MOZAIC ȘTIRI ECONOMICE: Val de creșteri fiscale: TVA 21% de la 1 august, creşteri de accize, impozit suplimentar de 4% pe cifra de afaceri
Guvernul a discutat o variantă de ultim set de măsuri cu Comisia Europeană, care prevede creşteri de taxe în valoare de 10,6 miliarde de lei în acest an, cu aplicare de la 1 august, şi de 33,6 miliarde de lei anul următor (aplicare an întreg), la care se adaugă creşteri de taxe de 10,92 miliarde de lei de la 1 ianuarie, pentru un total în 2026 (majorări de taxe adoptate la 1 august 2025 şi cele de la 1 ianuarie 2026) de 44,55 miliarde lei (2,19% din PIB), conform documentului obţinut de Profit.ro şi datat 30 iunie. Urmează o decizie finală.
În plus, conform informaţiilor Profit.ro, la acest moment, intenţia Guvernului este de a-şi angaja răspunderea în Parlament, chiar în această lună, pentru actul normativ care va introduce noile creşteri de taxe. Printre acestea sunt creşteri ample la TVA, cu cota generală urcată de la 19% la 21% şi o singură cotă redusă, de 11%, precum şi majorarea impozitului pe cifra de afaceri în sectorul bancar de la 2% la 4%.
Se adaugă, printre altele, şi creşterea accizelor la carburanţi, alcool, tutun, zahăr, precum şi contribuţii de asigurări de sănătate (CASS) pentru pensiile de peste 3.000 de lei, impozit pe dividende de 16% din ianuarie anul următor, ca şi creşterea rovignetei.
Totodată, sunt prevăzute măsuri de reducere a cheltuielilor cu 12,75 miliarde lei (0,67% din PIB) în acest an şi, luând în calcul noi măsuri de la 1 ianaurie, cu un impact pentru întreg anul 2026 de 31,73 miliarde lei (1,56% din PIB). Printre măsurile incluse la tăieri de cheltuieli se remarcă îngheţarea salariilor bugetarilor şi a pensiilor şi anul următor, după ce au fost îngheţate şi în acest an. Impactul total al măsurilor, creşteri de taxe şi tăieri de cheltuieli, este de 23,36 miliarde lei (1,2% din PIB) în acest an şi de 76,23 miliarde de lei (3,75% din PIB) pentru anul următor.
Măsuri care se aplică de la 1 august. Creşterile de taxe şi reducerile de cheltuieli au impact de 23,36 miliarde lei (1,23% din PIB) în acest an şi de 44,48 miliarde lei (2,19% din PIB) de anul următor
Creşteri de taxe de la 1 august - ar aduce 1,6 miliarde lei (0,56% din PIB) în 2025 şi 33,63 miliarde lei (1,65% din PIB) în 2026
Măsuri vizând TVA - Guvernul ar putea colecta 6,86 miliarde lei în 2025 şi 22,17 miliarde lei în 2026 din creşterea cotelor de TVA.
Creşterea cotei standard de TVA de la 19% la 21% - ar trebui să aducă 3,63 miliarde lei în 2025 (0,24% din PIB) şi 11,7 miliarde de lei (0,57% din PIB) în 2026
Creşterea cotei reduse de TVA de la 9% la 11% (alimente, medicamente, apă, pesticide etc.) - ar aduce 801,4 milioane de lei (0,05% din PIB) anul acesta şi 2,6 miliarde lei (0,13% din PIB) în 2026
Creşterea cotei de TVA de la 9% la 11% se aplică pentru: Livrarea de medicamente de uz uman şi veterinar; Livrarea de bunuri precum alimente, inclusiv băuturi, destinate consumului uman şi animal; Livrarea apei pentru irigaţii în agricultură; Livrarea de îngrăşăminte şi pesticide chimice; Servicii de alimentare cu apă şi de canalizare.
Creşterea cotei reduse de TVA de la 5% la 11% (cărţi, cultură, energie, lemne de foc) - 139 milioane lei (0,01% PIB) în 2025 şi 450,54 milioane lei (0,02% PIB) în 2026.
Creşterea accizelor (carburanţi, alcool, tutun, zahăr etc.) - aduce 1,54 miliarde lei (0,08% din PIB) în 2024 şi 5 miliarde de lei (0,25% din PIB) în 2026.
Contribuţii de asigurări de sănătate (CASS) pentru pensiile de peste 3.000 RON - 1,38 miliarde lei (0,07% din PIB) în 2025 şi 4,13 miliarde lei (0,2% din PIB) în 2026.
Impozit suplimentar pe sectorul bancar - aduce 334,8 milioane lei (0,02% din PIB) în 2025 şi 1,34 miliarde lei (0,07% din PIB) în 2026.
Impozit suplimentar pe jocurile de noroc - aduce 500 milioane lei (0,03% din PIB) în 2025 şi 1 miliard lei (0,05% din PIB) în 2026
Începând cu 2025, se propun măsuri fiscale pentru operatorii de jocuri de noroc, inclusiv majorarea taxei de autorizare pentru jocurile de noroc online (de la 21% la 25%), pentru aparatele de tip "slot machine" (de la 5.300 EUR la 5.800 EUR/an), a taxei pe viciu pentru sloturi (de la 500 EUR la 1.000 EUR), a taxei de autorizare pentru pariuri în cotă fixă (de la 21% la 23%) şi a cotei pentru aparatele VLT operate de Loteria Naţională (de la 4,5% la 12%).
Românii îşi rezervă vacanţele pe litoral în regim last minute
l un sejur de cinci nopţi all inclusive la un hotel de 4 stele din Jupiter costă aproape 1.000 de euro, arată Litoralulromanesc.ro
Evoluţia cererii de vacanţe la mare în luna iunie este atribuită unei orientări a turiştilor către rezervări de tip ”last minute”, arată o analiză a Litoralulromanesc.ro, touroperator specializat pe această destinaţie. Contextul politico-economic global şi instabilitatea economică din ultimele luni au generat o anumită prudenţă, determinând mulţi români să amâne planificarea vacanţelor până în ultimul moment şi să fie mult mai atenţi la raportul calitate-preţ atunci când îşi aleg pachetul turistic, arată compania. ”Prima lună a sezonului estival a adus o creştere a rezervărilor pentru vacanţele în staţiunile de la Marea Neagră, depăşind semnificativ rezultatele obţinute în anii precedenţi”, anunţă companiile din România ale Grupului Szallas, din care fac parte Litoralulromanesc.ro, lider pe acest segment de turism, şi Travelminit, platforma de rezervări care integrează unităţi de cazare din întreaga ţară, inclusiv zona de litoral. În iunie, Litoralulromanesc.ro a înregistrat un plus de peste 25% a vânzărilor faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut şi o dublare a vânzărilor comparativ cu luna mai. Evoluţia cererii de vacanţe la mare în luna iunie este atribuită unei orientări a turiştilor către rezervări de tip ”last minute”, arată analiza făcută de reprezentanţii companiei. ”Contextul politico-economic global şi instabilitatea economică din ultimele luni au generat o anumită prudenţă, determinând mulţi români să amâne planificarea vacanţelor până în ultimul moment şi să fie mult mai atenţi la raportul calitate-preţ atunci când îşi aleg pachetul turistic”, arată companiile. Aproximativ o treime dintre pachetele rezervate în unităţile de cazare de la mare prin intermediul Litoralulromanesc.ro au fost achitate şi cu vouchere de vacanţă. "Observăm o adaptare a comportamentului turiştilor, cu o tendinţă accentuată către planificarea pe termen scurt, în contextul condiţiilor economice actuale. O modalitate bună prin care românii îşi securizează bugetul de vacanţă este aceea de a rezerva pachete all inclusive, pentru că în felul acesta, la destinaţie, nu vor mai avea cheltuieli suplimentare cu mesele”, afirmă Ştefan Necula, director Litoralulromanesc.ro.
Rata şomajului în luna mai a crescut la 5,8%
Rata şomajului în luna mai 2025 a fost, în formă ajustată sezonier, de 5,8%, ȋn creştere cu 0,1 puncte procentuale faţă de cea ȋnregistrată ȋn luna aprilie 2025, arată datele Institutului Naţional de Statistică (INS). ”Rata şomajului în luna mai 2025 a fost, în formă ajustată sezonier, de 5,8%, ȋn creştere cu 0,1 puncte procentuale faţă de cea ȋnregistrată ȋn luna aprilie 2025. Rata şomajului la bărbaţi a fost cu 0,3 puncte procentuale mai mare decât la femei”, arată datele INS. Numărul şomerilor (în vârstă de 15-74 ani) estimat pentru luna mai a anului 2025 a fost de 470.500 persoane: în creştere faţă de luna precedentă (467.400 persoane); în creştere faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent (441.100 persoane). Pe sexe, rata şomajului la bărbaţi a depăşit-o cu 0,3 puncte procentuale pe cea a femeilor (valorile fiind 5,9% în cazul persoanelor de sex masculin şi 5,6% în cazul celor de sex feminin). Reţine în continuare atenţia nivelul ridicat, de 24,8%, al ratei şomajului în rândul tinerilor (15-24 ani), înregistrat în perioada ianuarie - martie 2025. Pentru persoanele adulte (25-74 ani), rata şomajului a fost estimată la 4,6% pentru luna mai 2025 , 4,7% în cazul bărbaţilor şi 4,3% în cazul femeilor. Numărul şomerilor în vârstă de 25-74 ani reprezintă 74,1% din numărul total al şomerilor estimat pentru luna mai 2025.
Românii au cheltuit anul trecut 40 miliarde de euro în marile reţele de retail
Românii au cheltuit anul trecut aproximativ 40 de miliarde de euro în marile reţele de retail, sumă cu 7,1% mai mare comparativ cu 2023, potrivit studiului Romania Retail Snapshot 2025, realizat de compania de consultanţă imobiliară Cushman & Wakefield Echinox. ”Românii au cheltuit anul trecut aproximativ 40 de miliarde de euro în marile reţele de retail, sumă cu 7,1% mai mare comparativ cu 2023. Ritmul de creştere a încetinit în 2024 comparativ cu 2023 (11,1% faţă de 2022), dar s-a menţinut peste rata medie a inflaţiei”, potrivit studiului Romania Retail Snapshot 2025, realizat de compania de consultanţă imobiliară Cushman & Wakefield Echinox, pe baza rezultatelor financiare a 123 companii din 13 domenii diferite. În continuare cea mai mare parte a cheltuielilor sunt realizare în supermarketuri şi hipermarketuri – 24 miliarde de euro, reprezentând 60,3% din total, segment care însă a înregistrat o creştere a vânzărilor de doar 5,2%, sub rata medie a inflaţiei care anul trecut s-a situat la 5,6%. A doua cea mai mare pondere a cheltuielilor realizate de români în 2024 a fost în magazinele de bricolaj (4,3 miliarde de euro, respectiv 10,9%), acestea fiind urmate de electro-IT (3,6 miliarde euro, respectiv 9,1%) şi modă (2,5 miliarde de euro, 6,2%). Cele mai mici ponderi în coşul de cumpărături sunt deţinute de cheltuielile pentru activităţi de divertisment – cinema, locuri de joacă pentru copii, centre multifuncţionale (Therme Bucureşti), segment nou inclus în studiul realizat anual. Bijuteriile (237 milioane euro, 0,6% din vânzările totale), magazinele de încălţăminte (410 milioane de euro, 1%) şi cele de cosmetice (569 milioane de euro, 1,4%) au înregistrat de asemenea printre cele mai mici ponderi în sumele cheltuite de români în 2024. Toate cele 13 segmente analizate au consemnat vânzări peste cele din 2024, cele mai mari creşteri fiind raportate pe segmentul cosmeticelor (24%), al magazinelor specizate - petshopuri, puncte de vânzare ziare, tutun, etc (20,6%), casă şi decoraţiuni (16%), încălţăminte (15,5%), restaurante, baruri şi cafenele (14,9%) şi articole pentru copii (13,5%).
Vila lui Karl Lagerfeld de lângă Paris a fost vândută pentru 4,7 milioane de euro
Casa de la ţară a creatorului de modă Karl Lagerfeld, un conac de 600m2, a fost vândută marţi pentru 4,685 milioane de euro, puţin peste preţul de pornire, a anunţat biroul notarial însărcinat cu vânzarea. Preţul de pornire a fost de 4,635 milioane de euro, potrivit lui Arias. Vânzarea nu va fi definitivă decât peste 10 zile, după o perioadă de oferte mai mari. Situată în Louveciennes (Yvelines), la aproximativ douăzeci de kilometri de capitală, „vila din afara Parisului”, cum obişnuia să o numească Karl Lagerfeld, a fost achiziţionată de designer în 2010. Legenda spune că acesta a petrecut doar o noapte acolo. Potrivit lui Arno Felber, notar la Arias Notaires, era înainte de toate „o proprietate pentru calm, odihnă şi studiu”, unde emblematicului director artistic al casei Chanel îi plăcea să se distreze. Abandonată după moartea sa în 2019, a fost cumpărată în 2023 de o societate imobiliară, care i-a preluat întreţinerea şi a repus-o pe piaţă. Aflată în inima unui parc de două hectare, clădirea neoclasică a fost complet renovată de creatorul german. Lucrările, estimate la câteva milioane de euro, i-au permis „Kaiserului” să o modeleze după propria sa imagine, într-un stil extrem de avangardist. El a depozitat aici toate obiectele de artă pe care le-a acumulat de-a lungul anilor. Casa are trei niveluri, cu trei saloane alăturate la parter, o bucătărie profesională şi o mică cameră care reproduce fidel dormitorul copilăriei sale, cu o tapiserie cu imprimeu leopard. Primul etaj cuprinde un dormitor, fostul său atelier, un lounge şi o serie de camere secundare. La etajul superior sunt dormitoare şi băi. Proprietatea are, de asemenea, trei anexe, dintre care una poate fi utilizată ca o casă de oaspeţi, cealaltă ca bibliotecă, iar cea de-a treia ca o cameră tehnică, pentru a păstra liniştea casei principale.
Dobânzile au fost ținute sus din cauza taxelor lui Trump
Preşedintele Rezervei Federale (Fed) a SUA, Jerome Powell, a declarat marţi că banca centrală americană ar fi relaxat politica monetară deja, dacă nu ar fi fost planul fostului preşedinte Donald Trump de a impune tarife mai mari asupra bunurilor importate, transmite CNBC. Întrebat în cadrul unui panel dacă Fed ar fi redus dobânda din nou anul acesta, în absenţa planului lui Trump privind noile tarife comerciale, Powell a răspuns: ”Cred că aşa este.” ”Practic, ne-am oprit din acţiune când am văzut dimensiunea tarifelor, iar toate prognozele privind inflaţia în SUA au crescut semnificativ ca urmare a acelor tarife,” a explicat Powell în cadrul forumului Băncii Centrale Europene de la Sintra, Portugalia. Declaraţia lui Powell vine într-un moment în care Fed se află într-un blocaj decizional, menţinând dobânda de referinţă în intervalul 4,25% – 4,5% încă din decembrie, în ciuda presiunilor tot mai mari din partea Casei Albe.
WhatsApp va permite marilor companii să sune utilizatori
Marile companii vor putea să apeleze clienţii prin WhatsApp şi să folosească în acest sens voci generate de inteligenţa artificială. Cel puţin unii dintre cei trei miliarde de utilizatori WhatsApp nu vor fi încântaţi să afle că tocmai a crescut şansa de a fi apelaţi de „roboţi”. Asta pentru că Meta a deschis accesul marilor companii la funcţiile de comunicare vocală cu utilizatorii WhatsApp, funcţionalitate ce era disponibilă până acum doar firmelor mici. În următoarele săptămâni, spune Meta, companiile mari vor putea să acceseze apelurile audio pe WhatsApp prin intermediul API-ului dedicat. Acestea vor putea configura agenţi AI care să comunice mesajele comerciale clienţilor, iar pe viitor vor putea folosi inteligenţa artificială pentru a oferi suport şi pentru a face recomandări de produse. Pe viitor, spune Meta, utilizatorii şi companiile îşi vor putea trimite şi mesaje vocale prin WhatsApp. WhatsApp Business, versiunea celei mai populare aplicaţii de comunicare dedicate companiilor, are peste 200 de milioane de utilizatori pe lună.
Acţiunile Tesla au scăzut cu 5%
Acţiunile Tesla au înregistrat o scădere de aproape 5% marţi, după ce preşedintele american Donald Trump a sugerat într-o postare pe reţeaua Truth Social că guvernul federal ar trebui să reducă drastic subvenţiile acordate companiilor deţinute de Elon Musk, transmite CNBC. ”Elon primeşte probabil mai multe subvenţii decât oricare alt om din istorie şi, fără ele, ar trebui probabil să îşi închidă afacerile şi să se întoarcă în Africa de Sud. Fără lansări de rachete, sateliţi sau producţie de maşini electrice — şi am economisi o avere. Poate că ar trebui ca DOGE să analizeze serios situaţia asta. BANI MULŢI DE ECONOMISIT!!!”, a scris Trump. Prin ”DOGE”, Trump se referă la Department of Government Efficiency, structură pe care Musk a condus-o la începutul administraţiei Trump, înainte de a demisiona în luna mai.
