Economic

MOZAIC ȘTIRI ECONOMICE: Util pentru părinți: care vor fi meseriile viitorului?

Ziarul de Vrancea
22 iun 2019 1553 vizualizări

 „N-ai prea dori să-ți vezi copilul ajuns bucătar ori asistent social pentru persoane vârstnice?” n un laureat al Nobelului pentru economie îți recomandă să nu te grăbești cu răspunsul n ce spune acesta despre inimaginabilele meserii ale viitorului, ale copiilor noștri? n

​Am un amic al cărui fiu de 18 ani e desenator de personaje pentru jocuri video. Omul are talent la desen iar o firmă din Olanda nu doar că i-a făcut contract de muncă dar îi plătește și o bursă la o universitate de acolo. Cine se gândea acum 20 de ani la un asemenea job? Cert e că locurile de muncă-așa cum eram obișnuiți cu ele până acum - se vor schimba radical, fie că rămâne PSD, fie că vin la putere PNL sau USR sau alte partide. Tehnologiile au schimbat peisajul forței de muncă de secole încoace, iar o asemenea schimbare se produce fix sub ochii noștri. Modul în care guvernele pot asigura o trecere lină la „noua” piață a muncii e explicat de laureatul Nobelului în științe economice Sir Christopher Pissaridis, care a abordat această temă marți după amiaza la Bruxelles Economic Forum.

Modul în care muncim se schimbă tot timpul, a spus Pissaridis, iar cauza fundamentală a schimbării este tehnologia. Tehnologia aduce noi metode de producție, noi feluri de a asigura creștere economică, iar rezultatul este că noi putem lucra mai puțin și să ne bucurăm de o calitate mai bună a vieții. Dar există încă mari diferențe între diferitele moduri în care guvernele preiau tehnologia în politicile lor publice. Tehnologiile noi nu aduc beneficii tuturor sectoarelor economiei în mod uniform. Unele sectoare beneficiază mai mult, în timp ce altele nu beneficiază deloc, crede laureatul Nobelului.

n Provocarea cu care se confruntă țările europene nu este dacă vor mai avea oamenii joburi, ci dacă sunt țările pregătite pentru tranziția către o lume în care se va lucra cu ajutorul roboților și a mașinilor inteligente pentru a îmbunătăți calitatea vieții oamenilor. Cum răspund piețele forței de muncă acestor schimbări și la ce trebuie să ne așteptăm în viitor?

n Situații în care angajatul trebuie să răspundă unui comportament imprevizibil - de pildă îngrijirea copilului sau predarea în școală - nu pot fi preluate de noile tehnologii, deși acestea pot fi capabile să ajute omul. Un studiu mai degrabă alarmist (realizat de Frey și Osborne în 2017), arăta că până la 50% din locurile de muncă ar putea fi expuse riscului în următorii 50 de ani.

n Întrucât locurile de muncă care implică prelucrarea automată a datelor și munca rutinieră vor fi cel mai sigur primele preluate de roboți, ne așteptăm ca majoritatea locurile de muncă pierdute să fie din acest domeniu.

n Dar trebuie spus că, deoarece locurile de muncă plătite cu salariul mediu scad și sunt înlocuite cu joburi foarte bine sau foarte prost plătite, va duce la creșterea inegalității salariale. Acest lucru este cunoscut în literatura de specialitate ca polarizarea ocupării forței de muncă .

n Ce joburi le vor rămâne oamenilor? Păi, de exemplu îngrijirea pacienților cu probleme psihice nu va fi niciodată preluată de roboți, spune Pissarides. Dar mai sunt și altele: sectorul hotelier, cel de asistent la sala de fittnes etc.

n Dacă ar trebui să numesc două sectoare ale economiei care vor crea o mulțime de locuri de muncă în era automatizării, ele sunt sănătatea și sectorul ospitalității și divertismentului.

n În societățile mai puțin bine dezvoltate, membrii familiei, în special cei de sex feminin, fac o mulțime de lucruri neplătite cum ar fi curățenia, gătitul, îngrijirea copiilor și a părinților în vârstă și multe altele. Aceste activități sunt bine documentate în sondajele privind utilizarea timpului. Pe măsură ce standardele de viață cresc și standardele de educație se îmbunătățesc, din ce în ce mai multe dintre aceste activități sunt transferate pe piață unde profesioniștii le fac contra cost. În paralel, membrii gospodăriei care desfășurau aceste activități pot să își caute un job potrivit abilităților lor. Un exemplu este participarea foarte mare la serviciile de sănătate și îngrijire în țările nordice - explicată parțial de stimulentele fiscale și de subvențiile acordate de guvern.. Atunci când o familie primește stimulente pentru a-și duce copilul într-un centru de îngrijire a copiilor, membrii familiei sunt mai liberi să desfășoare o altă activitate economică. Practic, două locuri de muncă plătite sunt create simultan, una pentru îngrijirea copiilor și una pentru membrul familiei, de obicei mama .

n Cum pregătim societatea pentru venirea roboților și a altor mașini inteligente? Aici, din nou, guvernul joacă un rol important. Noile tehnologii vor necesita noi competențe. Deși recalificarea și învățarea pe tot parcursul vieții devin importante, pregătirea trebuie să înceapă de la școala primară. Lucrătorul viitorului trebuie să aibă un „portofoliu” de abilități pentru a face față unui mediu de lucru în continuă schimbare, care să îi ofere flexibilitate în adaptarea la situații noi.

n Abilitățile sociale sunt subevaluate în prezent și nu sunt predate la școală. Decenii, dacă nu secole de ani de învățământ ne-au condiționat să ne gândim că o educație adecvată este una care predă știința, matematica, literatura, istoria și geografia, dar nu și subiectele „ușurele” precum sociologia și psihologia socială. Acest lucru trebuie să se schimbe, mai ales dacă ținem cont că locurile de muncă din aceste sectoare vor deveni locuri de muncă bine plătite, respectabile și „vânate” de tineri. Statutul social al acestor locuri de muncă trebuie să crească, iar cel mai bun mod de a realiza această schimbare este includerea lor în programele școlare. Ocupațiile se adaptează circumstanțelor: de exemplu, aprecierea „alimentelor bio” în restaurante este un fenomen destul de recent și a urmat conștientizarea importanței hranei pentru sănătate și pentru aptitudinea fizică și psihică. Rezultatul este o îmbunătățire a poziției sociale a ocupației unui bucătar-șef, astfel încât acesta este acum o ocupație căutată de tineri. Ar trebui încurajate evoluții similare în alte ocupații. De exemplu, o mai bună conștientizare socială cu privire la importanța bunei îngrijiri corporale, bazată pe o cunoaștere bună a sănătății umane, ar putea ridica statutul social al furnizorului de îngrijire medicală la niveluri mai ridicate și ridicate. (Dan POPA, Hotnews.ro)

Președintele Klaus Iohannis a câștigat mai puțini bani din salariu anul trecut, dar a câștigat mai mult din chirii

Președintele Klaus Iohannis a avut venituri mai mici din salariu în 2018 față de 2017, veniturile soției fiind în creștere, dar cei doi au ieșit pe plus din chirii, conform declarației de avere a șefului statului, publicată pe site-ul Administrației Prezidențiale.

Șeful statului a încasat 165.100 de lei în 2018, față de 169.646 de lei în 2017 și 196.155 de lei în 2016.

Soția șefului statului, Carmen Iohannis, profesor de limba engleză la Colegiul “Gheorghe Lazăr” din Sibiu, a câștigat din salariu în total 33.276 de lei, față de 25.075 de lei în 2017 și 28.122 de lei, în 2016.

Soții Iohannis au avut câștiguri mai mari din chirii.

Președintele a scris în declarația de avere că a avut venituri de 35.829 de lei față de 29.529 lei, cât a menționat în precedenta declarație. În 2016, șeful statului a avut câștiguri din chirii de 19.017 lei.

Klaus Iohannis mai are pe numele său un cont, care în 2018 a ajuns la suma de 210.000 de lei. În 2017, contul era de 170.000 de lei. 

Șeful statului deține, în Sibiu, împreună cu soția, două apartamente și trei case. 

Amazon ar putea folosi dronele nu doar pentru livrarea de colete ci și pentru servicii de supraveghere video

Amazon.com ar putea folosi dronele nu doar pentru livrarea coletelor ci și pentru furnizarea de servicii de supraveghere video pentru clienți, potrivit unei licențe obținute din partea Biroului pentru Brevete și Mărci al Statelor Unite, transmite Reuters.

Dronele ar putea fi utilizate pentru efectuarea de înregistrări video a unor proprietăți, pentru strângerea de date cum ar fi o fereastră spartă, un incendiu sau ușa deschisă a garajului în timpul zilei, cu acordul proprietarilor, potrivit licenței.

Potrivit licenței, funcția de supraveghere a dronei poate fi limitată printr-o tehnologie utilizată pentru trasarea unei granițe virtuale în jurul unei proprietăți supravegheate. Orice imagine sau date captate de dronă în afara perimetrului respectiv va fi acoperită sau ștearsă.

Cererea pentru această licență a fost înregistrată de grupul de comerț electronic în 2015 și acordată pe 4 iunie.

La începutul lunii iunie, Amazon a anunțat că în următoarele luni va începe livrarea coletelor cu drone, în 30 de minute sau chiar mai puțin.

Luna lui Cuptor vine cu prețuri mai mari pe litoral: Cu cât cresc tarifele, de la 1 iulie

u Patronatele din Turism: Nu avem bani, dar mergem la mare când e cel mai scump

Luna lui Cuptor vine cu prețuri mai mari pe litoral, tarifele de cazare urmând să fie majorate chiar și cu 20 la sută pe noapte. Camerele vor fi ocupate însă integral, pentru că, spun reprezentanții patronatelor din turism, românii vor la mare în iulie și august, când este cel mai scump.

Luna iulie vine cu scumpiri în ceea ce privește prețurile la cazare pe litoralul românesc al Mării Negre, care pot crește cu procente cuprinse între 10 și 20 la sută, dar acestea nu se vor schimba pentru sejururile contractate prin agențiile de turism. Aceste tarife au fost negociate încă din toamna anului trecut și rămân neschimbate pe toată durata sezonului estival.

„Este vorba strict de prețul de la recepție, pe care fiecare agent economic îl poate schimba după cum dorește, în funcție de diverși factori, cum ar fi cererea din partea turiștilor sau situația meteorologică. Dar vorbim despre un număr de locuri extrem de mic. Marea majoritatea a hotelierilor a vândut deja camerele. Cred că, pentru iulie, vorbim de un procent de ocupare de 100 la sută, pe litoral”, spun reprezentanți ai Federației Patronatelor din Turismul Românesc (FPTR).

Prim-vicepreședintele executiv al FPTR, Dragoș Răducan, susține că cei mai mulți români vor să meargă la mare în lunile iulie și august.

„Toată lumea vrea să vină în iulie și august, când sunt prețurile foarte mari. De ce sunt prețurile foarte mari? Pentru că toată lumea vrea să vină atunci. Dacă cineva ar vrea să vină în iunie, prețurile sunt foarte mici, aproape la nivel de costuri. Dar ei nu vin acum. Hotelurile sunt jumătate goale, dar cu tarife foarte mici. În schimb, de la 1 iulie, ar trebui să avem hoteluri din cauciuc, să le întindem, ca să le dublăm capacitatea. (...) Noi românii vrem să mergem când e mai scump, că e mai multă lume! Degeaba facem noi oferte peste oferte în extrasezon, că lumea tot în număr mic vine. Deci, concluzia care e? Nu avem bani, dar mergem când e cel mai scump!”, a spus Dragoș Răducan.

De la 1 iulie, cele mai mici tarife de pe litoral vor fi întâlnite în Saturn, iar cele mai mari în Mamaia.

Astfel, pentru hotelurile de patru și cinci stele din stațiunea Mamaia, prețul pe noapte al unei camere va porni de la 1.000 de lei și poate crește până la 1.200, 1.300 de lei, în funcție de ofertă.

Tarifele pentru cazarea la un hotel de două stele vor fi cuprinse între 150 și 200 de lei pe noapte, iar la unul de trei stele, între 250 și 350 de lei, pe noapte.

În Eforie, la un hotel de două stele, prețul unei camere va fi cuprins între 120 și 180 de lei pe noapte, în timp ce la Costinești, Vama Veche sau 2 Mai, prețurile vor fi în jur de 80-100 de lei la un hotel sau o pensiune.

Tot de la 1 iulie vor crește și prețurile la mâncare, precum și cele pentru închirierea de diverse ambarcațiuni de agrement.

În plus, hotelierii vor mai majora cu câteva procente tarifele la cazare în perioada 15 - 20 iulie, când se intră în perioada de vârf de sezon.

Pentru cei care nu vor să stea la hotel și vor să se gospodărească, litoralul românesc este gata să satisfacă toate gusturile. Peste tot, în locurile aglomerate – gări sau stații de autobuz e imposibil să nu fie zăriți localnicii cu cheile la purtător. Cu 150 de lei poate fi închiriată pentru o noapte garsonieră, iar cu 250 de lei un apartament cu două camere.

Departe de renumele de altădată, litoralul românesc încearcă să satisfacă gusturile celor care vin pentru amintiri și ale celor care vin pentru că „e la modă”.

Pe plajele din Sudul litoralului încă mai sunt băieții care strigă de la megafon „Avem porumb, porumb avem! Ia porumbul, porumbelul”. Iar dacă nu ești atent, imediat altul vine și îți pune o iguană în brațe. Parcă doar ea s-a schimbat, de la „Faceți poză cu maimuța”, la „Poza verii cu iguana”.

Cu 20 de lei ai o amintire garantată, poză la minut.

Cu privirea în larg, nici nu vezi că în spate hotelurile din perioada comunistă se zbat să mai treacă un an fără să cadă. Ruinele sunt „hoteluri” doar în amintirea nostalgicilor. „Aici a fost...” – așa începe povestea celor care se uită spre zidurile care au adăpostit, în vremurile de altădată, vedete și milioane de turiști. La fel și Teatrul de vară din Neptun. Nimic nu îi poate duce pe tinerii de azi cu gândul la spectacolele de acum 20 – 30 de ani. La fel în Olimp, unde Belvedere și Amfiteatru există doar pentru cei care au crescut cu „Nea Mărin Miliardar”.

Dacă lași toate amintirile la locul lor și încerci să ai zile bune pe litoral nu e nevoie de bani foarte mulți, dacă nici pretențiile nu sunt foarte mari.

La „Meniul Zilei”, o persoană poate avea două feluri de mâncare cu 16 – 20 de lei. Dacă pretențiile sunt mai mari, atunci și banii cheltuiți sunt mai mulți. La un restaurant cu specific marinăresc, un cuplu lasă cel puțin 100 de lei pentru un fel de mâncare, câte o bere, un suc sau o limonadă.

Cu câteva fructe și o masă ușoară de seară, un cuplu are nevoie de cel puțin 200 de lei pe zi.

Proiect: Angajații vor putea lucra o zi pe weekend, contra cost

Mai mulți deputați și senatori PNL au depus un proiect legislativ de modificare a Codului Muncii, astfel încât angajații care prestează muncă în zilele de repaus săptămânal să primească doar o compensație financiară, iar repausul să scadă la 24 de ore.

“Regimul juridic al muncii prestate în zilele de repaus săptămânal este reglementat de norme ce țin de două instituții juridice, respectiv cele care reglementează munca suplimentară, pe de-o parte, și cele care privesc repausul săptămânal, pe de-altă parte”, se arată în expunerea de motive.

Potrivit Codului Muncii, “durata normală a timpului de muncă este de opt ore pe zi și de 40 de ore pe săptămână”, iar orice depășire a limitei impuse se încadrează în sfera noțiunii de muncă suplimentară.

Liberalii arată că legislația nu interzice angajatului să presteze ore suplimentare în intervalul repausului săptămânal.

“Dimpotrivă, art. 114 Codul Muncii, prin care se stabilește durata maximă săptămânală a timpului de muncă, are în vedere și orele suplimentare: durata maximă legală a timpului de muncă nu poate depăși 48 de ore pe săptămână, inclusiv orele suplimentare”, se mai arată în expunerea de motive.

În acest fel, liberalii arată că, din dispozițiile legale, “reiese foarte clar că orele suplimentare pot fi efectuate oricând pe durata celor 7 zile ale săptămânii, cu respectarea limitei maxime de 48 de ore de activitate săptămânal.”

Modificarea ar fi în interesul angajatorului dar și al salariaților, sunt de părere liberalii.

“Este de altfel o soluție logică, o astfel de interpretare fiind nu numai în interesul angajatorului, ci și al angajaților. În practivă, poziția oficială a multor ITM-uri este frecvent contrazisă de preferințele individuale ale salariaților care optează pentru suplimentarea veniturilor prin prestarea de muncă suplimentară”, se mai arată în expunerea de motive.

În acest sens, proiectul are în vedere modificarea unui articol al Codului Muncii din care să reiasă că salariatul poate fi compensat și doar financiar, fără a depăși durata de opt ore de muncă, iar repausul săptămânal să scadă la 24 de ore.

“În cazul în care repausul în zilele de sâmbătă și duminică ar prejudicia interesul public sau desfășurarea normală a activității, repausul săptămânal poate fi acordat și în alte zile stabilite prin contractul colectiv de muncă aplicabil sau prin regulamentul intern.Cu acordul salariatului, munca prestată cu caracter ocazional, într-o zi de repaus săptămânal, se poate compensa și doar financiar, dar durata ei nu poate depăși 8 ore, astfel încât repausul săptămânal să fie de minim 24 de ore. Munca prestată în această situație se va plăti cu un spor de minim 75 % din salariul de bază, agreat între salariat și angajator.”, se arată în propunerea de modificare a legii.

Proiectul de lege a fost inițiat în Camera Deputaților, Senatul fiind cameră decidentă.

 


În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.