MOZAIC ȘTIRI ECONOMICE: Un român din zece a reușit să economisească, în ultimul an
Încrederea în BNR a ajuns la 3,8, pe o scală de la 1 la 7
Doar 8,7% dintre români au reușit să economisească în ultimul an, iar unul din patru a apelat la economii sau a făcut datorii pentru a acoperi cheltuielile de bază, în timp ce încrederea în Banca Națională a României (BNR) a scăzut de la 4,1 la 3,8 pe o scală de 1 la 7, arată un studiu de specialitate, dat publicității marți. Din cercetarea 'Consumer Sentiment România', realizată de Mkor, pentru 25% dintre respondenți veniturile acoperă doar cheltuielile de bază, 25% au apelat la economii ca să treacă luna, iar 23% au făcut datorii pentru aceleași cheltuieli. În ansamblu, la finalul lunii, doar 8,7% din totalul chestionați au declarat că reușesc să pună ceva bani deoparte. În același timp, contractarea unui credit rămâne stabilă de trei ani, între 10% și 12% dintre respondenți la fiecare etapă de analiză, iar pe de altă parte încrederea în BNR a scăzut de la 4,1 la 3,8, pe o scală de la 1 la 7. Potrivit sursei citate, intenția de a cumpăra o mașină s-a diminuat cu jumătate (de la 8% la 4%) într-un singur an, iar 61,4% dintre români se așteaptă să plătească mai mult la cumpărăturile mari în următoarele 12 luni. De asemenea, aproape o treime (32%) din totalul celor chestionați se așteaptă să plătească mai mult pentru schimbul valutar, față de 16%, acum trei ani. Pe acest fond, 14% dintre respondenți susțin că plănuiesc să economisească direct în valută. În actuala conjunctură politico-economică, 75% dintre români spun că prețurile au crescut notabil în ultimul an, față de 59% în 2025. În plus, șapte din zece persoane cred că ritmul de creștere va continua sau se va accelera. Întrebați cu cât cred că au crescut prețurile în ultimele 12 luni, românii răspund, în medie, cu 16%, față de 21%, în urmă cu trei ani. În paralel, ponderea celor care spun că 'prețurile au crescut semnificativ' a urcat la 75%, în trimestrul al doilea din 2026, după minimul de 59% din aceeași perioadă a anului anterior. Conform studiului, alimentele rămân principalul reper după care românii observă scumpirile, 86% dintre respondenți le menționează, față de 74% carburanții și 69% facturile la utilități. Cursul valutar a urcat pe locul patru ca semnal al scumpirilor, la 45%, față de 25%, cu trei ani în urmă. Urmează taxele plătite (42%), medicamentele (35%), ieșirile în oraș (34%) și abonamentele de telefonie, TV sau aplicații (32%). În ceea ce privește valoarea taxelor plătite, aceasta a urcat ca semnal de scumpire de la 34% la 42% în trei ani, facturile la utilități fiind cea mai simțită presiune: 69% le resimt acum, față de 65% în 2023. Totodată, nivelul impozitelor și al taxelor ca grijă la nivel de țară a coborât ușor, de la 38% la 35%, iar dintre cei care se așteaptă la scumpiri, 66% le pun pe seama acestor dări. Pe segmentul medicamentelor, prețul a urcat ca semnal de scumpire de la 33% la 35%, în timp ce costurile serviciilor medicale rămân aproape neschimbate ca grijă de familie, de la 21% la 20%. Sănătatea mentală este menționată de 16% dintre români, un nivel neschimbat de trei ani. În context, se remarcă o diferență la nivel de generații cu privire la grija față de sănătatea mentală: 34% dintre respondenții Generației Z o menționează, de peste trei ori mai mult decât cei din Generația X (10%), iar la ei devine a treia grijă, înaintea sănătății fizice.
Acciza la motorină, redusă cu 25% începând din 1 septembrie
l măsura, în vigoare până la jumătatea lunii, are scopul de a reduce o parte din presiunea fiscală asupra preţului
Acciza la motorină va fi redusă, începând de marţi, cu 25%, în urma unei decizii a Ministerului Finanţelor, menite să reducă o parte din presiunea fiscală asupra preţului, în contextul noilor creşteri ale cotaţiilor internaţionale şi ale preţurilor de la pompă. Ministerul Finanţelor a anunţat că majorează de la 20% la 25% reducerea temporară a accizei aplicabile motorinei standard. Măsura se va aplica în perioada 1-15 septembrie, ca urmare a noii evaluări bilunare prevăzute de mecanismul instituit prin Legea nr. 162/2026. Potrivit Ministerului Finanţelor, măsura vine în continuarea intervenţiei din a doua jumătate a lunii august, când reducerea a fost de 20% şi este calibrată direct pe fondul noilor creşteri ale cotaţiilor internaţionale şi ale preţurilor de la pompă, cu scopul de a proteja puterea de cumpărare a cetăţenilor şi stabilitatea economică. Noua ajustare reprezintă o diminuare cu 701,07 lei/1.000 litri, respectiv 829,69 lei/tonă. Astfel, în intervalul 1-15 septembrie, nivelul efectiv al accizei pentru motorina standard pe piaţa internă va fi de 2.103,22 lei/1.000 litri, respectiv 2.489,05 lei/tonă. "Mecanismul prevăzut de Legea nr. 162/2026 funcţionează gradual, în funcţie de evoluţiile din piaţa internaţională. În contextul presiunilor din ultimele două săptămâni, nivelul reducerii accizei la motorină a crescut de la 20% la 25%. Este o intervenţie temporară şi calibrată, menită să reducă o parte din presiunea fiscală asupra preţului, în limitele în care aceasta poate fi absorbită de piaţă şi transmisă mai departe în economie", a precizat Alexandru Nazare, ministrul interimar al Finanţelor. Actualizarea nivelului de sprijin pentru prima jumătate a lunii septembrie reflectă dinamica recentă din piaţa de profil, variaţia cotaţiilor Platts pentru motorină (VPM) de Â45,65%, iar variaţia preţului mediu standard (VM) este de Â25,45%. Aceste date impun, conform formulei legale, extinderea reducerii la pragul de 25% din nivelul de bază stabilit prin Codul fiscal, a arătat ministerul Potrivit Ministerului Finanţelor, intervenţia vizează limitarea efectului de propagare în lanţ al costurilor cu carburanţii, în special în sectorul de transport şi logistică, cu impact direct asupra preţurilor bunurilor de consum. Mecanismul instituit prin Legea nr. 162/2026 funcţionează dinamic, prin reevaluări periodice la fiecare două săptămâni.
Gradul de umplere a depozitelor de gaze este nesatisfăcător
Gradul de umplere a depozitelor de gaze naturale pentru iarna 2026-2027 este cu peste zece procente mai scăzut decât la finalul verii anului trecut, afirmă secretarul general al Ministerului Energiei, Sorin Elisei. El explică faptul că un grad de umplere cu zece procente mai mic decât iarna trecută nu ar avea motive să genereze probleme în alimentarea cu gaz. Sorin Elisei, secretar general al Ministerului Energiei, a afirmat că România stă ”mai puţin bine ca anul trecut” în ceea ce priveşte rezervele de gaz natural pentru iarnă, gradul de umplere a depozitelor fiind mai mic decât la finalul verii lui 2025. ”Cred că suntem undeva în jur de 70%, faţă de cum era ziua de astăzi, de anul trecut, 82%. Dar trebuie să înţelegem, de asemenea, că preţul gazelor a avut o creştere semnificativă şi atunci înmagazinarea la un preţ mare în vară înseamnă că îl scoatem iarna la un preţ la fel de mare”, a declarat Sorin Elisei la TVR Info, luni seară. El a amintit că măsurile privind plafonarea preţurilor pentru populaţie şi SACET-uri sunt valabile până în luna aprilie a anului viitor. ”Cred că dacă intrăm cu un grad de umplere de 80%, faţă de 90% ţintă, ne vom descurca în iarna viitoare”, a conchis reprezentantul Ministerului Energiei.
Rata şomajului a ajuns la 6,4%, în scădere cu 0,4 puncte procentuale
Rata şomajului în formă ajustată sezonier, în luna iulie 2026, a fost de 6,4%, în scădere cu 0,4 puncte procentuale faţă de cea ȋnregistrată în luna iunie 2026, fiind cu 0,5 puncte procentuale mai mare în rândul femeilor decât în rândul bărbaţilor, informează, marţi, Institutul Naţional de Statistică (INS). Faţă de iulie 2025, se observă o creştere cu peste 40.000 a numărului şomerilor. Se remarcă nivelul ridicat al ratei şomajului - 30,8% în rândul tinerilor (15-24 ani) raportat pentru perioada aprilie - iunie 2026, potrivit INS. "Rata şomajului în luna iulie 2026 a fost, în formă ajustată sezonier, de 6,4%, în scădere cu 0,4 puncte procentuale faţă de cea ȋnregistrată în luna iunie 2026. Rata şomajului la femei a fost cu 0,5 puncte procentuale mai mare decât la bărbaţi", arată INS într-un comunicat de presă. Numărul şomerilor (în vârstă de 15-74 de ani) estimat pentru luna iulie a anului 2026 a fost de 526 800 persoane, în scădere faţă de luna precedentă (555 500 şomeri în luna iunie 2026), dar în creştere faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent (484 800 şomeri în luna iulie 2025). Pe sexe, rata şomajului la femei a depăşit-o cu 0,5 puncte procentuale pe cea a bărbaţilor (valorile fiind 6,7% în cazul persoanelor de sex feminin şi 6,2% în cazul persoanelor de sex masculin). Reţine în continuare atenţia nivelul ridicat, de 30,8%, al ratei şomajului în rândul tinerilor (15-24 ani), înregistrat în perioada aprilie - iunie 2026, potrivit INS. Pentru persoanele adulte (25-74 ani), rata şomajului a fost estimată la 5,2% pentru luna iulie 2026 (5,0% în cazul bărbaţilor şi 5,5% în cazul femeilor). Numărul şomerilor în vârstă de 25-74 de ani reprezintă 76,4% din numărul total al şomerilor estimat pentru luna iulie 2026.
În China, capacitatea de energie solară a depăşit-o pentru prima dată pe cea a cărbunelui
Capacitatea instalată de energie solară din China a depăşit-o pentru prima dată pe cea a centralelor pe cărbune, a anunţat marţi autoritatea competentă, relatează AFP. China, cel mai mare emiţător mondial de gaze cu efect de seră responsabile de schimbările climatice, s-a angajat să atingă nivelul maxim al emisiilor până în 2030 şi neutralitatea carbonică până în 2060. „La sfârşitul lunii iulie a acestui an, capacitatea instalată de energie solară din China a atins 1,286 miliarde de kilowaţi”, a anunţat Administraţia Naţională a Energiei într-un comunicat publicat pe reţelele sociale. „Pentru prima dată, capacitatea fotovoltaică instalată a depăşit-o pe cea a centralelor pe cărbune, devenind astfel prima sursă de energie din China” în ceea ce priveşte capacitatea instalată, a adăugat aceasta. Capacitatea instalată a centralelor pe cărbune din ţară se ridica la 1,285 miliarde de kilowaţi la sfârşitul lunii iulie. Totuşi, Administraţia Naţională a Energiei nu a specificat care era, la acea dată, producţia efectivă a instalaţiilor solare sau a celor pe cărbune. Capacitatea instalată de energie solară şi producţia de energie electrică din surse solare în China „înregistrează o creştere rapidă şi susţinută” şi joacă un „rol din ce în ce mai important” în asigurarea aprovizionării energetice şi a tranziţiei energetice, a spus Administraţia. Producţia de energie fotovoltaică a crescut cu 15,5% între ianuarie şi iulie, comparativ cu aceeaşi perioadă din 2025, a mai precizat instituţia. Cărbunele a fost timp de decenii principala sursă de producţie a energiei electrice în China şi un factor major al emisiilor sale. Cu toate acestea, producţia de energie electrică din cărbune a scăzut cu aproape 2% în 2025, în ciuda unei cereri energetice în creştere, arată datele analizate de AFP în februarie. A fost prima scădere înregistrată în ultimii şase ani. China a cunoscut o creştere fulminantă a capacităţilor sale de producţie a energiei regenerabile, ponderea cărbunelui în mixul energetic scăzând treptat în ultimii ani.
Eli Lilly cumpără Merida Biosciences pentru până la 2,88 miliarde de dolari
Eli Lilly va cumpăra compania privată Merida Biosciences pentru până la 2,88 miliarde de dolari în numerar, într-o tranzacţie prin care gigantul farmaceutic îşi consolidează portofoliul de tratamente pentru boli autoimune şi îşi accelerează diversificarea dincolo de medicamentele pentru obezitate şi diabet, transmite Reuters. Lilly a intensificat achiziţiile în 2026, după profiturile importante generate de succesul tratamentelor sale pentru slăbit. Cheltuielile pentru tranzacţii au depăşit deja ritmul din anii anteriori, compania încercând să dezvolte noi motoare de creştere. Merida dezvoltă o nouă categorie de terapii de precizie care urmăresc să ţintească selectiv anticorpii responsabili pentru diferite afecţiuni ale sistemului imunitar. Principalul său candidat, MER511, se află într-un stadiu incipient de dezvoltare pentru afecţiuni autoimune precum boala Graves şi boala oculară tiroidiană. "Ne construim portofoliul în jurul terapiilor care schimbă în mod semnificativ evoluţia bolii, nu doar efectele sale ulterioare", a declarat Francisco Ramírez-Valle, vicepreşedinte senior pentru cercetare în imunologie şi dezvoltare clinică timpurie la Lilly.
Economia Indiei creşte peste aşteptări: avans de 7,8%
Economia Indiei a crescut cu 7,8% în trimestrul încheiat în iunie, depăşind clar estimările analiştilor, susţinută în special de serviciile financiare, sectorul imobiliar, tehnologia informaţiei şi serviciile profesionale, potrivit CNBC. Economiştii consultaţi de Reuters anticipau o creştere de 7,1%, în timp ce banca centrală a Indiei prognozase un avans de 7%. Ritmul de 7,8% este similar celui înregistrat în trimestrul precedent. Ministerul indian al Statisticii a arătat că agricultura şi sectoarele conexe au avut o evoluţie modestă, însă industria prelucrătoare şi serviciile şi-au îmbunătăţit considerabil performanţele în perioada aprilie-iunie. Economia indiană a rezistat mai bine decât se anticipa efectelor războiului cu Iranul. Aastha Gudwani, economist-şef pentru India la Barclays, a declarat pentru CNBC că impactul conflictului asupra creşterii nu a fost atât de puternic pe cât se estima. Dintre cei 20 de indicatori de înaltă frecvenţă urmăriţi de Barclays, numai şapte au indicat o încetinire în trimestrul aprilie-iunie faţă de primele trei luni ale anului.
Instagram „reglementează” pentru profilurile create cu AI
Instagram vrea ca profilurile create cu ajutorul inteligenţei artificiale să poarte etichete speciale, pentru ca utilizatorii să le poată deosebi cu uşurinţă de profilurile care aparţin oamenilor. În acest sens, Instagram introduce un marcaj special, menit să informeze utilizatorul că un anumit profil nu aparţine unei persoane reale, ci este rezultatul modelelor lingvistice. Platforma socială vrea ca profilurile personajelor inventate cu ajutorul AI să poarte această etichetă specială, pentru a nu fi confundate cu cele ale persoanelor reale. În caz contrar, spun cei de la Instagram, prezenţa conţinutului acestor profiluri în fluxurile personalizate va fi redusă. Pentru asta, însă, Instagram va trebui să depisteze corect profilurile create cu AI. Nu este exclus ca, din eroare, să fie identificate greşit şi penalizate profilurile unor persoane reale. Măsura vizează strict profilurile de utilizator, nu şi conţinutul generat de utilizatori cu ajutorul AI-ului şi postat în cardul reţelei, care devine din ce în ce mai dificil de identificat cu ochiul liber.
Anunțuri ZdV Premium
De același autor
