MOZAIC ȘTIRI ECONOMICE: “Toate autovehiculele care sunt livrate în Europa conțin cel puțin o piesă produsă în România”
Peste 25% din PIB-ul României este generat de industria auto, susține ministrul Economiei, Florin Spătaru
Peste 25% din PIB-ul României este generat de industria auto și știm că toate autoturismele sau autovehiculele care sunt livrate în Europa conțin cel puțin o piesă realizată în România, a declarat, joi, ministrul Economiei, Florin Spătaru, într-o intervenție online la deschiderea Salonului Auto București (SAB) & Accesorii 2022, de la Romexpo. "După cum știți, este o industrie strategică pentru România. Peste 25% din PIB-ul României este generat de industria auto și tocmai de aceea astfel de evenimente care vor promova atât produsele din acest sector, cât și produsele românești care se produc în România reprezintă un element de referință pentru economia românească. Cred că știți sau o parte din dumneavoastră știți că toate autoturismele sau autovehiculele care sunt livrate în Europa conțin cel puțin o piesă, un reper care este realizat în România, ceea ce e un lucru îmbucurător pentru România, dar și pentru industria auto. Asta înseamnă că România e competitivă. Ce trebuie să facem în perioada următoare? Trebuie să ne asigurăm că această competitivitate românească, dar și europeană va rămâne la același nivel ca și până acum. Va trebui să investim în Cercetare - Dezvoltare - Inovare, să discutăm și să găsim soluții pentru lanțurile de aprovizionare, să asigurăm independența materiilor prime critice, dar și a reperelor critice din industria auto în Europa", a spus Spătaru. Ministrul de resort a punctat, totodată, că la nivelul instituției pe care o conduce există un program cu un buget de 500 de milioane de euro destinat proiectelor de Cercetare-Dezvoltare-Inovare, iar de la 1 noiembrie va fi lansată o nouă schemă de ajutor de stat care se adresează industriei prelucrătoare. "După cum știți, avem un program care vizează un reper foarte important în mobilitate, în industria auto, acel program de 500 milioane de euro pentru Cercetare - Dezvoltare - Inovare și producție de prototip pentru semiconductori. De asemenea, avem această schemă de ajutor de stat, care a fost lansată de Ministerul Economiei, ce va începe la 1 noiembrie, pentru industria prelucrătoare din care face parte o bună parte din sectorul automotive și aici mă refer la producția de echipament, la cablaje electrice, la alte elemente care practic fac parte din lanțul de aprovizionare. De asemenea, discutăm de un ecosistem în producția de baterii și sper ca, în perioada următoare, să avem rezultate clare, investiții în producția de baterii în România pentru a asigura e-mobilitatea de care avem atâta nevoie și să asigurăm retenția sectorului automotive în România", a subliniat oficialul. Peste 25 de branduri auto, alături de mai mult de 12 mașini unicat de peste 5 milioane de euro, dar și de 600 de firme din domeniul echipamentelor, spălătoriilor self-service, pieselor și accesoriilor, expun în perioada 6 - 16 octombrie, la ediția din acest an a Salonului Auto București (SAB) & Accesorii, organizată la Romexpo.
Ministrul Adrian Câciu, mesaj ciudat către IMM-uri
u “PSD are cei mai buni doctori în economie, dar nu doctori neapărat cu diplome, ci doctori de reparat economia”, a spus ministrul de Finanțe
Ministrul Finanțelor, Adrian Câciu a declarat joi, în cadrul evenimentului de lansare a ”Cartei Albe a IMM-urilor din România”, că PSD are cei mai buni doctori în economie, dar nu doctori neapărat cu diplome, ci doctori de reparat economia și că Ministerul de Finanțe a fost partenerul real al companiilor. Ministrul a anunțat că IMM Invest Plus și programele de finanțare cu garanții de stat vor continua și în 2023. ”Cred că partenerul real în acest an a fost Ministerul de Finanțe, din perspectiva finanțării, puteți să mă contraziceți dar, în contextul în care ești într-o procedură de deficit excesiv, te confrunți cu o inflație putem să spunem istorică, dar s-a întâmplat și în anii două mii, dar multe din generații nu au trecut prin asta și este o noutate pentru foarte mulți (..) cu spațiul fiscal redus, cu deficit de cont curent mare, am găsit soluții pentru a finanța economia. Iar finanțarea este una, într-adevăr, masivă”, a spus ministrul. El a arătat că, ”la un moment dat foarte mulți spuneau că nu este corect să finanțăm economia, că ar fi bine să fim mai prudenți”. ”Foarte mulți se bucurau când prognozele erau destul de negative cu privire la creșterea economică. Nu știu de ce se bucurau, pentru că trăiau în România, nu înțeleg să te bucuri de răul care și se întâmplă”, a afirmat el. Adrian Câciu a declarat că ”banii care se strâng de la companii se întorc în economie”. ”Statul nu are un portofel în care să pună bani deoparte. Tot ceea ce încasează, într-o formă sau alta, transmite către economie, prin programe, prin cetățeni, ca multiplicatori individuali sau prin lucrările de infrastructură. Noi trebuie să avem grijă, împreună, ca modul în care se întorc în economie să fie valorificat la maximum”, a spus el. Potrivit ministrului de Finanțe, ”provocarea tuturor este 2023”. ”Deja începem să lucrăm la bugetul pe anul 2023, buget care are în vedere în continuare acordarea de stimuli importanți economiei și de aceea este important pe de o parte să continuăm programele pe care le avem. Apropo de IMM Invest Plus și programe de finanțare cu garanții de stat, ele vor continua și în 2023, mi-aș dori să fie și alte programe pe care să le împing de la Ministerul de Finanțe, voi lucra și în Guvern și cu președintele Jianu să concepem noi programe pentru economie”, a anunțat Câciu. Ministrul a mai spus că ”stimulii vor continua dar este necesar să lucrăm aplicat în perioada următoare pentru că este foarte important cum vom ataca trimestrul I. ”PSD are cei mai buni doctori în ecnoomie, dar nu dorctori neapărat cu diplome, ci doctori de reparat economia. De fiecare dată când a venit la guvernare, deși a găsit-o în încetiniere sau aproape blocată (..) a reușit să reboosteze. Este foarte important în fiecare an cum începi trimestrul unu, de aceea programele cu care începem în trimestrul I vor duce trendul pe întreg anul”, a arătat el.
Ministrul Economiei: Semnalele pe care le am sunt pozitive
Ministrul Economiei, Florin Spătaru, afirmă că ministerul pe care îl conduce și Guvernul s-au implicat în relația dintre furnizorii de energie și gaz și companiile industriale mari consumatoare de energie, în așa fel încât să nu existe blocaje. ”Pot să vă spun că, în acest moment, semnalele pe care le am sunt pozitive, sunt contracte asigurate pe furnizare de gaz pentru sectoarele industriale, și pentru energie, dar urmează să vedem cum vom crea o strategie pe termen lung pentru asigurarea acestor contracte”, anunță ministrul Economiei. ”Economia românească are nevoie de sprijin în acest moment poate chiar mai mult decât în anii anteriori, pentru că aceste crize suprapuse practic au afectat foarte mult capacitatea acestor companii de a absorbi șocurile economice. Dar economia românească nu e diferită față de economia europeană”, a afirmat ministrul Economiei, joi, într-o conferință de presă la Târgoviște. Florin Spătaru a subliniat, în acest context, că la nivel european multe companii regândesc planurile de dezvoltare și reduc capacități de producție pe fondul noilor realități: întreruperi pe lanțul de aprovizionare, lipsa unor materii prime, criza energetică și războiul din Ucraina. ”Haideți să spunem lucrurilor pe nume: dacă nu vom avea locuri de muncă, nu putem să susținem toate lanțurile ulterioare și tocmai de aceea trebuie să insistăm, și voi face lucrul ăsta, să venim cu măsuri clare, pragmatice, aplicate, pentru retenția acestor sectoare critice și aici vorbim de sectoarele energointensive, industria metalurgică, industria aluminiului, materiale de construcții, industria cimentului, industria sticlei și a hârtiei, care sunt mari consumatoare energetice. Ministerul Economiei joacă în acest moment un rol important în discuțiile privind asigurarea contractelor de energie și de gaz. Am avut mai multe întâlniri la Ministerul Economiei și în cadrul Guvernului pentru a putea debloca relația dintre furnizori, producători și consumatori, vorbim de sectorul industrial. Pot să vă spun că, în acest moment, semnalele pe care le am sunt pozitive, sunt contracte asigurate pe furnizare de gaz pentru sectoarele industriale, și pentru energie, dar urmează să vedem cum vom crea o strategie pe termen lung pentru asigurarea acestor contracte”, a adăugat ministrul Economiei.
Programul ''Rabla local'' va demara la jumătatea lunii octombrie
Prima ediție a programului "Rabla local", prin care cetățenii își vor putea casa mașinile mai vechi de 15 ani în schimbul unui voucher de 3.000 de lei, va începe la jumătatea lunii octombrie, potrivit directorului de Comunicare din cadrul Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor, Mihai Drăgan. "Programul "Rabla local" îl lansăm, în premieră, la jumătatea lunii octombrie. Este un program care se adresează cetățenilor care doresc să caseze mașini, dar nu neapărat să și achiziționeze una nouă. Sperăm să prefere transportul în comun, pentru că e o variantă foarte, foarte sănătoasă pentru mediu. Programul acesta vine în contextul în care România are obligația, prin PNRR, să caseze până în anul 2026 un număr de 250.000 de autovehicule mai vechi de 15 ani. Acest program îl lansăm pentru prima dată anul acesta, cu un buget de 50 de milioane de lei. Vom avea o primă de casare de 3.000 de lei pentru cetățenii care doresc să-și caseze mașinile, iar 80% din buget va fi suportat de către minister, prin Fondul pentru Mediu, și 20% de către autoritatea publică locală. Programul se va desfășura prin autoritățile publice locale, așa că cetățenii doritori trebuie să meargă la primărie și să depună acolo dosarele pentru înscrierea în program. Sperăm să casăm prin acest program, anul acesta, undeva în jur de peste 20.000 de autovehicule vechi. Cu siguranță, dacă se va dovedi un succes, așa cum se preconizează, sperăm să repetăm programul cu bugete mai mari în anii viitori", a declarat Drăgan, joi, la conferința de deschidere a Salonului Auto București (SAB) & Accesorii 2022, de la Romexpo. În același context, reprezentantul Ministerului Mediului a amintit de programele guvernamentale "Rabla Clasic" și "Rabla Plus".
Vânzările cu amănuntul au scăzut în UE dar au crescut în România
Vânzările cu amănuntul în Uniunea Europeană și zona euro au scăzut și în luna august, ceea ce arată o diminuare a cererii consumatorilor precum și așteptările referitoare la o apropiată recesiune, transmite Reuters. Conform datelor publicate joi de Eurostat, vânzările cu amănuntul au scăzut cu 0,3% în zona euro și cu 0,2% în Uniunea Europeană, în luna august 2022 comparativ cu luna iulie. De asemenea, Eurostat a revizuit și datele pentru luna iulie, când vânzările cu amănuntul în zona euro au scăzut cu 0,4% comparativ cu luna precedentă, față de o creștere de 0,3% cât s-a anunțat inițial. În rândul statelor membre, cele mai importante creșteri ale vânzărilor cu amănuntul de la o lună alta au fost înregistrate în Slovenia (7%), Luxemburg (3,8%) și Irlanda (3,5%). România se numără și ea printre țările membre unde vânzările cu amănuntul au crescut de la o lună la alta, cu un avans de 0,6%. Eurostat subliniază că vânzările cu amănuntul în Uniunea Europeană au fost influențate de scăderea cu 0,6% a vânzărilor de produse alimentare, băuturi și țigări, în timp ce vânzările de de combustibili au crescut cu 2,9% de la o lună la alta. În ritm anual, vânzările cu amănuntul au scăzut cu 2% în zona euro și cu 1,3% în Uniunea Europeană. În acest caz, vânzările cu amănuntul în România au înregistrat una dintre cele mai puternice creșteri din UE, cu un avans de 4,5%. În rândul statelor membre, România este devansată doar de Slovenia (31,8%), Polonia (8%) și Cipru (5,1%). Și în acest caz, vânzările cu amănuntul în UE au fost influențate de scăderea cu 2,6% a vânzărilor de produse alimentare, băuturi și țigări, în timp vânzările de combustibili au crescut cu 5,5% în ritm anual. Economiștii intervievați de Reuters se așteptau ca vânzările cu amănuntul în zona euro să scadă cu 0,4% de la o luna la alta și cu 1,7% în ritm anual.
Dolarul american își menține aprecierea în fața monedei europene
Dolarul american își menține aprecierea în fața monedei europene, cursul afișat joi de banca centrală indicând 4,9920 lei pentru un dolar, față de 4,9366 lei pentru un euro. Moneda națională s-a apreciat în raport cu moneda euro, care a fost calculată de Banca Națională a României (BNR) la 4,9366 lei, în scădere cu 0,53 bani (-0,11%) față de cotația precedentă, de 4,9419 lei. Leul a pierdut teren în fața dolarului american, care a fost cotat la 4,9920 lei, în urcare cu 1,15 bani (0,23%), comparativ cu miercuri, când s-a situat la 4,9805 lei. Moneda națională s-a depreciat în raport cu francul elvețian, calculat de BNR la 5,0780 lei, în creștere cu 2,03 bani (0,40%), față de 5,0577 lei, cotația anterioară. Pe de altă parte, gramul de aur s-a scumpit, joi, până la valoarea de 275,3180 lei, de la 273,2533 lei, în ședința precedentă.
Facebook va oferi utilizatorilor mai mult control asupra conținutului pe care-l văd în feed
Două noi opțiuni vor permite utilizatorilor Facebook să influențeze algoritmul și conținutul ales de acesta să apară în newsfeed. Prima dintre cele două opțiuni constă în două butoane afișate sub postări - „Show more” și „Show less”. Primul buton va indica algoritmului că postarea este pe placul utilizatorului, iar al doilea exprimă dezinteresul față de subiectul postării. În acest fel, pe de o parte, utilizatorii își pot crea un flux de conținut mai relevant, cu mai multe postări interesante. Pe de altă parte, cu fiecare apăsare a unui dintre cele două butoane, utilizatorii contribuie la îmbunătățirea algoritmului folosit de Facebook. Opțiunile exprimate prin folosirea celor două butoane vor fi luate în calcul de algoritm pe o perioadă de 60 de zile, ceea ce are sens, pentru că preferințele utilizatorilor se schimbă în timp, iar o apreciere își poate pierde din relevanță după o perioadă. Cele două butoane vor fi afișate atât sub postările obișnuite din feed, cât și în cadrul secțiunii Reels, clona de TikTok a Facebook, care conține clipuri video verticale. Chiar dacă cele două butoane nu vor fi afișate automat, utilizatorii le vor putea accesa folosind meniul deschis prin apăsarea butonului cu trei puncte afișat în dreptul fiecărei postări.
Țările din OPECÂ preferă să producă mai puțin petrol ca să mențină sus prețurile
Prețurile petrolului au crescut miercuri cu peste 1%, iar în timpul ședinței au atins maxime ale ultimelor trei săptămâni, în urma deciziei OPECÂ de a efectua cele mai mari reduceri ale producției de după pandemia de Covid, din 2020, în pofida unei oferte limitate și a opoziției Statelor Unite și a altor țări față de reduceri, transmite Reuters. Prețurile au crescut, de asemenea, pe baza datelor guvernului SUA care au arătat că stocurile americane de țiței și combustibil au scăzut săptămâna trecută. Cotația țițeiului Brent a crescut cu 1,57 dolari, sau cu 1,7%, la 93,37 dolari pe baril. Prețul petrolului Brent a atins un maxim al sesiunii de 93,96 dolari pe baril, cel mai ridicat nivel din 15 septembrie. Prețul țițeiului american West Texas Intermediate (WTI) a crescut cu 1,24 dolari, sau cu 1,4%, la 87,76 dolari pe baril. În timpul tranzacțiilor, prețul petroului WTI a ajuns la 88,42 dolari pe baril, cel mai ridicat nivel din 15 septembrie. Prețurile petrolului Brent și WTI au crescut brusc în ultimele două zile. Reducerea producției de petrol cu 2 milioane de barili pe zi (bpd) decisă de OPECÂ ar putea stimula o redresare a prețurilor petrolului, care au scăzut la aproximativ 90 de dolari, de la 120 de dolari în urmă cu trei luni, din cauza temerilor de o recesiune economică globală, creșterea ratelor dobânzilor din SUA și dolarul mai puternic.
