MOZAIC ȘTIRI ECONOMICE: Trei din zece români cred că anul 2026 va fi mai dificil decât 2025
În topul înmatriculărilor de autoturisme noi, primele trei poziții sunt ocupate în ordine de: Dacia, cu 2.132 de unități, Toyota - 1.139, Skoda - 910 și Volkswagen - 811 unități
Înmatriculările de autoturisme noi în România au crescut cu 7% în luna mai 2026, față de perioada similară din 2025, în timp ce pe segmentul 'electrice 100%' avansul a fost de 88%, ajungând la 797 unități, arată datele preliminare publicate de Asociația Producătorilor și Importatorilor de Automobile (APIA). Conform informațiilor centralizate de la Direcția Generală Permise de Conducere și Înmatriculări (DGPCI), în privința autoturismelor electrificate, în mai a.c., se înregistrează o creștere de 32%, față de mai 2025. În topul înmatriculărilor de autoturisme noi, primele trei poziții sunt ocupate în ordine de: Dacia, cu 2.132 de unități, Toyota - 1.139, Skoda - 910 și Volkswagen - 811 unități. În topul modelelor conduce Dacia Duster cu 979 de autoturisme înmatriculate, Toyota Corola - 445, Dacia Logan - 436, Dacia Bigster - 396 și Skoda Octavia cu 379 de unități. APIA menționează că totalul pieței de autoturisme este în scădere cu 10% în primele cinci luni din 2026, fată de aceeași perioadă a anului trecut. Asociația Producătorilor și Importatorilor de Automobile este o organizație non-profit, o entitate reprezentativă în industria auto din România, înființată în anul 1994, membră a Organizației Mondiale a Constructorilor de Automobile - OICA, din 1996.
Vice-premierul Gheorghiu explică cum se fac numirile în companiile de stat
„Câteva persoane validează procedural numiri în companii de stat; este o problemă de sistem”, arată vice-premierul interimar
Trei firme private de consultanță în resurse umane, care au împreună 10 angajați, validează procedural numiri în companii de stat care administrează active de zeci de miliarde de lei și care au impact direct asupra unor sectoare esențiale pentru economia statului român, susține vice-premierul interimar, Oana Gheorghiu. 'În ultimele zile s-a vorbit mult despre numiri foarte discutabile la conducerea unor companii de stat. Numiri rezultate din proceduri considerate legale, corecte formal și validate de așa-numiți experți independenți. Este momentul potrivit să ne uităm mai atent la cum funcționează, în realitate, selecția conducerilor companiilor de stat din România. Conform legii, aceste selecții sunt asistate de firme private de consultanță în resurse umane, în calitate de experți independenți (Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 109/2011). În practică, însă, această piață este concentrată covârșitor în mâinile a doar trei firme private. Trei firme, care au împreună zece angajați. Atât. Aceste câteva persoane validează procedural numiri în companii de stat care administrează active de zeci de miliarde de lei și care au impact direct asupra unor sectoare esențiale pentru economia statului român', a scris aceasta, marți, pe pagina sa de Facebook. Oficialul citat cataloghează acest fapt drept o problemă de sistem în condițiile în care un mecanism care trebuia să aducă profesionalism, competiție și independență, a ajuns să concentreze o parte esențială a filtrului procedural în mâinile unui grup foarte restrâns de actori privați. 'Atunci când o piață atât de mică ajunge să joace un rol atât de mare în selecția conducerii companiilor de stat, este legitim să ne întrebăm dacă mai vorbim cu adevărat despre competiție onestă și independență reală. Riscul nu este teoretic. Este deja măsurat: Comisia Europeană a sancționat România cu 198 milioane euro tocmai pentru deficiențe legate de transparența și caracterul competitiv al unor astfel de proceduri. Asta ar trebui să ne spună foarte clar că nu este suficient ca o procedură să fie doar formal corectă. Dacă rezultatul ei produce neîncredere publică, suspiciune repetată și sancțiuni europene, atunci problema este mai profundă decât hârtiile semnate la final', a susținut Gheorghiu. Potrivit acesteia, reforma reală a guvernanței corporative nu înseamnă doar să fie înlocuiți niște oameni cu alții și nici să fie mimată guvernanța prin proceduri impecabile pe hârtie, dar complet discutabile în practică, ci înseamnă selecții cu adevărat competitive, criterii credibile, evaluări obiective și mecanisme care pot fi apărate nu doar juridic, ci și public.
Nazare: România poate aspira la îmbunătățirea ratingului de țară în 2027
l „Interesul pentru România este real. Dar la fel de reale și legitime sunt și întrebările investitorilor”, consideră ministrul
Investitorii nu cer promisiuni, ci execuție, stabilitate și continuitate, România are argumente bune, care trebuie susținute prin cifre, decizii consecvente și prin capacitatea de a duce reformele și investițiile până la capăt, iar dacă țara reușește să își mențină traiectoria fiscal - bugetară poate aspira la îmbunătățirea ratingului de țară în 2027, susține ministrul interimar al Finanțelor, Alexandru Nazare. Acesta a discutat, la Viena, cu investitori internaționali, reprezentanți ai agențiilor de rating și FMI, în cadrul CEE Macro & Fixed Income Conference, organizată de J.P. Morgan. 'Astăzi am explicat direct celor care finanțează România statusul la zi al economiei noastre, unde ne situăm în legătură cu țintele de deficit, cum folosim fondurile europene, care sunt riscurile perioadei următoare și care este traiectoria asumată pentru următorii ani. Interesul pentru România este real. Dar la fel de reale și legitime sunt și întrebările investitorilor, în contextul actual. Întreaga comunitate internațională de business analizează atent România - se uită la cifre, dar și la stabilitatea deciziilor. Întrebările de astăzi au mers exact în punctele sensibile: dacă ținta de deficit pentru 2026 poate fi atinsă, cum va fi construit bugetul pentru 2027, ce se întâmplă cu PNRR, cât de repede putem transforma SAFE în proiecte concrete și dacă direcția de consolidare fiscală rămâne aceeași după formarea noului guvern', a scris Nazare pe pagina sa de Facebook. El a reamintit că execuția bugetară la patru luni ajută în acest tip de discuții, în condițiile în care deficitul a coborât la 1,17% din PIB, față de 2,92% din PIB în aceeași perioadă a anului trecut. 'Pe partea de venituri, avem o creștere de 12% a veniturilor totale și de 15,5% a veniturilor fiscale. TVA a crescut cu peste 22%, iar contribuțiile sociale cu aproape 9%. Aceste cifre transmit și în extern faptul că ANAF începe să folosească mai bine instrumentele digitale, analiza de risc și mecanismele noi de colectare', a arătat ministrul interimar de resort. Pe partea de cheltuieli, s-a redus presiunea pe cheltuieli curente și s-a făcut loc pentru fonduri europene și PNRR. Plățile din fonduri europene au crescut puternic, iar investițiile finanțate european sunt esențiale în acest an, a subliniat Alexandru Nazare. Totodată, șeful interimar de la Finanțe a menționat că, în ceea ce privește PNRR, obiectivul este securizarea integrală a granturilor și atragerea a cât mai mult din componenta de împrumut, acolo unde proiectele sunt realiste și pot fi duse până la capăt. SAFE a fost, de asemenea, un alt punct important pe agenda de discuții. România a semnat acordul pentru 16,68 miliarde euro, o finanțare care poate susține apărarea, infrastructura strategică, industria și conectivitatea. Este o oportunitate majoră, dar trebuie transformată în proiecte concrete, consideră sursa citată.
Rezervele valutare ale BNR au scăzut la 64,051 miliarde de euro
Rezervele valutare ale Băncii Naționale a României (BNR) au scăzut în mai cu 785 de milioane de euro, până la 64,051 miliarde de euro, de la 64,836 miliarde de euro la finalul lunii aprilie, potrivit datelor publicate marți de BNR. În cursul lunii mai au avut loc intrări de 2,253 miliarde de euro, reprezentând: modificarea rezervelor minime în valută constituite de instituțiile de credit la BNR, alimentarea conturilor Ministerului Finanțelor, alimentarea contului Comisiei Europene și altele. De asemenea, au avut loc ieșiri de 3,038 miliarde de euro, reprezentând: modificarea rezervelor minime în valută constituite de instituțiile de credit la BNR, plăți de rate și dobânzi în contul datoriei publice denominate în valută (aproximativ 1,417 miliarde euro) și altele. Nivelul rezervei de aur s-a menținut la 103,6 tone. În condițiile evoluțiilor prețurilor internaționale, valoarea acesteia s-a situat la 12,991 miliarde de euro. Rezervele internaționale ale României (valute plus aur) la 31 mai 2026 au fost de 77,042 miliarde euro, față de 78,007 miliarde euro la 30 aprilie 2026. Plățile scadente în luna iunie 2026 în contul datoriei publice denominate în valută, directe sau garantate de Ministerul Finanțelor, însumează circa 178 milioane euro.
Microsoft lansează primul model lingvistic cu raţionament
Cu mare întârziere faţă de competiţie, Microsoft a reuşit să-şi facă propriul model lingvistic cu raţionament, pe care-l numeşte MAI-Thinking-1. După ce anul trecut şi-a lansat primele modele lingvistice, cu scopul de a-şi obţine independenţa de OpenAI, Microsoft are acum şi un model cu raţionament, aşa cum rivalii Google, Anthropic, OpenAI şi alţii au lansat deja de mai bine de un an. Conform companiei, MAI-Thinking-1 este un model de dimensiune medie, care performează la nivelul celor mai performante modele actuale la cele mai importante teste sintetice care privesc programarea. Fără să intre în detalii, semn că încă mai are de lucru, Microsoft mai spune şi că noul său model a fost construit de la zero, cu "date curate" - adică nu a trişat distilând modelele concurente. MAI-Thinking-1 este vârful de gamă al unei serii de şapte noi modele pe care compania le-a menţionat în cadrul ediţiei din acest an a evenimentului Build, dedicat dezvoltatorilor. Noua serie include MAI-Image 2.5 (şi versiunea flash a acestuia), care generează şi editează imagini, MAI-Transcribe-1.5 pentru transcrierea vorbirii, MAI-Voice-2 (şi versiunea flash a acestuia) pentru voce şi MAI-Code-1-Flash pentru programare. Deşi întârziată, după ce s-a bazat pe modelele dezvoltate de OpenAI până acum, Microsoft speră ca eforturile în domeniu să o ajute să concureze cu liderii actuali ai pieţei.
SpaceX vizează o evaluare de 1.750 de miliarde de dolari
Compania aerospaţială SpaceX, controlată de miliardarul Elon Musk, intenţionează să atragă cel puţin 75 de miliarde de dolari prin oferta publică iniţială de acţiuni (IPO), la o evaluare de 1.750 de miliarde de dolari, potrivit unor surse apropiate procesului, citate de Reuters. După primele întâlniri cu investitorii, compania a indicat că urmăreşte o evaluare de aproximativ 1.750 de miliarde de dolari, incluzând şi opţiunea "greenshoe", care permite băncilor implicate în ofertă să vândă acţiuni suplimentare în cazul unei cereri foarte ridicate. Dacă va fi realizată la această valoare, listarea SpaceX ar deveni cea mai mare ofertă publică iniţială din istorie şi una dintre cele mai importante operaţiuni financiare desfăşurate vreodată pe pieţele de capital. Turneul de prezentare către investitori este programat să înceapă joi, însă detaliile privind dimensiunea ofertei şi evaluarea finală pot fi încă modificate în funcţie de interesul pieţei.
Trump propune taxe vamale de 25% pentru importurile din Brazilia
Administraţia preşedintelui Donald Trump a propus introducerea unor taxe vamale de 25% pentru produsele importate din Brazilia, după ce Biroul Reprezentantului Comercial al Statelor Unite (USTR) a concluzionat că această ţară aplică practici comerciale considerate ”nerezonabile” şi care afectează comerţul american, transmite Reuters. Potrivit USTR, investigaţia a identificat probleme în mai multe domenii, inclusiv aplicarea legislaţiei anticorupţie, protecţia proprietăţii intelectuale, accesul pe piaţa etanolului şi combaterea defrişărilor ilegale. Reprezentantul comercial al SUA, Jamieson Greer, a declarat că investigaţia a fost lansată la solicitarea directă a preşedintelui Trump. Greer a precizat că, deşi Trump a avut mai multe întâlniri constructive cu preşedintele brazilian Luiz Inácio Lula da Silva, cele două ţări continuă să aibă divergenţe importante privind problemele identificate de ancheta comercială.
Paramount solicită aprobarea UE pentru preluarea Warner Bros Discovery
Paramount Skydance a solicitat aprobarea autorităţilor europene de concurenţă pentru achiziţia companiei Warner Bros. Discovery, potrivit unui document publicat marţi de Comisia Europeană, transmite Reuters. Tranzacţia, evaluată la aproximativ 110 miliarde de dolari, ar reuni două dintre cele mai importante grupuri din industria globală a divertismentului. Cu toate acestea, criticii operaţiunii, inclusiv unele personalităţi de la Hollywood, avertizează că fuziunea ar putea duce la pierderea unor locuri de muncă în industria filmului şi televiziunii. Comisia Europeană, care acţionează ca autoritate de concurenţă a Uniunii Europene, trebuie să decidă până la 7 iulie dacă aprobă tranzacţia fără condiţii, impune măsuri corective sau deschide o investigaţie aprofundată în cazul în care identifică probleme serioase de concurenţă.
Anunțuri ZdV Premium
În categoria Economic
PACO, unul dintre cele mai cunoscute businessuri din Vrancea, a depășit 280 de milioane de lei cifră de afaceri, dar a încheiat anul 2025 pe pierdere
De același autor
.GIF)
