MOZAIC ȘTIRI ECONOMICE: Supraimpozitarea contractelor part-time a dus la concedierea a peste 100.000 de persoane
Guvernul trebuie să elimine această taxă urgent, consideră fostul premier Florin Cîțu
Florin Cîțu a declarat că, așa cum a avertizat, peste 100.000 de persoane au rămas fără un loc de muncă după ce a fost reintrodusă supraimpozitarea contractelor part-time. Liberalul consideră că, având în vedere datele, Guvernul trebuie să elimine urgent această taxă. „Peste 100.000 de persoane au rămas fără un loc de muncă după ce a fost reintrodusă supraimpozitarea contractelor part-time. Efect previzibil despre care am avertizat. Acesta este și motivul pentru care alături de colegii liberali am eliminat în 2020 supraimpozitarea contractelor part-time introdusă de guvernele PSD”, a scris Florin Cîțu, joi, pe Facebook. Liberalul a precizat că, „având în vedere aceste date, cred că guvernul trebuie să elimine această taxă urgent”. „Nu mai este nevoie de alte analize, datele arată că am avut dreptate”, a conchis Cîțu. De la 1 august, contribuțiile la contractele part time sub nivelul salariului minim pe economie vor fi calculate, începând de luni, la salariul minim, costurile suplimentare fiind stabilite în sarcina angajatorului, ca parte a modificărilor fiscale adoptate de Guvern și aplicate din luna august, scrie Profit.ro. Tot din august, cresc accizele la țigarete, produse din categoria tutun încălzit și alcool, iar câștigurile din jocuri de noroc vor fi impozitate mai dur. Măsura luată de Executiv a fost criticată de USR, dar și de liderul partidului Forța Dreptei Ludovic Orban care a anunțat, luni, că va solicita Avocatului Poporului să atace la CCR ordonanța care aduce modificări la Codul fiscal și care cuprinde și această măsură privind supraimpozitarea contractelor part-time.
Înmatriculările noi de vehicule rutiere pentru transportul pasagerilor, în scădere
u așa arată datelor prezentate public de către Institutul Național de Statistică
Înmatriculările noi de vehicule rutiere pentru transportul pasagerilor au scăzut cu 7,6% în trimestrul II 2022, la 120.537 unități, de la 130.485 unități față de trimestrul II 2021, arată datele Institutului Național de Statistică (INS). ”Înmatriculările noi de vehicule rutiere pentru transportul pasagerilor au scăzut cu 7,6% în trimestrul II 2022 față de trimestrul II 2021. În același trimestru al anului 2022, înmatriculările noi de vehicule pentru transportul mărfurilor au scăzut cu 11,9% comparativ cu trimestrul II din anul 2021. În trimestrul II 2022, ponderea înmatriculărilor noi de autoturisme second hand importate în total înmatriculări noi de autoturisme a fost de 74,2%, în scădere cu 4,3 puncte procentuale față de același trimestru al anului 2021”, arată datele INS. În trimestrul II 2022 comparativ cu trimestrul II al anului 2021, înmatriculările noi de vehicule rutiere pentru transportul pasagerilor au înregistrat creșteri la categoria autobuze și microbuze cu 15,3% și la categoria mopede și motociclete cu 9,9% și scădere la categoria autoturisme cu 8,3%. În ceea ce privește înmatriculările noi de vehicule rutiere noi pentru transportul pasagerilor au fost înregistrate creșteri la categoria mopede și motociclete cu 16,2% și la categoria autoturisme cu 10,4% și scădere la categoria autobuze și microbuze cu 23%. Referitor la înmatriculările noi de vehicule rutiere pentru transportul mărfurilor au fost înregistrate scăderi la toate categoriile astfel: la categoria autotractoare cu 22,8%, la categoria autocamioane (inclusiv vehicule rutiere pentru scopuri speciale) cu 11,9% și la categoria remorci și semiremorci cu 8,3%. Înmatriculările noi de vehicule rutiere noi pentru transportul mărfurilor au înregistrat scăderi la toate categoriile astfel: la categoria autocamioane (inclusiv vehicule rutiere pentru scopuri speciale) cu 22,9%, la categoria remorci semiremorci cu 14,2% și la categoria autotractoare cu 3,5%. Față de trimestrul I 2022, în trimestrul II 2022, înmatriculările noi de vehicule rutiere au înregistrat creștere cu 7,1% la vehiculele pentru transportul pasagerilor și cu 10% la vehiculele pentru transportul mărfurilor. Vehiculele rutiere clasificate în conformitate cu Normele europene de poluare, înmatriculate în circulație, cuprindeau, la sfârșitul trimestrului II 2022, în proporție de 58,7%, vehicule cu normele de poluare Euro 4, Euro 5 sau Euro 6 și în proporție de 11,7%, vehicule cu norma de poluare Non-Euro.
Ce spune Petre Daea despre prețul legumelor
Ministrul Agriculturii, Petre Daea, afirmă, întrebat ce părere are despre prețul legumelor, că la legume el are "un preț al respectului", precizând că atât cât îi cere fermierul, atât îi dă. "Să faci legume, mai ales în condițiile acestea, este extraordinar de greu și din acest punct de vedere spun că prețul respectului, față de munca lui și ei sunt respectuoși față de consumatori. Am văzut peste tot cum scad prețurile, a fost 4 lei, l-a tăiat și a lăsat 3,5 lei", susține Daea. Petre Daea a fost întrebat, joi, într-o conferință de presă, cum i se pare prețul legumelor. "Am văzut și INS-ul, am văzut și piața în România și, har Domnului, din acest punct de vedere am fotografia și a datelor, dar am și fotografia produselor. De regulă, unde plec în teren și dacă rămân seara într-un oraș, a doua zi dimineață mă trezesc în piață. Pentru că acolo este oglinda activității noastre. Și am văzut peste tot pe unde am fost – e adevărat nu am fost peste toate că nu m-a prins noaptea... am mai dormit și în mașină, în câmpuri, între orașe, cu domnul director, că nu ne ajungea ziua - unde am intrat și din datele pe care le avem, avem legume. Avem legume pentru că fermierii se așază cu legumele în zonele unde există sursă de apă. Niciun fermier din România nu se duce să pună legumă pe orice suprafață, nu, ci acolo unde are o sursă de apă și stabilă”, a afirmat ministrul Agriculturii. Întrebat cum i s-au părut prețurile, Petre Daea a răspuns: "Eu la legume am un preț al respectului. Petre Daea se oprește acolo unde vine un legumicultor și se duce la el. Îi spun, nu alege, că știu cum se fac, cu câtă greutate. Cât îmi cere, atât îi dau. Știți de ce? Pentru că e o muncă extraordinară, pentru că este extraordinară munca lui, efortul lui și ca să faci legume mai ales în condițiile acestea este extraordinar de greu și din acest punct de vedere spun că prețul respectului față de muncă lui și ei sunt respectuoși față de consumatori. Am văzut peste tot cum scad prețurile, a fost 4 lei l-a tăiat și a lăsat 3,5 lei".
Indicele ROBOR la 3 luni își continuă creșterea: 8,11% pe an
Indicele ROBOR la 3 luni, în funcție de care se calculează costul creditelor de consum în lei cu dobândă variabilă, a urcat joi la 8,11% pe an, de la 8,05% pe an în ședința precedentă, un nivel mai mare fiind înregistrat pe 1 februarie 2010, respectiv 8,15%, conform informațiilor publicate de Banca Națională a României (BNR). La începutul acestui an, indicele ROBOR la 3 luni era 3,02% pe an. Indicele la 6 luni, utilizat în calculul dobânzilor la creditele ipotecare în lei cu dobândă variabilă, a crescut la 8,23% pe an, de la 8,17% pe an, anterior, iar ROBOR la 12 luni a ajuns la 8,34% pe an, de la 8,27% pe an, miercuri. În ceea ce privește indicele de referință pentru creditele consumatorilor (IRCC), reglementat de OUG 19/2019, acesta este de 2,65% pe an, fiind calculat ca medie aritmetică a ratelor de dobândă zilnice ale tranzacțiilor interbancare din trimestrul I 2022, în urcare față de cel publicat în urmă cu trei luni, de 1,86%. În luna mai 2019, a intrat în vigoare OUG 19/2019 care modifică modul în care este calculată rata pentru creditele în lei cu dobânda variabilă. Astfel, Ordonanța 19/2019 a stabilit indicele de referință pentru creditele consumatorilor (IRCC), calculat trimestrial exclusiv pe baza tranzacțiilor interbancare.
Evoluția prețurilor la energie, în analiză
O acțiune de evaluare a modului în care au evoluat prețurile la combustibili, în România, va fi demarată în perioada următoare la inițiativa Consiliului Concurenței, a anunțat, joi, într-o conferință de presă, președintele Autorității Naționale pentru Protecția Consumatorului (ANPC), Horia Constantinescu.
"Legat de creșterile nejustificate (la carburanți, n.r.) nu s-a făcut o analiză. Vă pot confirma faptul că, încă din urmă cu două săptămâni, am discutat atât cu reprezentanții Consiliului Concurenței, cât și cu cei ai celorlalte structuri, pentru ca, punând cap la cap informațiile gestionate de oricare dintre instituțiile cu atribuții financiare, în mod complementar, să putem demara o acțiune de evaluare a modului în care lucrurile s-au petrecut în ultima vreme. Cum s-a calculat, de exemplu, prețul final al litrului de combustibil? Să înțelegem dacă se respectă sau nu același algoritm, dacă depinde sau nu de prețul barilului și în cât timp de transmite fluctuația în sensul majorării sau diminuării prețurilor. Urmează să avem un calendar clar al întâlnirilor și, mai mult decât atât, să avem o comunicare clară cu operatorii economici, să știe ce vor răspunde aceștia. Până la acest moment, nu am primit sesizări decât unele care nu țineau foarte tare de o abatere contravențională, ci mai mult de neînțelegerea dintre consumator și operatorul economic, în sensul că nu știa care preț e valabil - cel de pe totem, cel de la pompă sau cel de la casa de marcat", a spus Constantinescu. În viziunea acestuia, "este clar că atunci când apar majorări ale prețului barilului în piață, se simte imediat acest lucru și la pompă", dar că "nu același lucru se întâmplă și în momentul în care apar scăderi". "Or, acest lucru trebuie lămurit, plecând de la modul de calcul al prețului la pompă. Avem situații în care ni se atrăgea atenția că sunt stocuri la preț redus în depozit, dar și că pe următoarele le vor achiziționa la preț mare și atunci sunt nevoiți să majoreze prețul... Undeva, există acest blestem al prețului mare pe care vrem să-l lămurim foarte clar. Inițiativa aparține domnului Bogdan Chirițoiu, la Consiliului Concurenței, să solicităm cum se calculează prețul litrului de combustibil la pompă și vedem fiecare dintre autorități, acolo unde răspunde conform competențelor, ce s-a modificat și cum evoluează în funcție de fluctuațiile barilului", a precizat șeful ANPC.
2,5 miliarde euro au la dispoziție companiile pentru investiții în dezvoltare
Peste 2,5 miliarde euro vor avea companiile la dispoziție în următoarele luni pentru investiții în dezvoltare, retehnologizare, digitalizare sau investiții în creșterea eficienței energetice, arată o analiză de specialitate.
Potrivit analizei REI, este cea mai aglomerată perioadă în finanțări nerambursabile pe care a văzut-o vreodată România, atât prin fonduri europene, ajutoare de stat, proiecte prin PNRR și multe altele. "Fie că vorbim de start-up, IMM, fie că sunt companii mari sau chiar multinaționale cu prezență la nivel local, în următoarele luni se anunță deschiderea a cel puțin 10 apeluri de sprijin pentru companii din diferite domenii de activitate. Recomandăm tuturor potențialilor beneficiari interesați de investiții în tehnologie, dezvoltare, care urmăresc să achiziționeze echipamente software și hardware sau care caută să își sporească eficiența energetică prin montarea de panouri fotovoltaice să urmărească cu atenție comunicările din spațiul public și sa înceapă de pe acum pregătirea documentației, cu specialiști sau cu o echipă de consultanți profesioniști, cu istoric și care pot oferi garanții contractuale pentru proiectele în care sunt implicați", a declarat Roxana Mircea, managing partner REI.
Producătorul rus de automobile Avtovaz a trecut la concedieri
Avtovaz, cel mai mare producător de automobile din Rusia, care a suspendat o parte din producție din cauza sancțiunilor și a lipsei de componente, oferă muncitorilor de la fabrica din Izevsk o plată unică de circa 3.000 de dolari pentru plecări voluntare din companiei, transmite Reuters. Compania a reluat producția unora dintre modelele populare Lada la fabrica sa principală din Togliatti în iunie, după ce a oprit parțial producția în primăvară din cauza penuriei de piese electronice cauzată de sancțiuni. Compania, al cărei acționar de lungă durată, producătorul francez de automobile Renault, și-a vândut pachetul de acțiuni unui investitor rus în luna mai, nu a reușit să relanseze producția modelului Lada Vesta și a trimis 3.200 de angajați de la fabrica sa din Izevsk din centrul Rusiei în concediu plătit, în martie. Miercuri, compania a cerut personalului de la șantierul din Izevsk, un oraș cu aproximativ 645.000 de locuitori, situat la aproximativ 1.200 de kilometri est de Moscova, fie să își găsească un nou loc de muncă în cadrul companiei, fie să demisioneze prin acord comun.
Taxa pe gaze din Germania nu poate fi impusă în forma propusă
Guvernul german va trebui să modifice din nou legea privind securitatea energetică, în septembrie, deoarece taxa pe gaze nu poate fi încă impusă tuturor consumatorilor, inclusiv celor cu contracte cu prețuri fixe, au declarat miercuri surse guvernamentale și parlamentare pentru Reuters. O taxă pe gaze, care trebuia să intre în vigoare din octombrie, a fost avută în vedere ca un instrument de colectare de fonduri de la toți consumatorii de gaze, pentru a sprijini importatorii de gaze care se confruntă cu creșterea prețurilor din cauza scăderii fluxurilor de gaze rusești. Surse din industrie au declarat pentru Reuters că aproximativ un sfert din contractele consumatorilor de gaze au clauze care ar garanta prețuri fixe, ceea ce ar face dificilă adăugarea unei taxe. Ministerul Economiei a refuzat să comenteze. Mai multe detalii despre taxă urmau să fie anunțate în august, dar, conform unui proiect de lege văzut de Reuters miercuri, guvernul intenționează să ajusteze suprataxa cel puțin o dată la trei luni, pentru a reflecta modificările prețurilor la gaze.
Anunțuri ZdV Premium
De același autor
