Economic

MOZAIC ȘTIRI ECONOMICE: Valoarea firmelor românești listate la Bursa a ajuns la aproape 100 de miliarde de lei

Ziarul de Vrancea
9 dec 2020 673 vizualizări

Valoarea medie zilnică de tranzacționare la nivelul cumulat al tuturor instrumentelor financiare tranzacționate a ajuns la 62,2 milioane de lei, echivalentul a 12,86 milioane euro

Valoarea totală a tranzacțiilor, incluzând ofertele, cu toate tipurile de instrumente financiare tranzacționate la Bursa de Valori București (BVB, s-a apropiat de pragul de 3 miliarde de euro, sau 14,3 miliarde în echivalent lei, un avans de 42,3% în moneda națională față de primele 11 luni ale anului anterior. Valoarea de piață a companiilor românești listate la Bursa de Valori de la București a ajuns la aproape 100 de miliarde de lei, la finalul lui noiembrie. ”Valoarea de piață a companiilor românești listate la BVB a ajuns la aproape 100 de miliarde de lei, echivalentul a 20 de miliarde de euro, la finalul lunii noiembrie. Piața de capital din România a fost promovată în septembrie la statutul de Piață Emergentă de către furnizorul global de indici FTSE Russell”, a informat BVB.  Activitatea investițională s-a intensificat pe piața de capital locală pe fondul unor rulaje în creștere puternică în rândul tuturor tipurilor de instrumente financiare. Astfel, valoarea medie zilnică de tranzacționare la nivelul cumulat al tuturor instrumentelor financiare tranzacționate la Bursa de Valori București (BVB) a ajuns la 62,2 milioane de lei, echivalentul a 12,86 milioane euro. Lichiditatea, măsurată prin prisma acestui indicator, a consemnat o creștere de peste 42% pe ansamblul primelor 11 luni ale acestui anul comparativ cu intervalul similar al anului trecut. Defalcat, cea mai mare pondere a avut-o segmentul de acțiuni, unde media zilnică de tranzacționare a fost de 48,6 milioane lei (10 milioane euro), iar cea mai mare creștere a fost înregistrată de segmentul produselor structurate: Â357% la finalul primelor 11 luni. Valoarea cumulată a tranzacțiilor, incluzând ofertele, aferentă tuturor tipurilor de instrumente financiare (acțiuni, instrumente cu venit fix, produse structurate, unități de fond, ETF) tranzacționate la BVB în perioada ianuarie-noiembrie a ajuns la 14,3 miliarde lei, echivalentul a 2,96 miliarde euro, în creștere cu 42,3% în moneda națională față de aceeași perioadă a anului anterior.  Luna noiembrie s-a remarcat printr-un avans puternic al pieței locale, cu o creștere de peste 9%, la nivelul indicelui BET sau BET-TR, care include și dividendele. Indicele BET, care reflectă evoluția celor mai tranzacționate 17 companii, a încheiat luna noiembrie la un nivel de 9.286 puncte, în creștere cu 9,1% față de luna precedentă. Indicele BET-TR a avut un avans similar și a încheiat luna trecută la 15.622 puncte, fiind cu 2,2% sau cu 347 de puncte sub nivelul de la finalul anului trecut, în condițiile în care piața locală se află sub puternicul impact generat de pandemia de coronavirus. Actuala criza sanitară a accentuat atât nevoia de digitalizare, cât și dependența de companiile locale. ”Rundele de finanțare derulate în acest an prin piața de capital au totalizat 1,1 miliarde de euro, ceea ce este un succes ținând cont de contextul generat de pandemie. Situația actuală a scos în evidență importanța companiilor din domeniul tehnologiei informaționale. Ecosistemul românesc în zona de tehnologie este cel mai dezvoltat din regiune, după Polonia, și ne propunem să avem o reprezentantare mai bună a acestui sector la cota bursei. Avem în plan să discutăm cu o serie de actori reprezentativi pentru a identifica acele companii românești din IT&C care au nevoie de bursă pentru a se putea dezvolta. Cea mai importantă lecție pe care o învățăm din această pandemie, în plus față de accelerarea digitalizării cât mai multor procese, este că ajungem să depindem tot mai mult de cei de lângă noi în condiții de criză. Acest aspect reliefează importanța strategică a dezvoltării business-urilor locale: nu putem avea o Românie puternică fără companii românești puternice. Orice strategie serioasă privind finanțarea și dezvoltarea economică are cel puțin o componentă legată de bursă, iar exemplele recente atât din zona publică, cât și din zona privată nu fac decât să confirme că piața de capital este o sursă esențială de finanțare”, a declarat Radu Hanga, președintele Consiliului de Administrație al Bursei de Valori București.

Când va merge din nou economia cu motoarele turate la maxim

u "Este cvasi-sigur că va exista creștere economică în anul ce vine. Dar revenirea la nivelul PIB pre-pandemie se va produce la începutul lui 2022”, anticipează economiștii

Economiștii previzionează că din al doilea trimestru al anului 2021 sau cel mai târziu de la începutul anului 2022, economia va intra pe creștere economică. Totul depinde însă de sfârșitul epidemiei de coronavirus sau de imunizarea unei mase cât mai mari de persoane. România va avea o creștere economică "relativ viguroasă" începând din al doilea trimestru al anului viitor, chiar dacă primul trimestru nu va fi mai bun decât cel în care ne aflăm, a declarat miercuri Eugen Rădulescu, șeful Direcției de Stabilitate din Banca Națională a României (BNR)."2021 va fi cu certitudine un an în care, chiar dacă vom porni lent, chiar dacă primul trimestru nu va fi mai bun decât cel în care ne aflăm acum, începând din al doilea trimestru vom avea o creștere economică pe care o anticipăm relativ viguroasă Noi avem câteva constrângeri. Noi am pornit la drum cu o situație bugetară foarte precară. Din păcate nu este mult mai bine în ceea ce privește situația financiară a întreprinderilor. Avem în economie o carență majoră reprezentată de deficitul de capitalizare, avem o situație care s-a născut în urmă cu mulți ani, dar care persistă, respectiv că nivelul de capital al firmelor este slab. Decapitalizarea, care a fost foarte puternică după criza din 2007-2008 și a atins un maxim în 2012, când aveam jumătate din numărul firmelor subcapitalizate sau cu capitaluri negative, la sfârșitul anului 2019 ajunsesem că numai 35% din companii erau cu capitaluri negative. Lucrurile nu pot să rămână aici. Nevoia de capitalizare era la sfârșitul anului 2019 de peste 150 miliarde lei.", a menționat Eugen Rădulescu, la videoconferința regională ZF BRD Buget 2021. Acesta a subliniat că este nevoie cu siguranță de o adaptare a companiilor la situația care va fi în lume după criza curentă COVID-19, însă, pentru asta, "din nou vorbim despre o situație financiară adecvată în privința lichidității și a gradului de îndatorare". La rândul lui, Daniel Dăianu, președintele Consiliului Fiscal susține că revenirea la nivelul PIB pre-pandemie se va produce la începutul lui 2022, cum se va întâmpla cam peste tot în Uniunea Europeană. "Este cvasi-sigur că va exista creștere economică în anul ce vine. Dar revenirea la nivelul PIB pre-pandemie se va produce la începutul lui 2022, cum se va întâmpla cam peste tot în Europa, în Uniune. Vor fi însă diferențe mari între sectoarele economice; cel puțin în prima parte a lui 2021, HORECA va suferi încă mult. Industria va tura probabil tot mai bine și este de așteptat ca și agricultura să aibă rezultate mai bune decât în 2020. Și construcțiile vor merge probabil mai bine. De aceea și analiza pieței muncii trebuie să fie nuanțată; cifrele agregate pot ascunde șomaj 'întârziat' și diferențe sectoriale mari. Economia noastră are de câștigat cu cât mai bine își revin economiile mari din UE, unde Germania are rolul central. Contează mult pentru noi revenirea economiilor în care lucrează numeroși concetățeni sau cu care avem schimburi comerciale considerabile", a menționat Daniel Dăianu, la videoconferința regională ZF BRD Buget 2021. Președintele Consiliului Fiscal a menționat că, în ceea ce privește agricultura, "agribusiness trebuie să fie o axă strategică pentru dezvoltarea economică a României având în minte și efectele schimbărilor de climă", în condițiile în care "avem condiții naturale favorabile, sunt bani europeni mulți care privesc amenajarea teritoriului, construcția de sisteme de irigații."

Producătorii români nu vor mai plăti marilor magazine taxe de raft ascunse”

u așa promite Adrian Oros, actualul ministru al Agriculturii

Producătorii români nu vor mai plăti acele taxe ascunse către marile magazine, iar termenele în care își vor primi banii vor fi reduse, odată cu adoptarea în Parlament a unei directive europene privind practicile comerciale neloiale, a declarat, miercuri, ministrul Agriculturii, Adrian Oros, într-o conferință online. El a răspuns unor întrebări legate de modul în care autoritățile ajută producătorii români să-și vândă produsele în marile magazine. "A fost o lege, imperfectă, desigur, Legea 150, Legea produselor românești, care venea cu eliminarea taxei de raft, cu termene de plată foarte scurte, cu etichetarea produselor românești, dar și cu acea chestie puțin exagerată ca 51% din produse să fie românești. Sigur că acest lucru nu se putea întâmpla. Mai grav este că, anul acesta, legea a fost modificată cu Legea 28 și, în afară de prevederile care au declanșat procedura de infringement, au fost scoase și două prevederi care nu aveau nimic cu infringementul: termenul de plată scurt - pentru produse proaspete, 7 zile, și pentru celelalte, 30 de zile - și acele taxe ascunse care, la unele supermarketuri, se ridică până la 24%", a spus ministrul. Potrivit acestuia, odată cu implementarea unei directive europene, taxele ascunse pot fi eliminate, iar termenul de plată redus. "Am introdus un proiect de lege prin care să implementăm Directiva practicilor comerciale neloiale, prin care vrem să punem pe picior de egalitate, de fapt asta vrea directiva, producătorul și procesatorul mic cu comerciantul dominant. În România, producătorul și procesatorul mic de regulă este român, iar comerciantul mare, de regulă, nu este român. Prin această directivă vom reuși să eliminăm acele taxe ascunse care îi deranjează foarte mult pe producătorii români, care fac eforturi mari să ajungă pe rafturile retailerilor. În plus, vom reuși să reducem termenele de plată la niște termene foarte rezonabile", a subliniat Oros. Acesta nu a precizat, însă, când ar putea intra în vigoare noile prevederi.

Peste 90% din consumatori nu știu că se liberalizează piața de energie electrică

Aproape 94% din consumatori nu știu că se liberalizează piața de energie electrică la 1 ianuarie 2021, arată un sondaj realizat de Asociația Energia Inteligentă. Începând cu data de 1 ianuarie 2021 piața de energie electrică se liberalizează complet, furnizarea energiei electrice urmând a se realiza în regim concurențial inclusiv pentru categoria clienților casnici care beneficiază în perioada 1 iulie – 31 decembrie 2020 de tarife reglementate. Fiecare client casnic trebuie să își aleagă un furnizor în funcție de nevoile specifice și de ofertele concurențiale puse la dispoziție de către aceștia. ”Liberalizarea pieței de energie electrică pentru consumatorii casnici se bazează pe aceleași practici folosite în vară și la așa zisa liberalizare a pieței gazelor naturale, care să asigure 'succesul' furnizorilor actuali, respectiv să le asigure acestora păstrarea, atât a clienților, cât a și a modului de stabilire unilaterală a prețului”, arată asociația. Pentru a veni în sprijinul clienților casnici, ANRE a elaborat un cadru de reglementare pentru liberalizarea completă a pieței de energie electrică, începând cu data de 1 ianuarie 2021, prin care s-au stabilit obligații pentru furnizori de a transmite informări clienților casnici cu privire la liberalizarea pieței de energie electrică (prin intermediul facturilor emise, paginii de internet, prin afișare la punctele de informare etc.). ”O chestionare a 100 de consumatori casnici de energie electrică, realizată de Asociația Energia Inteligentă a scos în evidență că: 93,87 % din consumatori nu știu că se liberalizează piața de energie electrică la 1 ianuarie 2021; 89,08% din consumatori nu au cunoștință să fi primit o înștiințare că se liberalizează piața de energie electrică la 1 ianuarie 2021”, arată sondajul. Reprezentanții asociației spun că deși practica liberalizării pieței la gaze a scos în evidență că trimiterea unor informări în plic nu este eficientă, pentru a ”bifa informarea” a fost legiferată ”aceeași metodă de informare ineficientă și practică păguboasă pentru consumatori (hârtia, plicul primit este achitat de consumator)”.

Peste 40 de milioane de angajați la nivel global se află în șomaj tehnic

Peste 40 de milioane de angajați din 37 de economii la nivel global se află în șomaj tehnic, iar previziunile nu sunt prea optimiste, potrivit raportului PwC ”Global Restructuring Trends”, care arată că insolvențele și procesele de restructurare s-au situat la un nivel redus în Europa Centrală și de Est, de la începutul pandemiei, excepții fiind România și Cehia. ”Activitatea de restructurare poate juca un rol cheie în sprijinirea afacerilor și reducerea numărului de insolvențe potențiale și menținerea ratelor șomajului la un nivel scăzut. În prezent peste 40 de milioane de angajați din 37 de economii la nivel global se află în șomaj tehnic, iar previziunile nu sunt prea optimiste. De la începutul pandemiei, companiile s-au concentrat în principal pe păstrarea lichidității prin folosirea măsurilor guvernamentale de sprijin, precum și pe reducerea costurilor și stabilizarea lanțurilor de aprovizionare. De acum, ar trebui să se concentreze și pe gestionarea datoriilor acumulate în perioada de blocaj al activității, restructurări financiare, consolidări și dezinvestirea activelor non-core”, spun specialiștii. De la începutul pandemiei, insolvențele și procesele de restructurare s-au situat la un nivel redus în statele din Europa Centrală și de Est (ECE), excepții fiind România, care a înregistrat o creștere a numărului de insolvențe, și Cehia, care a raportat un avans al activității de restructurare, potrivit raportului PwC ”Global Restructuring Trends”. ”Până în prezent, atât ratele de insolvență, cât și presiunile de restructurare au fost, în general, ținute sub control de intervenția guvernului prin măsuri precum amânarea la plata taxelor, garanții pentru împrumuturi sau șomaj tehnic. Însă aceste măsuri sunt aplicate pe o perioadă determinată și, odată ce vor înceta, este de așteptat ca numărul insolvențelor să crească. Iată de ce, pentru a avea șanse mai mari de a supraviețui, companiile trebuie să ia în considerare strategii de reconfigurare a planurilor și operațiunilor înainte ca guvernele să-și retragă sprijinul. Unele companii au inițiat deja planuri de restructurare încă din acest ultim trimestru al anului 2020 și este de așteptat ca această activitate să se intensifice în primul trimestru din 2021”, a declarat Dinu Bumbăcea, partener și liderul Serviciilor de Consultanță pentru Afaceri, PwC România.

Ford Motor își extinde gama de camionete cu un nou model off-road, F-150 Tremor

Ford Motor își extinde gama profitabilă de camionete cu un nou model pickup pentru 2021, numit F-150 Tremor, care include cele mai actuale echipamente de teren plus mai multe elemente noi, cum ar fi o versiune reproiectată a vehiculului, transmite CNBC. Modelul Tremor va fi disponibil la vânzare vara viitoare, potrivit companiei. Noua ediție a F-150 este cea mai recentă încercare a Ford de a-și dezvolta baza de clienți loiali pentru camionete și a-și mări profiturile cu ajutorul popularelor modele off-road. Noul model se adaugă actualelor modele Tremor, oferite pe camionetele mai mari Super Duty, precum și pe pickup-ul de dimensiuni medii Ranger. Camionetele serie F ale Ford sunt o sursă importantă de profit pentru companie, generând majoritatea profiturilor și venituri anuale de aproximativ 42 de miliarde de dolari, potrivit unui studiu comendat de Ford firmei Boston Consulting Group. În 2019, veniturile totale obținute de Ford din vânzarea de automobile au fost de 143,6 miliarde de dolari. F-150 Tremor are emblemă și elemente de design speciale, precum și capabilități off-road, între care o suspensie îmbunătățită și un scut de protecție pentru a proteja șasiul.

Numărul de colete expediate a crescut cu peste 300%

Coletăria.ro, expert în expedierea și livrarea coletelor, parte a grupului Packeta, a anunțat miercuri că a înregistrat anul acesta o creștere de peste 300% a numărului de colete expediate față de anul trecut, în timp ce numărul coletelor expediate în străinătate de magazinele online din România a crescut în 2020 cu 35%. ”Coletăria.ro, expert în expedierea și livrarea coletelor, parte a grupului Packeta, cu cea mai mare rețea de puncte pick-up din Europa Centrală și de Est, a înregistrat anul acesta o creștere de peste 300% a numărului de colete expediate față de anul trecut. Creșterea a fost influențată, în mare măsură, de contextul actual, determinat de pandemia de COVID-19, în care tot mai multe magazine s-au extins și în mediul online, crescând astfel și numărul comenzilor pe internet”, arată compania De asemenea, numărul coletelor expediate în străinătate de către magazinele online din România a crescut în 2020 cu 35% față de 2019.

Indicele ROBOR la 3 luni a scăzut la 2,04%

Indicele ROBOR la 3 luni, în funcție de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei, a scăzut miercuri de la 2,05% la 2,04%, potrivit datelor publicate de Banca Națională a României (BNR). Indicele ROBOR la 6 luni s-a menținut la 2,11%. Consiliul de administrație al Băncii Naționale a României (BNR) a menținut joi, 12 noiembrie, rata dobânzii de politică monetară la nivelul de 1,5% pe an, rata dobânzii pentru facilitatea de depozit la 1% pe an și rata dobânzii aferente facilității de creditare (Lombard) la 2% pe an. De asemenea, Consiliul de administrație al băncii centrale a decis reducerea ratei rezervei minime obligatorii pentru pasivele în valută ale instituțiilor de credit la nivelul de 5% de la 6%, începând cu perioada de aplicare 24 noiembrie -23 decembrie 2020 și menținerea ratei rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei la nivelul de 8%. ROBOR (Romanian Interbank Offer Rate) este rata medie a dobânzii la care se împrumută, între ele, instituțiile bancare din România, în lei, iar evoluția sa este legată, în principal, de nivelul de lichiditate existent în piață.


În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.