Economic

MOZAIC ȘTIRI ECONOMICE: Una din cinci firme a fost călcată de către Fisc

Ziarul de Vrancea
17 nov 2019 839 vizualizări

“România, locul 7 în Europa Centrală și de Est după numărul companiilor vizate de inspecții fiscal”, arată datele PwC

Peste 22% dintre companiile din România au fost vizate de inspecții fiscale anul trecut, procent de aproape trei ori mai mare decât în 2017 sau 2016, dar sub media din Europa Centrală și de Est de 32%, potrivit unui sondaj realizat de rețeaua PwC Tax Controversy & Dispute Resolution (TCDR) din Europa Centrală și de Est, transmis luni. Astfel, România se situează astfel pe locul 7 în regiune, primele locuri fiind ocupate de Bosnia și Herțegovina (63%), Bulgaria (48%), Polonia (48%) și Cehia (35%). “Atât în România, cât și în celelalte state din Europa Centrală și de Est, cele mai multe inspecții fiscale au vizat impozitul pe profit și taxa pe valoare adăugată. În România, inspecțiile au verificat în 45% dintre cazuri aspecte privind impozitul pe profit, peste media regională de 34%, iar 36% au avut în vedere taxa pe valoarea adăugată, comparativ cu 27% la nivel de ECE”, se arată în comunicat. Sondajul arată că 40% dintre inspecțiile fiscale din România s-au finalizat în cel mult 3 luni, față de 47% în regiune. Printre statele care au raportat o durată comparabilă se numără Bosnia și Herțegovina, Letonia și Lituania. “Ne-am propus ca prin acest sondaj să identificăm tendințele locale în aria inspecțiilor fiscale prin comparație cu cele din alte state din regiune întrucât ni se pare extrem de important să observăm cum anume evoluează această importantă componentă a administrării fiscale în zona noastră. Deși există unele diferențe din perspectiva sistemelor fiscale, administrative și judecătorești, țările din această regiune au suficient de multe puncte comune în evoluția practică, în ultimii 30 de ani, iar rezultatele sunt extrem de interesante”, a declarat Dan Dascălu, Partner D&B David și Baias, lider al rețelei PwC TCDR. Referitor la valoarea obligațiilor de plată suplimentare stabilite de către echipele de control fiscal, în cele mai multe situații sumele au fost de până la 100.000 euro, respectiv 43% dintre respondenții din România și 51% în Europa Centrală și de Est. La cealaltă extremă, sondajul a reliefat că 18% dintre inspectii au condus la impuneri între 1 și 5 milioane euro în România, prin comparație cu media europeană de 5% . “Am constatat că abordările inspectorilor sunt similare în majoritatea țărilor, zonele de interes fiind aceleași. De exemplu, în cazul impozitului pe profit, cel mai des verificate aspecte țin de tranzacțiile intra-grup, deductibilitatea cheltuielilor cu serviciile și prețurile de transfer, iar în cazul TVA, cele mai frecvente spețe se referă la deduceri. De asemenea, durata inspecțiilor, dar și implicațiile lor, inclusiv din perspectiva contestării actelor de impunere, au multe puncte în comun, putând să constituie un punct de pornire în dialogul ANAF - contribuabili, în vederea îmbunătățirii relației dintre aceștia, inclusiv prin raportare la experiențele observate în acest domeniu în alte state din regiunea ECE”, a explicat Dan Dascălu. Peste jumătate dintre respondenții din România (55%) nu au contestat deciziile emise în urma inspecțiilor fiscale, la nivelul Europei Centrale și de Est procentul fiind de 62%. Motivele pentru care companiile respondente au ales să nu conteste sunt fie faptul că au acceptat concluziile controlului, fie numărul mic de aspecte identificate în timpul controlului, fie, într-o proporție mai mică, lipsa de încredere în sistemul de soluționare a contestațiilor. În cazul contestării deciziilor, 37% au fost respinse în România și 42% la nivelul ECE, în timp ce 28% din companiile din România au obținut o soluție favorabilă sau parțial favorabilă, în comparație cu 38% media regional.

Isărescu: Se vorbește de reducerea impozitării, dar unde să le mai reduci, măi nene?

u “eu cred că nu numai mărimea impozitelor contează, ci și povara birocrației, domnia sau nu a legii, costurile pentru obținerea de avize și autorizații sau chestiunea contractuală”, susține guvernatorul BNR

Reducerea impozitelor pare cea mai simplă soluție, dar eu cred că nu numai mărimea acestora contează, ci și povara birocrației, domnia sau nu a legii, costurile pentru obținerea de avize și autorizații sau chestiunile contractuale, a declarat, luni, într-o conferință de specialitate, Mugur Isărescu, Guvernatorul Băncii Naționale a României (BNR). “Nu doar mărimea impozitelor contează, cum uneori se discută. Și acum se mai vorbește de reducerea impozitării. Unde să le mai reduci, măi nene? Scuzați-mi exprimarea... Avem numai 26% din PIB venituri din impozite, cel mai mic nivel din toate țările europene. Am ieșit din orice model european. Bineînțeles că pare cea mai simplă soluție, dar eu cred că nu numai mărimea impozitelor contează, ci și povara birocrației, domnia sau nu a legii, costurile pentru obținerea de avize și autorizații sau chestiunea contractuală. Totul trebuie să plece de la disciplina de plăți pe care o impun cei de la Finanțe. Mai este un aspect care, de multe ori, condiționează calitatea instituțiilor: independența funcționarilor. Doar o instituție care știe că profesionalismul și binele public sunt adevăratele constrângeri ale funcționarului, și nu influența sau interesul cuiva, poate contribui la consolidarea climatului de afaceri”, a afirmat Isărescu. Guvernatorul BNR a susținut ideea conform căreia țările sunt mai dezvoltate și progresează mai rapid dacă au instituții de calitate. “Dacă dorim creșterea performanței economiei pe termen lung, nu este suficient ca doar companiile private să facă eforturi, ci și instituțiile să știe să-și calibreze dozajul și calitatea intervențiilor. Această teză a rolului instituțiilor pentru o bună economie de piață are o largă susținere în literatura de specialitate. Nu am în vedere doar instituții guvernamentale, ci mă refer la instituții ale economiei de piață în sens larg, cum fi Camera de Comerț. Existența unor instituții puternice este cel mai bun indicator al dezvoltării structurale și al capacității unui stat de a crea bunăstarea pe termen lung. Țările sunt mai dezvoltate și progresează mai rapid dacă au instituții de calitate și acest lucru este deja demonstrat și acceptat. De ce se întâmplă asta? Simplu, pentru că antreprenorii se simt protejați în economii care oferă predictibilitate, în care le sunt garantate drepturile de proprietate. Statul trebuie să fie un concurent loial, să-și facă plățile la timp, nu doar să pretindă să i se plătească impozitele la termen. Sustenabilitatea creșterii economice, ca generator de convergență reală, este intrinsec legată de concurență și competitivitate. Buna funcționare a economiei de piață depinde de buna funcționare a acestor două aspecte care pot fi determinate fundamental de modul în care instituțiile noastre știu să se implice în economie”, a precizat Mugur Isărescu. Consiliul Concurenței organizează, luni, la sediul Camerei de Comerț și Industrie a României (CCIR), conferința cu tema “Mediul concurențial și competitivitatea în sectoare cheie ale economiei românești'. 

Românii pun pe primul plan plata utilităților și a ratelor la bancă

Un procent de 31% dintre românii din mediul urban afirmă că își planifică întotdeauna bugetul, în timp ce 44% dintre ei spun că o fac de cele mai multe ori, iar plata utilităților și a ratelor se situează pe primul loc în ceea ce privește rambursarea datoriilor, arată un studiu realizat în România de o companie de management al creanțelor. “31% dintre românii din mediul urban afirmă că își planifică întotdeauna bugetul, în timp ce 44% dintre ei spun că o fac de cele mai multe ori. Conform celui mai recent studiu pregătit de KRUK în România, “Reciclarea datoriilor”, implementat de agenția de cercetare iSense Solutions, 91% dintre persoanele din mediul urban, cu vârste cuprinse între 25 și 55 de ani, au avut o datorie de rambursat, în timp ce în prezent, 7 din 10 persoane au încă datorii. Cercetarea a urmărit să evalueze atitudinea românilor față de rambursarea datoriilor și modul în care aceștia își prioritizează plățile lunare datorate. În ceea ce privește cheltuielile, plățile utilităților se situează pe primul loc, 77% dintre români spunând că aceste facturi sunt primele plătite, urmate de plata ratelor, 75%. O altă categorie importantă care ocupă un nivel ridicat în ordinea de plăți a românilor este cea legată de cheltuielile efectuate cu copiii: 59% dintre respondenți au menționat această categorie ca fiind pe locul trei în lista lor lunară”, se arată într-un comunicat al Kruk, remis luni AGERPRES. Pe ultimele locuri pe lista de plăți a românilor se află cheltuielile pentru îmbrăcăminte (9%), în timp ce 17% dintre respondenți au menționat, de asemenea, costurile aferente animalelor de companie, care sunt de asemenea pe lista lor de plăți. “Doar 6% dintre persoanele din mediul urban nu-și planifică bugetul înainte. Ceea ce înseamnă că românii sunt atenți atunci când își planifică finanțele și prioritizează plățile importante pentru ei. Încearcă să fie cât mai responsabili în luarea deciziilor referitoare la bani și își stabilesc obiective clare”, a declarat Alina Zelezneac, research manager iSense Solutions. Cât despre plata ratelor, 8 din 10 persoane au menționat că aceasta este primul lucru pe care îl achită chiar dacă rămân cu mai puțini bani pentru a plăti alte cheltuieli. Numai 8% dintre românii din mediul urban spun că plătesc mai întâi ratele și dacă rămân fără bani, împrumută din altă parte. Un procent de 49% dintre cei intervievați afirmă că ceea ce îi face să-și ramburseze datoriile la timp este teama de a plăti prea mult dintr-o dată și astfel se vor confrunta cu situația în care nu vor mai putea plăti. Un procent similar de persoane a adăugat că, după toate plățile efectuate, știu exact câți bani rămân până la următorul salariu și știind că plățile sunt făcute la timp, îi face să fie mai calmi. Ca surse de încredere în oferirea de ajutor pentru mai buna gestionare a finanțelor, familia și prietenii sunt pe primul loc, pentru 51% dintre românii din mediul urban. Doar 7% dintre aceștia au menționat consilieri financiari ai instituțiilor financiare nebancare ca surse de încredere și 6% au numit consilierii financiari ai agențiilor de colectare a datoriilor. Când vine vorba de cheltuielile la care ar renunța, 66% dintre persoane au menționat petrecerea timpului liber, vacanțele și renovarea casei. Un procent destul de mare, 70% dintre bărbați au spus că vor renunța la cheltuielile pentru renovarea casei, dar numai 49% dintre bărbați ar renunța la cheltuielile de îngrijire personală, comparativ cu doar 36% dintre femei. Atunci când doresc să plătească o datorie, fără a fi nevoiți să aplice pentru un nou împrumut, economiile reprezintă principala sursă de rambursare a datoriilor pentru 64% dintre românii din mediul urban, în timp ce 54% dintre aceștia ar mai căuta și alte venituri. În același timp, 23% ar negocia valoarea datoriei cu creditorul sau cu firma de colectare a datoriilor.


Zona din țară în care PIB/cap de locuitor este cât în Berlinului și peste Lisabona

Valoarea Produsului Intern Brut (PIB) pe cap de locuitor înregistrată în zona București-Ilfov este aproape de cea a Berlinului și peste Lisabona, dar, cu toate acestea, s-au agravat discrepanțele între oraș și zonele rurale, iar astfel de probleme nu sunt de neglijat, a afirmat, ierii, într-o conferință de specialitate, Mugur Isărescu, guvernatorul Băncii Naționale a României (BNR). “Din punct de vedere al standardelor clasice de măsurare a progresului, și anume PIB-ul pe locuitor, convergența reală, nu avem deocamdată un alt indicator, România a avut cel mai puternic avans dintre țările din zonă. E adevărat că am și plecat de jos și de regulă am intrat în rândul țărilor cu PIB pe locuitor mediu, am intrat în capcana venitului mediu pe cap de locuitor... Am “dezvoltat' și o problemă majoră: agravarea discrepanțelor între zonele istorice, între oraș și zonele rurale. Probabil că știți, dacă nu, vă confirm că, în ceea privește PIB-ul pe locuitor, Bucureștiul și zona Ilfov sunt în apropierea Berlinului, de exemplu, și peste Lisabona. Dar nu sunt decât 40 de kilometri de la București la Las Fierbinți, ca să spun așa, iar la 100 de km, în Bărăgan, sunt chiar zone de sărăcie cruntă... Este adevărat că și între Nevada și Massachusetts sunt discrepanțe... Dar, totuși, sărăcia cruntă creează probleme. Prețul pâinii la țară este cam o zecime din prețul pâinii din Uniunea Europeană. Problemele acestea nu sunt de neglijat”, a spus Isărescu. Oficialul BNR este de părere că discrepanțele dintre zonele României se adâncesc și din cauza lipsei infrastructurii din partea de est a țării unde investitorii nu au cum să ajungă. “Discrepanțele au ajuns să se adâncească în principal din cauza faptului că infrastructura în zona estică, cu preponderență în Moldova, nu este dezvoltată. Nu au cum să meargă investitorii acolo, n-au nimic cu moldovenii. Din punct de vedere social, țara s-a omogenizat foarte mult, dar cu toate astea nu au cum să ajungă acolo (investitorii în Moldova, n.r.). Cel mult investesc în Iași pentru că Iașiul este o zonă universitară. Se fac investiții în high tech, fintech, dintre acestea care nu incumbă infrastructuri fizice”, a declarat Mugur Isărescu. Consiliul Concurenței organizează, luni, la sediul Camerei de Comerț și Industrie a României (CCIR), conferința cu tema “Mediul concurențial și competitivitatea în sectoare cheie ale economiei românești'. 

Bonurile fiscale de 86 lei emise pe 20 octombrie au ieșit câștigătoare loteria fiscală

Bonurile fiscale în valoare de 86 lei emise în data de 20 octombrie au ieșit câștigătoare la extragerea Loteriei bonurilor fiscale de duminică, 17 noiembrie 2019, potrivit Ministerului Finanțelor Publice.

 Fondul de premiere este de un milion de lei, sumă din care vor fi acordate cel mult 100 de premii.

 Dacă numărul cererilor de revendicare este mai mare de 100, va fi organizată cea de-a doua extragere, pentru determinarea celor maxim 100 de bonuri câștigătoare. În situația în care, după finalizarea perioadei de depunere a cererilor de revendicare, lista cuprinde cel mult 100 de cereri, premiul de 1 milion de lei este împărțit persoanelor care le-au depus, după verificarea autenticității bonurilor câștigătoare. Dacă în urma centralizării se constată depășirea numărului maxim de 100 de cereri de revendicare, va fi organizată a doua extragere în vederea determinării a 100 de câștigători.

Euro a depășit 4,84 lei la băncile comerciale

Euro a depășit nivelul de 4,84 lei la băncile comerciale, după ce Banca Națională a României (BNR) a anunțat un nou nivel record pentru euro. Pe piața interbancară, euro a avut un vârf de 4,7762 lei. BNR a anunțat, luni, un curs de referință de 4,7729 lei/euro, în creștere cu 0,13% față de valoarea atinsă vineri, acesta fiind un nou nivel record. Cele mai mari bănci comerciale din România vând euro, luni, și cu un nivel de peste 4,84 lei. BCR, parte din grupul austriac Erste, vinde un euro cu 4,8470 lei. BRD are afișat un curs valutar, la vânzare, la casa de schimb, de 4.8420 lei/euro. Banca Transilvania vinde un euro, la casa de schimb, cu 4.8250 lei.

Indicele ROBOR la 3 luni a stagnat la 2,97%

Indicele ROBOR la 3 luni, în funcție de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei, a stagnat la 2,97%, a șasea oară consecutiv, potrivit datelor publicate, luni, de Banca Națională a României (BNR). Joi, 7 noiembrie, ROBOR la 3 luni a scăzut la 2,96%, cel mai mic nivel din 18 ianuarie, când a fost 2,93%. Vineri, 8 noiembrie, indicele a urcat la 2,97%, apoi, a stagnat. Totodată, luni, ROBOR la 6 luni a stagnat la 3,06%, pentru a cincea oară consecutiv. ROBOR (Romanian Interbank Offer Rate) este rata medie a dobânzii la care se împrumută, între ele, instituțiile bancare din România, în lei, iar evoluția sa este legată, în principal, de nivelul de lichiditate existent în piață. BNR a publicat, la începutul lunii mai, indicele de referință trimestrial pentru creditele acordate consumatorilor (IRCC), care va înlocui ROBOR în calculul dobânzilor la majoritatea creditelor în lei. Valoarea acestuia, pentru al doilea trimestru din 2019, a crescut la 2,66%, de la 2,63% în T1 2019.

Microsoft face modificări pe fondul investigațiilor UE

Microsoft a anunțat luni că își actualizează termenii provind confidențialitatea datelor în contractele comerciale de servicii cloud, după ce autoritățile de reglementare ale Uniunii Europene au constatat că acordurile cu instituțiile UE nu protejează datele în conformitate cu legislația comunitară, transmite Reuters. În luna aprilie, autoritatea UE de reglementare în domeniul confidențialității datelor, EDPS, a deschis o investigație pentru a analiza dacă contractele Microsoft cu Comisia Europeană și alte institușii ale UE respectă reglementările referitoare la protecția datelor. În luna octombrie, EDPS și-a exprimat îngrijorarea referitoare la complianța contractelor cu Microsoft. “Vom crește responsabilitățile noastre pentru protejarea datelor, pentru un subset de procesări pe care le efectuează Microsoft atunci când oferă servicii pentru companii”, a anunțat Microsoft într-un comunicat publicat pe site-ul propriu. Compania americană, singurul furnizor major de servicii cloud care va oferi astfel de termeni în spațiul economic european și dincolo de acesta, va pune la dispoziție noile prevederi clienților din sectorul public și clienților corporativi de la începutul anului 2020.


În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.