MOZAIC ȘTIRI ECONOMICE: Un oficial BNR avertizează că pensiile nu pot fi mărite mai mult de 10%
“Pensiile se plătesc pe baza salariilor nu pe bază de acumulări trecute", susține economistul-șef al Băncii Naționale a României, Valentin Lazea
Orice creștere a pensiilor cu mai mult de 10% decât cresc nesustenabil salariile, nu face decât să dezechilibreze și să adâncească deficitul, deoarece pensiile se plătesc pe baza salariilor nu pe bază de acumulări trecute, a declarat joi economistul-șef al Băncii Naționale a României (BNR), Valentin Lazea. "Pensiile ar putea fi crescute fără corelarea cu creșterea, și aceea sustenabilă, a salariilor. Lumea habar nu are în România, la 30 de ani de tranziție, că avem un sistem de tip 'pay as you go', adică pensiile de azi sunt plătite de salariații de azi. Orice creștere a pensiilor cu mai mult de 10% decât cresc, paranteză nesustenabil, salariile, nu face decât să dezechilibreze și să adâncească deficitul. Pensiile se plătesc pe baza salariilor nu pe bază de acumulări trecute", a mai spus Lazea. Economistul-șef al a explicat că, dacă se aplică creșterea cu 40% din septembrie, vom ajunge în 2022, când efectul va fi încorporat în totalitate, ca salariile și pensiile împreună să constituie 22,2% din PIB, reprezentând o creștere de peste 6% față de anul 2015. "Am avut o pierdere din relaxare fiscală de venituri de 3%. Avem o creștere potențială prevăzută din salarii și pensii de 6%. Astfel, 6 și cu 3% înseamnă 9% pe care cu ce îi acoperi? Cu promisiuni", a mai spus Lazea. Acesta a adăugat că este o iluzie dacă se consideră că toate aceste pierderi și cheltuieli crescute pot fi compensate cu măsuri de genul eliminarea pensiilor speciale pentru 9.000 de persoane (magistrați, diplomați, aviatori). "Asta ar aduce, dacă s-ar aplica, 0,1% din PIB. Alte măsuri de genul ăsta sunt reducerea numărului parlamentarilor și alte asemenea. Discuția este complet defazată și nu are legătură cu situația economică", a mai spus Lazea în cadrul unui seminar de specialitate. Economistul-șef al BNR a subliniat că societatea românească nu consideră ca fiind bun public un buget situat la echilibru sau aproape de echilibru, cu deficite mici, iar acest lucru se vede foarte bine în cele nouă iluzii înregistrate, legate de buget și acest dezechilibru.
Ministrul Agriculturii: Asigurăm cetățenii că există stocuri de alimente suficiente
"dorim să facem un apel la calm către toți cetățenii și să îi asigur că nu sunt probleme”, a spus ministrul Agriculturii
Capacitatea de producție a operatorilor economici din industria alimentară este mult mai mare decât cererea de produse alimentare din momentul de față și există stocuri suficiente de alimente și de apă pentru a satisface nevoile populației, afirmă ministrul interimar al Agriculturii, Adrian Oros. "Dorim să facem un apel la calm către toți cetățenii și să îi asigur că nu sunt probleme. Acum sunt suficiente stocuri de alimente și apă pentru a satisface nevoile populației, atât la marii operatori economici cât și pe marile platforme logistice. Având aceste stoc de rulaj ei pot să își mărească producțiile și stocurile în funcție de cererea zilnică de produse alimentare din momentul de față", a declarat, joi, pentru AGERPRES, Adrian Oros. Acesta a menționat că, în cazul unor situații de urgență, există și alte instituții implicate, respectiv Ministerul de Interne, prin Administrația Națională pentru Rezervele Statului și Probleme Speciale, care are stocuri în caz de urgență, inclusiv stocuri alimentare, fiind făcute multe scenarii pentru diferite situații în funcție de numărul de oameni și de numărul de zile în care ar trebui asigurată hrana. "Noi discutăm nu doar despre ce are acum în stoc această Administrație Națională pentru Rezervele Statului și Probleme Speciale, noi discutăm și despre stocurile care sunt la marii operatori economici pe platformele logistice. Fiecare minister are un compartiment pentru situații de urgență, noi colaborăm cu ministerele de resort și avem aceste date știind în fiecare clipă care sunt stocurile. Sunt mai multe scenarii. Sunt făcute scenarii pentru diferite situații în funcție de numărul de oameni și în funcție de numărul de zile în care ar trebui asigurată hrana. Sunt scenarii făcute pentru 60 de zile, pentru 120 de zile, pentru 180 de zile și iarăși pentru numărul de persoane care ar necesita să fie alimentate într-o anumită situație specială, pentru că aici nu discutăm numai de epidemii ci și de dezastre", a precizat Adrian Oros. El a adăugat că există un comitet de lucru privind creșterea rezilienței resurselor de apă și hrană la întreg spectrul de amenințări, inclusiv cele hibride. "Suntem mai multe ministere cu mai multe atribuții și în fiecare zi noi știm care sunt stocurile atât în Rezerva de Stat cât și stocurile din marile lanțuri de retaileri, de la marii operatori economici și care este posibilitatea lor de aprovizionare imediată. Este o activitate continuă pe care compartimentele speciale din fiecare minister o fac", a adăugat șeful MADR. Până în acest moment, pe teritoriul României a fost confirmat un singur caz de infectare cu virusul COVID-19 (coronavirus).
Suntem codași în Europa la ponderea cheltuielilor cu protecția socială în PIB
România cheltuie în medie mai puțin de 12% din PIB pentru protecție socială față de media de 19,2% la nivelul UE
Protecția socială a fost în 2018 cel mai important domeniu pentru cheltuielile guvernamentale în toate statele membre UE, însă ponderea acestor cheltuieli în PIB variază semnificativ între 24,1% în Finlanda și 9% în Irlanda, arată datele publicate joi de Eurostat. Conform acestor date, cinci state membre (Finlanda, Franța, Danemarca, Italia și Austria) au alocat cel puțin 20% din PIB pentru protecția socială în 2018, în timp ce Irlanda, Malta, Letonia, România, Bulgaria și Cehia au cheltuit mai puțin de 12% din PIB pentru protecția socială. În cazul României, ponderea cheltuielilor cu protecția socială în PIB a fost de 11,6% în 2018, sub media de 19,2% înregistrată la nivelul Uniunii Europene. Cheltuielile cu protecția socială pot fi împărțite la rândul lor în mai multe categorii. Categoriei "persoane în vârstă", care include pensiile, i-a fost alocat 10,4% din PIB la nivelul Uniunii Europene în 2018. În toate statele membre, această categorie reprezintă cea mai importantă parte din cheltuielile cu protecția socială însă pondere variază între 13,6% din PIB în Finlanda și 3,2% din PIB în Irlanda. În anul 2018, România a alocat 8,6% din PIB pentru pensii. Când vine vorba de cheltuielile guvernamentale pentru sănătate, pe primul loc în UE este Danemarca, țară care în 2018 a alocat 8,3% din PIB în acest sens, urmată de Austria (8,2%) și Franța (8,1%). La polul opus sunt Cipru (2,7%), Letonia (4%) și România (4,7%), țări care se situează sub media de 7% înregistrată în UE. Suedia este pe primul loc în UE când vine vorba de ponderea cheltuielilor cu educația în PIB (6,9%), pe ultimele locuri fiind România și Irlanda care în 2018 au alocat 3,2% din PIB pentru educație, sub media de 4,6% din UE. În schimb, România se situează exact la același nivel ca și media din UE când vine vorba de ponderea cheltuielilor guvernamentale pentru protecția mediului. În anul 2018, cele 27 de state membre UE au alocat aproximativ 106 milliarde euro din cheltuielile guvernamentale pentru protecția mediului, echivalentul a 0,8% din PIB. Potrivit Eurostat, Italia,
“Prima iluzie este că în România ar mai exista cotă unică de impozitare”
Societatea românească nu consideră ca fiind bun public un buget situat la echilibru sau aproape de echilibru, cu deficite mici, iar acest lucru se vede foarte bine în cele nouă iluzii înregistrate, legate de buget și acest dezechilibru, a afirmat joi economistul-șef al Băncii Naționale a României (BNR), Valentin Lazea. "Acest lucru se vede foarte bine în cele nouă iluzii, ele sunt mai multe. Eu am înregistrat nouă iluzii legate de buget și acest dezechilibru. Mersul spre echilibru bugetar se face numai atunci când România este sub programe cu FMI cum a fost perioada 2000-2005, respectiv 2010 - 2015. În celelalte perioade, când nu aveam pe cineva să ne urmărească, echilibrul bugetar este lăsat la voia întâmplării. Prima iluzie este că în România ar mai exista cotă unică de impozitare. Auzi pe ici și pe colo un consultant fiscal de la marile firme spunând ce grozavă este România că are cotă unică, că pe baza ei se poate construi... Întrebarea mea este: Stimabililor, unde este cota aia unică? Vreau să o văd și eu", a spus Lazea, în cadrul unui forum de specialitate. Acesta a subliniat că în 2005 erau 16% impozit pe profit, 16% impozitul pe venit și 19% TVA. "Ideea era toată lumea, dar absolut toată lumea, plătește aceste rate, fără excepție. Le-am redus în 2005, dar toată lumea să le plătească. Ce avem astăzi, după ce Codul Fiscal, începând cu 2015, a fost tot relaxat. La impozitul pe profit, 16% mai plătesc vreo 25.000 de firme, restul se califică acum mai nou ca fiind microîntreprinderi și plătesc 1% pe cifra de afaceri. Cu alte cuvinte, dar ca firmă ai mai mult de 6% profit, plătești mai puțin impozit la stat. Dacă ai 7% profit plătești mai puțin decât ar fi trebuit să plătești cu 16%", a mai spus Lazea. Economistul-șef al BNR a subliniat că "impozitul pe venit a scăzut de la 16% la 10%, iar unele categorii profesionale sunt exceptate". "TVA are trei trepte, nu mai este 19%, este 19% sau 9% sau 5%, dar atenție, treptele acestea aproape în cvasitotalitatea lor sunt mai mici decât treptele corespunzătoare a statelor din jur. Atât a mai rămas din așa numita măreață cotă unică", a mai spus Lazea. Acesta a adăugat că nu a fost adeptul cotei unice.
82% din totalul vânzărilor de retail din România se înregistrează în mall-uri
Peste 80% din totalul vânzărilor din România sunt înregistrate în mall-uri și nu vedem nicio problemă pentru care magazinele din online ar afecta offline-ul, a afirmat, joi, în cadrul unui forum de specialitate, Costin Budeanu, șeful Diviziei de Leasing Retail AFI Europe România. "Nu credem deloc în semnul de egalitate între online și o vânzare în magazinele din mall-uri. Până acum, în special, vedem numai aplicații care ajută consumatorul să vină din online în offline. Nu există niciun exemplu de un magazin offline care a deschis online într-o țară și online-ul să scadă. Întotdeauna, vânzările offline cresc în momentul în care se deschide online-ul. În continuare, 82% din vânzări sunt în mall-uri. Deci, practic, într-o piață dezvoltată tehnologic ca a noastră, online-ul s-a oprit la 20%, dar credem că va crește în continuare. Nu vedem absolut nicio amenințare pe partea de mall-uri. Vedem aplicații care ajută consumatorii din online. Singura problemă pe care o văd este riscul cât de intruzive și agresive devin aceste aplicații și cât intră în viața consumatorului până acolo încât să fie bombardat în continuu de reclame. Astfel, se poate dezvolta un sentiment de aversiune și nu mai apreciezi brandul foarte mult. Brandul nu poate controla asta, ci Facebook-ul sau alte canale de comunicare", a spus Budeanu. Reprezentantul AFI Europe România a declarat, totodată, că pe piața din România există o transparentizare din ce în ce mai mare a dialogului între retaileri și dezvoltatori. "Ne bucurăm foarte tare că vedem o transparentizare a pieței, vedem niște discuții mult mai relaxate între proprietari și retaileri. Practic, pentru orice concept retailerii vin și ne cer un sfat. Nu mai este încrâncenarea aceea, în care pe o parte erau proprietarii, iar pe cealaltă parte erau retailerii. Cred că pe fondul creșterii din ultimii zece ani, piața s-a maturizat. Suntem într-o etapă de maturizare a pieței (de retail, n.r.). E un moment în care se schimbă foarte mult dorințele consumatorilor. Ceea ce mi-a plăcut foarte mult în ultima perioadă a fost comunicarea de pe Facebook pe care Burger King a avut-o cu KFC și Mc Donalds. Nu mai este încrâncenare, se comunică mai deschis, mai sincer, mai fun, mai ironic. Cred că a fost una dintre comunicările cu cele mai multe share-uri, de Valentines. Asta arată transparență în comunicarea între branduri. Ar trebui să fim mai deschiși către oameni, pentru că happiness-ul dezvoltă consumul, nu depresia și frica. E un moment în care se schimbă și psihologic foarte mult dorințele consumatorilor. Noi comunicăm foarte mult cu retailerii pentru a înțelege aceste dorințe. Lucrurile se schimbă foarte repede și, practic, consumatorii nu mai știu ce vor. Numai în acest parteneriat și punând consumatorul pe primul loc cred că putem dezvolta proiecte care să fie interesante și care să atragă din ce în ce mai mulți oameni", a subliniat Costin Budeanu. La rândul său, Venera Munjev, senior associates Colliers International România, a punctat faptul că marile branduri au continuat să fie interesate de România, alegând să se extindă și în orașele mai mici.
Banca Transilvania a afișat un profit net în creștere cu 33%
Banca Transilvania a obținut un profit net de 1,621 miliarde de lei anul trecut, în creștere cu 32,93% comparativ cu 2018, potrivit rezultatelor financiare preliminare publicate joi. Grupul Financiar Banca Transilvania a raportat, anul trecut, un profit net consolidat de 1,848 miliarde de lei, în creștere cu 46,59% față de 2018. "Profitul operațional al Băncii Transilvania a crescut la 2.131,87 milioane lei datorită eficientizării și consolidării businessului. Consiliul de Administrație BT a decis în ședința din 26 februarie a.c. să propună acționarilor distribuirea ca dividend în numerar a circa 60% din profitul anului 2019 disponibil a fi repartizat. Taxa anuală pe active a fost de 103,6 milioane lei. Eficiența operațională, măsurată prin raportul cost/venit, se păstrează la nivel confortabil la Banca Transilvania și este de 47,1%", se arată într-un comunicat al băncii remis AGERPRES. Anul trecut, Banca Transilvania a acordat 223.000 de împrumuturi companiilor și persoanelor fizice. Companiile au fost finanțate cu peste 10,5 miliarde de lei în timp ce peste 9.600 de români și-au luat locuință cu ajutorul Băncii Transilvania. Soldul creditelor ipotecare/imobiliare este de 11,8 miliarde de lei. Numărul clienților activi a crescut cu 15%, ajungând la aproximativ 3,3 milioane, iar numărul celor care primesc veniturile la BT a crescut cu 64%, la 1,8 milioane, inclusiv datorită fuziunii băncii cu Bancpost.
Facebook interzice reclamele manipulatoare pe tema coronavirusului
Facebook a anunțat că va refuza toate reclamele legate de coronavirus care dezinformează oamenii sau au rolul de a răspândi panica. Gigantul american spune că lucrează împreună cu Organizația Mondială a Sănătății pentru a înțelege care sunt informațiile corecte și care sunt cele false, iar pe baza acestei înțelegeri ajunge să blocheze reclamele care nu sunt conforme cu adevărul. Vor fi blocate reclame legate de virusul COVID-19 care creează impresia de urgență, sugerând stocuri limitate (la medicamente, alimente etc.) precum și reclame care promit prevenirea sau vindecarea. Spre exemplu, nu vor mai fi acceptate reclamele care susțin că măștile de protecție garantează prevenirea răspândirii coronavirusului. Declarația celor de la Facebook vine la o lună după ce compania anunța că va lua măsuri pentru eliminarea informațiilor false în general, nu doar din reclame, legate de coronavirus și inclusiv de pe Instagram. Poziția gigantului american este consecventă cu cea adoptată anul trecut, în ceea ce privește vaccinarea. Și atunci Facebook a ales să blocheze anumite tipuri de conținut (reclame, pagini grupuri etc.) care răspândeau informații false privind vaccinarea. Facebook a fost aspru criticată în ultimele luni că nu face același lucru și în ceea ce privește reclamele politice, acolo unde politicienilor le este permis în continuare să susțină lucruri neadevărate.
Indicele ROBOR la 3 luni continuă scăderea
Indicele ROBOR la 3 luni, în funcție de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei, a continuat scădere și a ajuns la 2,94%, cel mai mic nivel din ianuarie 2019 până în prezent, potrivit datelor publicate, joi, de Banca Națională a României (BNR). Indicele ROBOR la 3 luni se află în scădere accentuată de la începutul lunii februarie. În 6 februarie, indicele era 3,18%. Joi, ROBOR la 3 luni a scăzut de la 2,95% la 2,94%. Acesta este cel mai mic nivel din 18 ianuarie 2019, când a fost 2,93%. Totodată, ROBOR la 6 luni a scăzut de la 3,08% la 3,06%. Acesta este cel mai mic nivel din 18 noiembrie 2019, când a fost 3,06%. ROBOR (Romanian Interbank Offer Rate) este rata medie a dobânzii la care se împrumută, între ele, instituțiile bancare din România, în lei, iar evoluția sa este legată, în principal, de nivelul de lichiditate existent în piață. BNR a publicat, în mai 2019, indicele de referință trimestrial pentru creditele acordate consumatorilor (IRCC), care va înlocui ROBOR în calculul dobânzilor la majoritatea creditelor în lei. Nivelul acestuia, pentru al treilea trimestru din 2019, a scăzut la 2,36%, de la 2,66% în T2 2019.
Anunțuri ZdV Premium
În categoria Economic
ANAF anunță dotarea cu aparate de marcat electronice fiscale(AMEF), obligatorie și la automatele comerciale
De același autor
