasageri la nivelul rețelei de aeroporturi europene a continuat să scadă cu 69% în august 2020 comparativ cu august 2019", relevă raportul financiar al FP. Compania Națională Aeroporturi București și-a început activitatea la data de 5 februarie 2010 și asigură coordonarea operațională și managementul celor două aeroporturi ale Capitalei. CNAB a fost înființată prin fuziunea societăților care gestionau aeroporturile bucureștene: Aeroportul Internațional Henri Coandă București și Aeroportul Internațional București Băneasa Aurel Vlaicu.

Marcu (ASF): Bursa trebuie să își asume un rol regional mai pronunțat

Bursa de Valori București trebuie să își asume un rol regional mai pronunțat, să devină un hub regional strategic pentru celelalte piețe financiare din spațiul sud-est european, susține președintele Autorității de Supraveghere Financiară (ASF), Nicu Marcu. "Felicit Bursa de Valori București pentru cei 25 de ani de viață postdecembristă. Acest moment aniversar capătă și mai multă semnificație având în vedere că, tot în acest an, piața de capital românească a primit statutul de piață emergentă. Este o binemeritată recunoaștere a potențialului bursei, care creează noi oportunități pentru dezvoltare, având în vedere perspectivele atragerii de noi capitaluri. Așa cum am mai afirmat, Bursa de Valori București trebuie să își asume un rol regional mai pronunțat, să devină un hub regional strategic pentru celelalte piețe financiare din spațiul sud-est european. În acest fel, contribuția la creșterea economiei românești va fi cu siguranță una de substanță", afirmă Nicu Marcu, într-un mesaj adresat cu ocazia aniversării a 25 de ani de la redeschiderea Bursei de Valori București. Potrivit președintelui ASF, Bursa are nevoie de active de valoare, care să genereze mai multă lichiditate, are nevoie de emitenți de calibru, care să se finanțeze prin piața de capital. "Totodată, un rol important îl deține statul român. Listarea companiilor cu capital majoritar de stat va aduce mai multă anvergură pieței de capital locale. O performanță solidă a bursei consolidează încrederea investitorilor - doar astfel piața de capital autohtonă își va putea împlini pe deplin potențialul, devenind un autentic factor de progres pentru economie.Vă urez succes pe mai departe și doresc să vă asigur de întregul sprijin al Autorității pentru îndeplinirea rolului esențial pe care îl aveți în dezvoltarea economiei românești", mai spune Nicu Marcu. 

Cel puțin o femeie în CA-urile firmelor listate la Bursă

Germania va obliga majoritatea companiilor listate la bursă și cooperatiste să aibă cel puțin o femeie în consiliul de administrație, în urma unui acord convenit vineri de partidul creștin-democrat și cel social-democrat, transmite Reuters. Potrivit acordului, de îndată ce o companie are mai mult de trei membri în consiliul de administrație, cel puțin unul trebuie să fie femeie. Impactul măsurii va fi probabil unul minor, având în vedere că și în cazul consiliilor de administrație cu un număr mare de membri obligativitatea va fi aceeași. Măsura a fost cerută de mult timp de partidul de centru-stânga SPD, dar creștin democrații au fost sceptici față de aceasta, chiar dacă însăși Angela Merkel a criticat companiile care fac prea puțin pentru promovarea femeilor. SPD, care este în urmă în sondajele de opinie înainte de alegerile naționale de anul viitor, vrea să arate că este mai progresist și că alegătorii social-liberali au fost reprezentați bine în coaliția de guvernare față de care mulți s-au opus. Ministrul social-democrat al Familiei, Franziska Giffey, a declarat că acordul anunțat vineri de miniștrii implicați este ”un progres istoric”, în timp ce ministrul de Finanțe creștin-democrat Olaf Scholz, candidat pentru funcția de cancelar al Germaniei, a salutat la rândul său acordul. ”Unele lucruri au durat prea mult timp, dar în sfârșit am ajuns undeva cu disputa cu creștin-democrații referitoare la cote”, a scris Giffey pe Twitter.

Împrumuturi masive în Marea Britanie

Ministrul britanic de Finanțe Rishi Sunak va anunța săptămâna viitoare cele mai mari împrumuturi publice al Marii Britanii de după Al Doilea Război Mondial, la prezentarea planurilor de cheltuieli, după cea mai gravă prăbușire a economiei țării produsă în ultimii peste 300 de ani, relatează CNBC. În condițiile în care Marea Britanie trece prin al doilea val al pandemiei de Covid-19, iar redresarea economică s-a oprit, Sunak a amânat prezentarea planurilor pe termen lung referitoare la finanțele publice. Cheltuielile pentru pandemie sunt pe cale să depășească 200 de miliarde de lire sterline (265 miliarde de dolari) în acest an, după extinderea programelor de protecție a locurilor de muncă, iar alte costuri se vor extinde și în anul fiscal 2021/22. Doar forțele armate vor primi o creștere multi-anuală a finanțării, deoarece premierul Boris Johnson încearcă să consolideze profilul Marii Britanii în afara Uniunii Europene. Celelalte anunțuri referitoare la cheltuieli, care vor fi făcute miercuri de Sunak, vor fi minimalizate, probabil, de amploarea noilor previziuni privind împrumuturile publice, care vor scoate în evidență necesitatea creșterii impozitelor. "Evenimentele de săptămâna viitoare s-ar putea dovedi un preludiu important pentru pivotarea către o abordare fiscală mai strictă în bugetul de primăvară", au afirmat economiștii băncii Citi, într-o notă adresată clienților.

Google va cripta comunicările făcute cu Messages

Corespondentul iMessage dezvoltat de Google va folosi în curând criptarea end-to-end pentru a securiza comunicarea dintre utilizatorii aplicației care este folosită și pentru SMS-uri pe smartphone-urile cu Android. Google a anunțat că a finalizat implementarea la nivel global a suportului RCS (Rich Communication Services), care este acum disponibil în aplicația Messages de pe toate telefoanele cu Android din întreaga lume. RCS este o tehnologie dezvoltată de Google pentru a înlocui clasicul SMS și a-i aduce funcții avansate, similare celor din aplicațiile moderne de chat, de la trimiterea de fișiere multimedia, la afișarea indicatorilor de tastare. Vreme de mai mulți ani, Google a așteptat implicarea operatorilor de comunicații din întreaga lume pentru înlocuirea SMS-ului cu RCS. Cum această implicare a venit cu mare greutare și diferit în fiecare țară, gigantul american a decis să treacă peste suportul operatorilor și să implementeze singur tehnologia RCS în cadrul aplicație Messages, instalată pe miliardele de smartphone-uri cu Android din întreaga lume. Cu RCS implementat, Messages funcționează similar serviciului iMessage al Apple - are funcții avansate de chat când folosește conexiunea la internet și trece pe tradiționalul SMS atunci când aceasta lipsește.


În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.