MOZAIC ȘTIRI ECONOMICE: Unde se plătesc cele mai mari salarii din România?
Câştigul salarial mediu net a scăzut cu 6,7% în ianuarie, la 5.518 lei, faţă de decembrie 2025, arată INS
Câştigul salarial mediu net, în luna ianuarie 2026, a fost 5.518 lei, în scădere cu 396 lei (-6,7%) faţă de luna decembrie 2025, arată datele Institutului Naţional de Statistică (INS). Valorile cele mai mari ale câştigului salarial mediu net s-au înregistrat în activităţi de programare şi activităţi de consultanţă în tehnologia informaţiei (12.801 lei) şi în fabricarea produselor de cocserie şi a produselor obţinute din prelucrarea ţiţeiului (11.167 lei), iar cele mai mici în alte activităţi de servicii (2.871 lei) şi în activităţi de asistenţă socială, fără cazare (2.948 lei). ”În luna ianuarie 2026, câştigul salarial mediu brut a fost 9.220 lei, cu 648 lei (-6,6%) mai mic decât cel înregistrat în luna decembrie 2025. Câştigul salarial mediu net a fost 5.518 lei, în scădere cu 396 lei (-6,7%) faţă de luna decembrie 2025. Valorile cele mai mari ale câştigului salarial mediu net s-au înregistrat în activităţi de programare şi activităţi de consultanţă în tehnologia informaţiei (12.801 lei) şi în fabricarea produselor de cocserie şi a produselor obţinute din prelucrarea ţiţeiului (11.167 lei), iar cele mai mici în alte activităţi de servicii (2.871 lei) şi în activităţi de asistenţă socială, fără cazare (2.948 lei)”, arată datele INS. Comparativ cu luna ianuarie a anului precedent, câştigul salarial mediu net a crescut cu 3,6%. Indicele câştigului salarial real a fost 94,5% în luna ianuarie 2026 faţă de luna ianuarie 2025. Indicele câştigului salarial real a fost 92,5% în luna ianuarie 2026 faţă de luna decembrie 2025. Faţă de luna octombrie 1990, indicele câştigului salarial real a fost 236,6%, cu 19,1 puncte procentuale mai mic decât cel înregistrat în luna decembrie 2025. În cursul anului se înregistrează fluctuaţii ale câştigului salarial determinate, în principal, de acordarea premiilor anuale şi a primelor de sărbători, în special în lunile luate ca bază de comparaţie (decembrie, martie/aprilie). Acestea influenţează creşterile sau scăderile în funcţie de perioada în care sunt acordate, conducând, în cele din urmă, la estomparea fluctuaţiilor câştigului salarial lunar la nivelul întregului an. Evoluţia câştigului salarial real depinde atât de fluctuaţiile câştigului salarial mediu net, cât şi de rata inflaţiei, precizează INS. În luna ianuarie 2026, în majoritatea activităţilor din sectorul economic, nivelul câştigului salarial mediu net a scăzut comparativ cu luna decembrie 2025, ca urmare a acordării în lunile precedente de prime ocazionale (prime trimestriale, anuale, pentru sărbătorile de iarnă, pentru performanţe deosebite sau al 13-lea salariu), drepturi în natură şi ajutoare băneşti, sume din profitul net şi din alte fonduri (inclusiv bilete de valoare).
Piaţa imobiliară din Dubai se prăbuşeşte
l indicele imobiliar din Dubai a scăzut cu 20% în doar cinci zile l Emiratele neagă şi dau vina pe oamenii din social media
Acţiunile companiilor imobiliare din Dubai au scăzut cu aproximativ 20% în ultimele cinci şedinţe de tranzacţionare. Emiratele neagă prăbuşirea şi dau vina pe oamenii din social media care “urăsc viaţa şi nu respectă progresul sau o bună calitate a vieţii”, relatează Profit.ro. Indicele imobiliar DFM Real Estate Index, care reprezintă acţiunile companiilor imobiliare din Dubai, a înregistrat vânzări masive după escaladarea tensiunilor din zonă. Scăderea a şters toate câştigurile înregistrate de sector în ultimul an, relevă datele analizate de Profit.ro. Indicele atinsese un maxim de 16.910,3 puncte pe 27 februarie, chiar înainte ca tensiunile geopolitice din Asia de Vest să se intensifice. Vânzările masive au venit după un an record pentru sectorul imobiliar al emiratului. Potrivit firmei de consultanţă imobiliară Anarock, tranzacţiile imobiliare din Dubai au ajuns în 2025 la aproape 917 miliarde dirhami (aproximativ 250 miliarde dolari). Piaţa locuinţelor din Dubai a cunoscut o creştere rapidă după pandemie. Preţurile proprietăţilor din oraş au crescut cu aproximativ 60–75% din 2021, ceea ce a făcut ca Dubaiul să devină una dintre pieţele imobiliare cu cele mai bune performanţe la nivel global în perioada post-pandemie. Picajul de acum al acţiunilor companiilor imobiliare este reflectat şi de preţurile din piaţă, care arată acelaşi declin de 20%, potrivit unui monitor în timp real al ofertelor imobiliare. De cealaltă parte, companiile din Dubai spun că nu există niciun motiv de panică şi neagă declinul. Piaţa imobiliară din Dubai rămâne rezistentă în pofida tensiunilor geopolitice în creştere şi a incertitudinii globale, potrivit lui Mohamed Alabbar, fondatorul Emaar Properties. Într-un interviu acordat CNBC, Alabbar a spus că strategia de dezvoltare pe termen lung a Dubaiului şi conducerea stabilă au creat o fundaţie care continuă să atragă capital şi să consolideze poziţia United Arab Emirates ca hub global pentru afaceri şi investiţii. „Este un hub global de afaceri, iar succesul său, vizibilitatea sa, reflecţia asupra modului în care ar trebui să fie viaţa şi succesul, asupra prosperităţii şi asupra pozitivului - toate acestea sunt reprezentate de acest loc. Cred că este firesc ca oameni care, practic, urăsc viaţa şi nu respectă progresul sau o bună calitate a vieţii să considere că acesta este unul dintre cele mai bune ţinte ale lor, dar, slavă Domnului, asta nu se va întâmpla”, a spus Alabbar.
Rata anuală a inflaţiei a scăzut în februarie la 9,3%, de la 9,6% în ianuarie
l cel mai mult s-a scumpit energia electrică, cu aproape 57%
Rata anuală a inflaţiei în luna februarie 2026 comparativ cu luna februarie 2025 a fost 9,3%, arată datele Institutului Naţional de Statistică (INS). În luna ianuarie 2026, rata anuală a inflaţiei a fost 9,6%, comparativ cu luna ianuarie 2025. ”Indicele preţurilor de consum în luna februarie 2026 comparativ cu luna ianuarie 2026 a fost 100,59%. Rata inflaţiei de la începutul anului (februarie 2026 comparativ cu decembrie 2025) a fost 1,5%. Rata anuală a inflaţiei în luna februarie 2026 comparativ cu luna februarie 2025 a fost 9,3%. Rata medie a modificării preţurilor de consum în ultimele 12 luni (martie 2025 – februarie 2026) faţă de precedentele 12 luni (martie 2024 – februarie 2025) a fost 8,1%”, arată datele INS. Indicele armonizat al preţurilor de consum în luna februarie 2026 comparativ cu luna ianuarie 2026 a fost 100,57%. Rata anuală a inflaţiei în luna februarie 2026 comparativ cu luna februarie 2025 calculată pe baza indicelui armonizat al preţurilor de consum (IAPC) a fost 8,3%. Rata medie a modificării preţurilor de consum în ultimele 12 luni (martie 2025 – februarie 2026) faţă de precedentele 12 luni (martie 2024 – februarie 2025) determinată pe baza IAPC a fost 7,3%. Mărfurile alimentare s-au scumpit cu 7,89% în luna februarie 2026, faţă de februarie 2025, şi cu 0,76% faţă de ianuarie 2026. Cele mai mari scumpiri se întâlnesc la cacao şi cafea, de 26,22%, în luna februarie 2026, faţă de februarie 2025, şi de 1,67% faţă de ianuarie 2026. Cartofii s-au ieftinit cu 11,82%, în luna februarie 2026, faţă de februarie 2025, şi s-au scumpit cu 2,24% faţă de ianuarie 2026. Mărfurile nealimentare s-au scumpit cu 9,41% în luna februarie 2026, faţă de februarie 2025, şi cu 0,54% faţă de ianuarie 2026. La această categorie, cel mai mult s-a scumpit energia electrică, cu 56,92%, în luna februarie 2026, faţă de februarie 2025, şi s-a ieftinit cu 0,13% faţă de ianuarie 2026. Doar gazele s-au ieftinit, cu 4,57% în luna februarie 2026, faţă de februarie 2025, şi cu 0,13% faţă de ianuarie 2026.
De ce nu a crescut preţul aurului după conflictul cu Iranul şi unde ar putea ajunge
Preţul aurului a crescut anul trecut, în timpul războiului de 12 zile cu Iranul, dar a pierdut rapid aceste câştiguri după anunţarea unui armistiţiu. De această dată, însă, la două săptămâni de la izbucnirea noului conflict, metalul preţios nu a mai avut o creştere puternică, relatează CNBC. Aurul a urcat de la un preţ de 5.296 la 5.423 de dolari pe uncie după ce Statele Unite şi Israelul au lansat atacuri asupra Iranului pe 28 februarie, mişcare care a confirmat regula potrivit căreia tensiunile geopolitice îi împing pe investitori către active considerate ”refugii sigure”. Ulterior însă, o vânzare masivă a dus preţul în jos cu peste 6%, până la 5.085 de dolari uncia, pe 3 martie. În această săptămână, pe măsură ce conflictul s-a intensificat, aurul a oscilat între 5.050 şi 5.200 de dolari pe uncie. Potrivit lui Ross Norman, directorul general al platformei specializate în metale preţioase Metals Daily, mai mulţi factori explică lipsa unui impuls ascendent, printre care întărirea dolarului şi creşterea randamentelor obligaţiunilor de stat americane. Norman a adăugat că majorarea preţului petrolului ar putea alimenta inflaţia pe termen mai lung şi ar putea determina băncile centrale să menţină sau chiar să crească ratele dobânzilor, în contextul în care o eventuală închidere a Strâmtorii Ormuz ar afecta grav fluxurile globale de petrol şi gaze. Dobânzile mai mari sporesc atractivitatea activelor care oferă randament, precum obligaţiunile guvernamentale, în comparaţie cu aurul, care nu produce venituri. ”Mişcările preţurilor aurului şi argintului par lipsite de energie în acest moment, dar poate că aceasta este reacţia normală după fluctuaţiile spectaculoase din ultimele luni”, a declarat Norman pentru CNBC. El a adăugat că unii investitori instituţionali au devenit reticenţi în a deţine aur fizic, deoarece volatilitatea acestuia a fost neobişnuit de ridicată.
Piaţa globală de artă revine pe creştere şi este optimistă pentru 2026
Piaţa globală de artă a revenit pe creştere în 2025 pentru prima dată în ultimii trei ani, iar industria devine mai optimistă în privinţa evoluţiei din 2026, potrivit unui raport anual publicat de banca elveţiană UBS şi de organizatorii târgului Art Basel, citat de Reuters. Studiul arată că vânzările de artă au crescut cu 4% în 2025, ajungând la aproximativ 59,6 miliarde de dolari. De asemenea, 43% dintre dealerii de artă se aşteaptă ca cifra de afaceri să crească în 2026, comparativ cu 33% în anul precedent. Raportul avertizează însă că dealerii se confruntă cu presiuni operaţionale semnificative din cauza complexităţii tot mai mari a tranzacţiilor internaţionale, în special pe fondul tarifelor comerciale impuse de Statele Unite. Autoarea raportului, Clare McAndrew, fondatoarea firmei de cercetare şi consultanţă Arts Economics, a declarat că anul 2025 a reprezentat o revenire binevenită pentru piaţa de artă. Ea a subliniat însă că sectorul continuă să funcţioneze într-un mediu geopolitic volatil, în special în ceea ce priveşte comerţul transfrontalier, iar implicaţiile complete ale acestor schimbări sunt încă în curs de manifestare în 2026. Creşterea pieţei în 2025 a fost susţinută în principal de majorarea vânzărilor la licitaţii publice şi de activitatea intensă din Statele Unite, cea mai mare piaţă de artă din lume. În schimb, evoluţia a fost mai moderată în următoarele două pieţe ca mărime, China şi Marea Britanie. Vânzările de artă au crescut puternic în Elveţia şi Austria, unde au urcat cu 13% faţă de anul precedent, dar au scăzut cu 10% în Germania.
Motorina a depăşit pragul de 9 lei/l în staţiile OMV
Motorina standard a depăşit pragul de 9 lei/l în staţiile OMV, iar benzina standard pe cel de 8,5 lei în majoritatea staţiilor Petrom, dar şi în cele premium OMV, Mol sau Rompetrol, în urma deciziei liderului pieţei de a majora vineri preţul carburanţilor din nou cu 9 bani pe litru, relevă datele analizate de Profit.ro. Cu majorările de vineri, scumpirile efectuate de la începutul războiului din Iran, care au pus presiune pe cotaţiile internaţionale ale petrolului şi produselor petroliere, ajung la 68 bani pe litrul de motorină şi 53 bani pe litrul de benzină. Vineri dimineaţă, petrolul Brent, de referinţă pe piaţa europeană, se păstra în apropierea pragului de 100 dolari pe baril, după ce duminică urcase până la 117 dolari pe baril. În urma majorării de astăzi, preţul motorinei standard a urcat la 8,92-8,96 lei/l în staţiile Petrom din capitală, sărind de 9 lei/l în toate staţiile OMV din capitală (9,01-9,05 lei/l).
Microsoft lansează Copilot Health
Gigantul american Microsoft calcă pe urmele partenerului şi rivalului OpenAI, lansând o versiune a propriului chatbot dedicată sănătăţii. Copilot Health este un „spaţiu separat şi sigur” în care utilizatorii pot pune întrebări legate de rezultatele în înregistrările medicale personale, spune compania. Acelaşi AI poate fi folosit şi pentru a analiza datele colectate de accesorii purtabile cu funcţii de sănătate, precum ceasurile şi brăţările inteligente. Acesta este compatibil cu peste 50 de modele de astfel de accesorii. Microsoft are grijă să menţioneze că noul Copilot Health nu trebuie folosit ca înlocuitor pentru doctor şi nu a fost creat pentru a sugera tratamente sau a oferi diagnostice medicale. Compania promite însă explicaţii simple, pe înţelesul oamenilor de rând, pentru informaţii medicale personale, precum cele din analizele de sânge.
Reţelele sociale, presate să întărească protecţia copiilor
Autorităţile de reglementare din Marea Britanie au cerut marilor platforme de socializare să întărească protecţia copiilor pe platformele lor, după ce parlamentarii au respins o propunere de interzicere a accesului la reţele sociale pentru persoanele sub 16 ani, relatează CNBC. Organizaţiile pentru siguranţa online Ofcom şi Biroul Comisarului pentru Informaţii (ICO) au anunţat că au trimis joi scrisori către YouTube, TikTok, Facebook, Instagram şi Snapchat, cerându-le să abordeze o serie largă de probleme legate de siguranţa copiilor, de la verificarea mai strictă a vârstei până la combaterea tentativelor de manipulare sau exploatare a minorilor pe platforme. Solicitarea vine după ce parlamentarii britanici au votat împotriva unei propuneri de a include o interdicţie a reţelelor sociale pentru persoanele sub 16 ani într-un proiect legislativ privind protecţia copiilor, dezbătut la începutul acestei luni.
