Economic

MOZAIC ȘTIRI ECONOMICE: Unde poate duce o politică iresponsabilă: seism economic în Turcia

Ziarul de Vrancea
11 aug 2018 865 vizualizări

Liderul Recep Tayyip Erdogan le-a cerut turcilor să își vândă aurul și dolarii americani în sprijinul monedei țării n țara pare să cunoască un seism economic după mai multe dercizii strategice greșite ale autorităților, ce vor să se depărteze de aliații occidentali tradiționali

Președintele Recep Tayyip Erdogan le-a cerut turcilor vineri să își vândă aurul și dolarii americani în sprijinul monedei țării, care a scăzut după ce președintele american Donald Trump a anunțat dublarea taxelor pentru importurile de metale din Turcia, relatează Reuters. Lira turcească s-a depreciat în contextul îngrijorărilor față de o posibilă intervenție a lui Erdogan în politica monetară și al înrăutățirii relațiilor cu SUA. Vineri, cursul s-a depreciat cu până la 18% la un moment dat, cea mai mare scădere din 2001 de la criza financiară din Turcia. Rezultatul s-a extins și către piețele financiare globale, bursele europene fiind afectate în special după ce investitorii au devenit neliniștiți cu privire la expunerea băncilor de pe continent în relația cu Turcia. Și bursele americane au fost zdruncinate. 

Turcia îl „imploră” pe Trump să revină la masa negocierilor

În paralel, ministrul Comerțului din Turcia, Ruhsar Pekcan, l-a implorat vineri pe președintele american, Donald Trump, să revină la masa negocierilor privind taxele, declarând că o dispută comercială între cele două țări poate și ar trebui să fie rezolvată prin dialog, scrie Reuters. „Eforturile repetate de a comunica administrației SUA că niciunul dintre criteriile privind taxele americane nu se poate aplica Turciei s-au dovedit a fi inutile până acum”, a declarat Pekcan. „Totuși, îl implorăm pe președintele Trump să se întoarcă la masa negocierilor, acest lucru poate și ar trebui să fie rezolvat prin dialog și cooperare”, a adăugat el. Trump a tensionat relațiile cu Turcia vineri după ce a mărit tarifele pentru importurile de metale, punând astfel o presiune economică fără precedent pentru un aliat NATO. Lira turcă a ajuns la cel mai scăzut nivel față de dolar, determinându-l pe Erdogan să denunțe „un război economic” împotriva țării sale.

Erdogan a discutat telefonic cu Putin despre o „cooperare economică”

Totodată, președintele turc, Recep Tayyip Erdogan, a discutat la telefon cu omologul său rus, Vladimir Putin, despre o „cooperare economică și pe piața de schimb”, a anunțat Kremlinul, după ce lira turcă a fost în scădere iar Donald Trump a anunțat mărirea taxelor pentru Ankara, scrie Politico. „A avut loc o conversație telefonică între Vladimir Putin și președintele Turciei, Recep Tayyip Erdogan. A fost discutată starea actuală și o potențială dezvoltare a cooperării economice și pe piața de schimb dintre cele două țări”, se arată în comunicatul Kremlinului. Cei doi au ajuns la „concluzii pozitive privind cursul implementării unor proiecte strategice comune, în special în sectorul energiei”.Relațiile dintre Ankara și Washington s-au deteriorat după ce Turcia l-a reținut pe pastorul american Andrew Brunson pentru acuzații de terorism. Incidentul a determinat SUA să aplice sancțiuni pentru doi miniștri turci și să amenințe Turcia cu sancțiuni privind piața de schimb. n

România: 47 de magazine din 17 localități acceptă plata cu bitcoin

România are un total de 47 de comercianți din 17 localități care acceptă tranzacții cu criptomoneda bitcoin, majoritatea fiind concentrați în zona capitalei, arată datelecoinmap.org.

Defalcat pe județe, București-Ilfov are 15 comercianți care acceptă bitcoin - cea mai mare densitate din țară, scrie Mediafax. Bitcoin mai este acceptat în locații din județele Constanța, Cluj (ambele cu câte patru comercianți), Bihor (nouă comercianți), Dolj și Bacău (cu câte trei comercianți), Brașov (doi comercianți), precum și în județele Alba, Hunedoara, Sibiu, Prahova, Buzău, Galați și Iași (toate cu câte un comerciant). Potrivit Forbes, orașul din Europa cu cei mai mulți comercianți care acceptă tranzacții cu bitcoin este Praga, având 148 de acceptanți. Raportat la suprafață însă, Republica Cehă per ansamblu are o densitate destul de mare de comercianți care acceptă această criptomonedă, existând localități mici cu câte 53 sau 25 de comercianți care permit tranzacțiile cu Bitcoin.Buenos Aires găzduiește al doilea cel mai mare număr de comercianți ce acceptă bitcoin (141), New York are al treilea cel mai mare număr (137), urmând San Francisco (117) și Madrid (101). Tranzacții cu bitcoin mai sunt posibile în Londra (87 de comercianți), Paris (83 de comercianți), Seul (39 de comercianți), Tokyo (79 de comercianți) sau Montreal (71 de comercianți). Pe regiuni, cele mai mari densități de comercianți care acceptă bitcoin ca monedă de schimb sunt în Europa, America de Nord și America de Sud.Un bitcoin se află, în momentul de față, la valoarea de 6.445 de dolari, cu 1.805 de dolari mai puțin decât pe 25 iulie, atunci când era cotat cu 8.250 de dolari - cea mai mare cotație după cea de la jumătatea lunii mai.

Cum explică ministrul Muncii reținerea a 0,5% din comisionul fondurilor care administrează Pilonul II?

Ministrul Muncii, Olguța Vasilescu, a anunțat că este normal să fie reținut, de către Casa Națională de Pensii Publice (CNPP), un procent de 0,5% din comisionul fondurilor private care administrează pensiile din Pilonul II, în condițiile în care CNPP ”face toată operațiunea”. Ea a subliniat că pensiile administrate privat nu vor fi afectate. Ministrul Muncii, Lia Olguța Vasilescu, a prezentat, într-o conferință de presă, proiectul legii pensiilor. Proiectul prevede ca CNPP să încaseze un comision de 0,5% de la fondurile private care administrează pensiile din Pilonul II. Vasilescu consideră că acest comision este normal și a subliniat că pensiile nu vor fi afectate.”Este singura modificare care vizează Pilonul II. Este vorba de procentul de transfer încasat de firmele care administrează Pilonul II de pensii, de 2,5%. În condițiile în care Casa Națională de Pensii face toată operațiunea, de colectare a banilor, de transfer, absolut totul, cred că este normal să ia măcar 0,5% din acest procent. Atenție, nu vor fi afectate pensiile celor din Pilonul II, pur și simplu acest procent se ia din comision”, a spus ministrul.Proiectul, care ar trebui să intre în vigoare din 2021, prevede ca veniturile bugetului asigurărilor sociale de stat să provină și din ”comisioane achitate CNPP de către administratorii fondurilor de pensii administrate privat, datorate pentru operațiunile administrative și financiare efectuate în procedurile de evidență și colectare a contribuțiilor de asigurări sociale datorate acestor fonduri, conform prevederilor Legii nr. 411/2004 privind fondurile de pensii administrate privat, republicată, cu modificările și completările ulterioare”.Totodată, proiectul precizează că acel comision ”reprezintă o cotă procentuală de 0,5% aplicată lunar asupra sumei totale ce face obiectul operațiunii financiare efectuată pentru fiecare fond de pensii administrat privat”.

Se vor îngloda Statele Unite în datorii?

n analiști: datoria guvernului federal al SUA se va dubla în 30 de ani, dacă politicile bugetare actuale vor fi extinse

Datoria guvernului federal se va dubla în 30 de ani, dacă Congresul va extinde reducerile fiscale și va continua actualele majorări ale cheltuielilor, au apreciat în această săptămână analiști specializați în probleme bugetare, transmite MarketWatch. Analiști din Comisia pentru un buget federal responsabil (CRFB) au spus că perspectiva fiscală pe termen lung se va înrăutăți dacă  reducerile de taxe finanțate prin deficit și majorările de cheltuieli adoptate anul trecut vor continua. Cu alte cuvinte, datoria va urca la 210% din PIB până în 2048, a notat Tyler Evilsizer, de la CRFB, într-un mesaj pe Twitter.Dacă actualele politici referitoare la taxe și cheltuieli vor fi  menținute, deficitul bugetar va ajunge la 10,5% din PIB, în loc de 7,1% potrivit legislației actuale, a anunțat CRFB într-o postare pe blog. Un astfel de deficit ar fi cel mai ridicat din istoria recentă a Statelor Unite, cu excepția deficitelor care au finanțat cheltuielile în Al Doilea Război Mondial, a precizat organizația. În luna iulie, administrația Trump a estimat că deficitul bugetar anual va crește cu aproape 100 de miliarde de dolari mai mult comparativ cu estimările precedente, în fiecare din următorii trei ani, astfel încât deficitul federal va depăși 1.000 de miliarde de dolari începând de anul viitor. Revizuirile reflectă costul majorărilor cheltuielilor federale convenite la începutul acestui an și dobânzările mai mari.

Banca Transilvania: avans de 33,6% al profitului net

Banca Transilvania, a doua bancă din România din punct de vedere al valorii activelor, a înregistrat un avans de 33,6% al profitului net în primul semestru, față de aceeași perioadă a anului trecut, până la 662,7 milioane lei (142,2 milioane euro), potrivit unui raport publicat pe site-ul Bursei de Valori București (BVB).

Veniturile nete din dobânzi au crescut cu 14,1% în primele șase luni, față de aceeași perioadă a anului trecut, până la 1,01 miliarde lei. Veniturile operaționale au avansat cu 13,5%, în primul semestru, până la 1,42 miliarde lei. În același interval, valoarea activelor totale ale băncii a avansat cu 6%, până la 62,87 miliarde lei. La nivelul întregului grup, valoarea activelor totale ale băncii a avansat cu 25,9%, până la 75,3 miliarde lei. Totodată, banca a anunțat că depășit borna de 400.000 de carduri de credit, iar volumele tranzacționate la cumpărături cu cardurile STAR au crescut cu 43% față de primul semestru al anului trecut.

În plus, banca a depășit pragul de 1 miliard euro credite in sold ale IMM-urilor din Romania si are peste 32.000 de companii mici si mijlocii creditate. Au fost acordate aproape 100.000 de împrumuturi noi clienților persoane fizice, IMM și Corporate, potrivit băncii. ”Tranzacțiile efectuate cu cele peste 3,2 milioane de carduri BT și cu accesoriile de plată BT Pay – aplicație, ceas, brățară și sticker contactless - au crescut cu aproape 35% față de aceeași perioadă a anului trecut”, se arată în comunicat. Principalii competitori ai băncii, în România, sunt BCR, BRD, UniCredit, Raiffeisen și ING Bank.

Provizorat la unul din cei mai mari producători de energie electrică: Hidroelectrica

Acționarii Hidroelectrica, unul din cei mai mari producători de energie din țară, vor să numească membri provizorii în Consiliul de Supraveghere pentru o durată de patru luni, începând cu 21 septembrie, data la care expiră mandatul actualilor membri provizorii. Decizia va fi luată în ședința acționarilor din 12 septembrie, potrivit informațiilor publicate pe site-ul societății. Consiliul de Supraveghere este format în prezent din Gabriel Andronache, Karoly Borbely, Dorin Liviu Nistoran, Ioana Andreea Lambru, Andreea Negru Ciobanu, Cristian Nicolae Stoina și Oana Truță. De altfel, în ultima perioadă, membrii Consiliului de Supraveghere au fost numiți doar pentru perioade scurte de timp. Acționarul majoritar al companiei este Ministerul Energiei. Anul trecut, compania a raportat un profit net de 1,36 miliarde lei, mai mare cu 11% față de 2016, la o cifră de afaceri de 3,25 miliarde lei. Societatea a produs anul trecut 14,04 TWh și are 3.300 de angajați.

New York va limita serviciile oferite de companii precum Uber și Lyft

Primăria din New York intenționează să limiteze serviciile de transport oferite de companii precum Uber și Lyft, urmând să devină prima municipalitate care va lua o astfel de măsură, relatează MerketWatch. Consiliul local al New York City a votat în această săptămână pentru plafonarea numărului de licențe noi acordate pentru vehicule într-un an, în cadrul măsurilor de reducere a traficului în oraș. Primarul Bill de Blasio, care a susținut măsurile, urmează să semneze noile prevederi în următoarele săptămâni. Membrii consiliului au aprobat un pachet de măsuri după mai multe luni de proteste ale șoferilor de taxi și ale altor persoane și a unei campanii a companiilor de transport de tipul ride-hailing care au cerut clienților să se opună proiectului. Firmele au avertizat că o astfel de limitare a numărului de licențe va conduce la o disponibilitate mai scăzută a acestor servicii de transport în cartierele mai îndepărtate și la tarife mai ridicate pentru curse, într-o perioadă în care metroul și transporturile publice cu autobuze înregistrează probleme.


În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.