MOZAIC ȘTIRI ECONOMICE: Turiștii străini au cheltuit anul trecut în România peste 6,58 miliarde de lei
Fiecare persoană care a vizitat țara noastră pe parcursul anului trecut a cheltuit în medie 3.024,1 lei
Numărul total al turiștilor nerezidenți cazați în structurile de cazare turistică colective, în anul 2024, a fost de 2,178 milioane, cheltuielile acestora însumând 6,588 miliarde lei, în medie 3.024,1 lei de persoană, potrivit datelor Institutului Național de Statistică (INS), remise miercuri AGERPRES. Călătoriile pentru afaceri au reprezentat 49,2% din totalul călătoriilor turiștilor nerezidenți sosiți în România în anul 2024, cheltuielile acestora reprezentând 55,7% din totalul cheltuielilor. Călătoriile în scop particular au reprezentat 50,8% din totalul călătoriilor turiștilor nerezidenți sosiți în România în anul 2024, cheltuielile acestora reprezentând 44,3% din totalul cheltuielilor. Din totalul nerezidenților sosiți în România în anul 2024, 40,4% și-au organizat sejurul pe cont propriu, 36,1% și-au organizat sejurul printr-o agenție de turism, 16% au optat pentru alte modalități de organizare a călătoriei (de exemplu, prin sindicat), în timp ce 7,5% și-au organizat călătoria atât pe cont propriu cât și printr-o agenție de turism. Principalul mijloc de transport utilizat pentru a sosi în România în anul 2024 a fost avionul, folosit de 77,7% din numărul total de turiști, în timp ce 14,9% au utilizat autoturisme proprii, 5,8% autocare și autobuze, 0,6% ambarcațiuni fluviale, 0,3% trenuri și 0,7% alte mijloace de transport (autoturisme închiriate, motociclete etc.). De asemenea, datele INS mai arată că numărul total al turiștilor nerezidenți cazați în structurile de cazare turistică colective, în trimestrul IV 2024, a fost de 495.800, cheltuielile acestora însumând 1,569 miliarde lei (în medie 3.164,5 lei/persoană). Dintre turiștii nerezidenți sosiți în România în trimestrul IV 2024, 45,7% au călătorit în scop de afaceri, cheltuielile acestora reprezentând 51,3% din totalul cheltuielilor. Din totalul cheltuielilor pentru afaceri în ultimele trei luni ale anului trecut, ponderea principală o reprezintă cheltuielile pentru cazare (48,7%), urmate de cheltuielile în restaurante și baruri (18,1%) și de cheltuielile pentru cumpărături (13,0%). Dintre turiștii nerezidenți sosiți în România în trimestrul IV 2024, 54,3% au călătorit în scop particular, cheltuielile acestora reprezentând 48,7% din totalul cheltuielilor. Din totalul cheltuielilor în scop particular în perioada octombrie - decembrie, ponderea principală o reprezintă cheltuielile pentru cazare (42,2%), urmate de cheltuielile în restaurante și baruri (19,6%) și cheltuielile pentru cumpărături (19,1%). Din totalul nerezidenților sosiți în România în trimestrul IV 2024, 40,4% și-au organizat sejurul pe cont propriu, 35,9% și-au organizat sejurul printr-o agenție de turism, 17% au optat pentru alte modalități de organizare a călătoriei (de exemplu, prin sindicat), în timp ce 6,7% și-au organizat călătoria atât pe cont propriu cât și printr-o agenție de turism.
40% dintre vehicule verificate de RAR în trafic prezentau deficient majore
l peste 89.500 de vehicule, verificate în trafic de către inspectorii RAR, în 2024
Peste 89.500 de vehicule au fost verificate în trafic de către inspectorii RAR, în 2024, iar 40,01% dintre acestea aveau deficienţe tehnice majore şi/sau periculoase, motiv pentru care au fost declarate neconforme. ”Registrul Auto Român a verificat în trafic, din punct de vedere tehnic, în anul 2024, 89.520 de vehicule, la nivelul întregii ţări. În urma controalelor, inspectorii RAR au constatat că 40,01% dintre acestea aveau deficienţe tehnice majore şi/sau periculoase, motiv pentru care au fost declarate neconforme”, a transmis, miercuri, RAR, într-un comunicat de rpesă.
Potrivit documentului citat, cele mai multe neconformităţi au fost constatate la:
instalaţia electrică de iluminare-semnalizare (24,51%);
emisiile poluante (18,91%);
punţi, jante, anvelope şi suspensie (11,29%);
vizibilitate (11,23%);
şasiu şi elemente ataşate şasiului (10,40%).
”Neconformităţi la sistemul de frânare au fost depistate la 5,12% dintre vehiculele controlate şi în 1,68% din cazuri au fost constatate probleme la sistemul de direcţie. În urma verificărilor s-au identificat deficienţe din sfera poluării la 6.380 de vehicule dintre cele controlate”, a mai transmis RAR. Inspectorii RAR au identificat în trafic şi vehicule cu defecţiuni periculoase la sistemele de frânare, direcţie sau la punţi şi fuzete. În cazul a 5.522 de vehicule s-a considerat că acestea prezintă pericol iminent de accident. ”Aproximativ 2,2% dintre vehiculele verificate prezentau probleme legate de inspecţia tehnică periodică - ITP fals, expirat sau anulat”, au precizat oficialii RAR.
Amenzi şi confiscãri de peste 3.82 milioane lei în centre comerciale en-gros şi en-detail
Inspectorii antifraudã au făcut, în 11 martie, controale inopinate în toată ţara, în zone cu risc fiscal ridicat şi au sancţionat peste 350 de contribuabili din cei aproape 400 controlaţi, valoarea totală a amenzilor şi confiscărilor depăşind 3.82 milioane de lei. Jumătate din sancţiuni au fost date unor agenţi economici din centrele en-gros de lângă Capitală. Principalele nereguli au vizat lipsa documentelor de provenienţã şi neînregistrarea tuturor veniturilor aferente vânzãrii mãrfurilor. ANAF a informat, miercuri, că în data de 11 martie 2025 inspectorii antifraudã au desfãşurat la nivel naţional acţiuni de control operativ şi inopinat în zone cu risc fiscal ridicat. Cu ocazia acestui control, inspectorii Direcţiei Generale Antifraudã Fiscalã (DGAF) au verificat 399 de contribuabili cu activitate în depozite şi centre comerciale, din care 355 au fost sancţionaţi contravenţional, fiind date 413 sancţiuni contravenţionale (amenzi şi confiscãri), în valoare totalã de 3.82 milioane de lei. Potrivit sursei citate, jumãtate dintre sancţiunile contravenţionale, în cuantum de 1.76 milioane de lei, au fost aplicate la 168 operatori economici din centrele en-gros din apropierea Capitalei, iar principalele nereguli depistate au vizat lipsa documentelor de provenienţã şi neînregistrarea tuturor veniturilor aferente vânzãrii mãrfurilor.
Numărul de investitori în fonduri se apropie de un milion
Numărul de investitori în fonduri se apropie de borna de un milion, nivel care va fi atins cel mai probabil de Paște, în condițiile în care la finalul lunii ianuarie erau deja 913.000 de investitori, a anunțat marți directorul executiv al Asociației Administratorilor de Fonduri (AAF), Jan Pricop, la un eveniment de specialitate. 'Numărul de investitori la finalul anului era de 812.226. Avem date și la final de ianuarie. Împreună cu segmentul fondurilor de investiții alternative, numărul total de investitori a ajuns la 913.000, deci ne apropiem de un milion ușor, ușor. Suntem foarte optimiști că vom atinge un milion de investitori cât de curând și sperăm să-l atingem de Paște', a menționat Jan Pricop, la evenimentul 'Performanța fondurilor de investiții la finalul anului 2024. Dezbatere cu administratori de fonduri de investiții', organizat de Bursa de Valori București (BVB) și Asociația Administratorilor de Fonduri (AAF). Potrivit acestuia, numărul de investitori în trimestrul patru din 2024 a fost de 812.226, în creștere cu 37,8% față de aceeași perioadă a anului anterior și cu 7,6% față de trimestrul anterior. Totodată, în ultimul trimestru din anul 2024 s-au înregistrat active nete de 24,44 miliarde lei, în creștere anuală cu 30%, iar față de trimestrul precedent, cu 2,4%. Intrările nete au fost în trimestrul patru 2024 de 783 milioane lei, în urcare cu 7,4% față de același interval al anului 2023, dar în scădere față de trimestru anterior cu 39%.
Antreprenorii, indignaţi de iniţiativele lui Cristian Popescu Piedone
l „Distorsionează mecanismele economiei libere. Nu vom accepta ca statul să intervină arbitrar în politicile comerciale ale întreprinderilor noastre”, susțin oamenii de afaceri
Comunitatea antreprenorilor din judeţul Vrancea îşi exprimă „indignarea”, într-o scrisoare deschisă adresată preşedintelui ANPC, Cristian Popescu Piedone, faţă de iniţiativele legislative şi administrative ale acestuia, care „distorsionează mecanismele economiei libere”. Antreprenorii vrânceni avertizează că nu vor accepta ca statul „să intervină arbitrar în politicile comerciale ale întreprinderilor” lor şi ameninţă că vor mobiliza întreaga comunitate de afaceri pentru a lua „măsuri ferme şi legale împotriva acestor abuzuri”. Antreprenorii amintesc că ratingul de ţară al României, adică imaginea ţării asupra investitorilor, este la limita inferioară de încredere (BBB minus). „Este inacceptabil ca, într-un climat economic marcat de incertitudine şi instabilitate fiscală, statul să îşi intensifice ingerinţa în sectorul privat, impunând restricţii care limitează competitivitatea, reduc capacitatea de negociere a antreprenorilor şi subminează principiile fundamentale ale economiei de piaţă. Prin urmare, declarăm în mod ferm că NU acceptăm intervenţiile abuzive care încătuşează mecanismele pieţei libere (...), distorsionează concurenţa şi creează dezechilibre economice (...), reduc atractivitatea României pentru investiţii (...), lovesc în mod direct întreprinderile mici şi mijlocii (...) şi ignoră consultarea mediului de afaceri”, se arată într-o scrisoare adresată de cătreantreprenorii din Vrancea preşedintelui ANPC, Cristian Popescu Piedone. Scrisoarea, semnată de preşedintele Patronatului Întreprinderilor Private Vrancea, Bogdan Săcăleanu, critică o serie de aspecte precum interferenţa în mecanismele pieţei libere, distorsionarea concurenţei, reducerea atractivităţii pentru investiţii, impactul negativ asupra IMM-urilor sau lipsa consultării mediului de afaceri.
Toronto exclude Tesla din programul de stimulente pentru vehicule electrice
Toronto nu mai oferă stimulente financiare pentru achiziţionarea vehiculelor Tesla utilizate ca taxiuri sau în servicii de ride-sharing, din cauza tensiunilor comerciale cu Statele Unite, a anunţat luni primarul oraşului, Olivia Chow, transmite Reuters. Municipalitatea sprijină adoptarea vehiculelor electrice utilizate pentru transport public, oferind şoferilor şi proprietarilor reduceri la taxele de licenţiere şi de reînnoire până la sfârşitul anului 2029, ca parte a eforturilor de reducere a emisiilor. Cu toate acestea, începând cu 1 martie, maşinile Tesla nu mai sunt eligibile pentru aceste stimulente, a declarat Chow într-o conferinţă de presă. ”Vehiculele utilizate pentru transport public, precum taxiurile, vor trebui să găsească un alt tip de maşină. Există şi alte maşini electrice pe care le pot achiziţiona”, a declarat Chow pentru Reuters după conferinţă.
AI-ul Meta atinge o bornă importantă
Llama, inteligenţa artificială dezvoltată de gigantul american Meta, a fost descărcat de peste un miliard de ori. Anunţul a fost făcut chiar de şeful companiei Mark Zuckerberg, care scrie pe Threads că „familia de modele lingvistice Llama” a depăşit pragul de un miliard de download-uri. Cifra reprezintă o creştere cu 153% faţă de nivelul din decembrie 2024, când AI-ul companiei ajungea la 650 de milioane de descărcări. Meta a implementat funcţiile AI-ului Llama în Facebook, Instagram şi WhatsApp, dar acestea nu sunt, încă, disponibile şi utilizatorilor din Uniunea Europeană. Llama este promovat de Meta ca un AI open-source, care poate fi implementat liber de dezvoltatori în produsele proprii. În realitate, gigantul american nu respectă licenţele open-source şi impune restricţii care sunt criticate de către dezvoltării care fac parte din această comunitate.
Ucraina cumpără gaze naturale lichefiate din SUA
Ucraina a achiziţionat 100 de milioane de metri cubi de gaze naturale lichefiate (GNL) din SUA, în cadrul unui acord între compania de stat Naftogaz şi firma poloneză Orlen, la doar câteva zile după ce Kievul şi-a anunţat intenţia de a cumpăra volume mari de gaze americane în acest an, a transmis Naftogaz marţi, citată de Reuters. Importurile de gaze americane în Ucraina ar putea consolida parteneriatul economic cu Washingtonul, iar prezenţa gazelor americane în depozitele de stocare ale Ucrainei ar putea descuraja atacurile ruseşti. Ucraina a acceptat să îşi majoreze achiziţiile de gaze din SUA pentru a-şi satisface cererea energetică, după ce Rusia i-a avariat instalaţiile de producţie şi depozitare a gazelor. Această mutare ar fi fost de neimaginat în urmă cu doar zece ani, când Ucraina depindea în proporţie de 100% de gazul rusesc, care acoperea, de asemenea, aproape 40% din necesarul de gaze al Uniunii Europene. Însă, trei ani de război au rupt relaţiile economice de lungă durată dintre Rusia, UE şi Ucraina, determinând înlocuirea gazului rusesc cu livrări din SUA.
Anunțuri ZdV Premium
În categoria Economic
