MOZAIC ȘTIRI ECONOMICE: Stăm cel mai prost din UE la calitatea vieții și bunăstarea socială
România coboară pe locul 45 din 149 de țări în clasamentul mondial privind calitatea vieții și bunăstarea socială
România ocupă locul 45 din 149 de țări, fiind depășită de toate celelalte state membre ale Uniunii Europene în studiul Indicele de Progres Social 2019, privind calitatea vieții și bunăstarea socială, realizat de organizația nonprofit Social Progress Imperative cu sprijinul Deloitte, care arată că, în 2019, pe primele locuri în clasament sunt Norvegia, Danemarca și Elveția, iar pe ultimele, Ciad, Sudanul de Sud și Republica Centrafricană. Statele membre ale Uniunii Europene, cu excepția Bulgariei și a României, se găsesc în primele două categorii de țări din clasament, având un nivel ridicat al calității vieții. România coboară astfel o poziție față de anul trecut și se regăsește, conform scorului înregistrat, în rândul țărilor din a treia categorie din clasament, după Argentina, Bulgaria și Mauritius. Printre țările care au înregistrat cel mai mare declin privind indicele de progres social se numără Statele Unite ale Americii, Nicaragua, Sudanul de Sud și Brazilia. Indicele de Progres Social (IPS) măsoară calitatea vieții și bunăstarea socială a cetățenilor din 149 de țări, în baza analizei a trei dimensiuni principale. Metodologia presupune acordarea unui punctaj pentru elementele încadrate în categoria nevoilor de bază - și anume hrană și îngrijire medicală de bază, apă și salubritate, locuință și siguranță personală -, pentru cele care țin de bunăstare - accesul la educație de bază, accesul la comunicații și informații, sănătatea și bunăstarea, calitatea mediului - și pentru elementele care țin de oportunități - drepturile personale, libertatea personală și de alegere, incluziunea, accesul la educație avansată. În baza punctajului acordat, țările din clasament sunt grupate în șase categorii, în mod descrescător. „În ciuda unei creșteri economice stabile, printre cele mai mari din Europa, a creșterii puterii de cumpărare și a scăderii șomajului la un minim istoric, România a înregistrat, în ultimul an, o ușoară scădere a indicelui privind calitatea vieții și bunăstarea socială. Cu o serie de capitole la care înregistrăm punctaje modeste, cum ar fi sănătatea, accesul la educație de bază, apa și salubritatea, devine evident și din această perspectivă că, pentru a genera progres social, resursele publice trebuie dirijate spre investiții care generează dezvoltare economică și implicit creșterea nivelului de trai”, explică Alexandru Reff, Country Managing Partner, Deloitte România și Moldova. Analiza dedicată României din cadrul studiului subliniază punctele slabe și punctele forte ale țării noastre în comparație cu alte 15 state care înregistrează un PIB pe cap de locuitor similar. Coordonatele la care România a obținut cele mai slabe punctaje sunt serviciile de apă și de salubritate (locul 83), sănătatea și bunăstarea (locul 74) și accesul la educație de bază (locul 73). Printre coordonatele la care țara noastră a obținut cel mai bun punctaj se află siguranța personală (locul 36), calitatea mediului (locul 40), hrana și îngrijirea medicală de bază (locul 47), drepturile personale (locul 48). Dintre statele din regiunea Europei Centrale și de Est, cel mai bun loc este ocupat de Slovenia (21), fiind urmată de Cehia (24), Estonia (25), Lituania (32), Polonia (33), Slovacia (35), Letonia (36), Croația (38), Ungaria (39), Bulgaria (43) și România (45). 137 din cele 149 de țări cuprinse în analiză au cunoscut o îmbunătățire privind calitatea vieții și bunăstarea socială în perioada 2014-2019, deși nu există a evoluție unitară a celor 12 coordonate evaluate. Indicele global cumulat raportat la populație a crescut de la 62,16 din 100 în 2014, la 64,47 în 2019. Din 2014 până în prezent, coordonatele care s-au îmbunătățit la nivel global sunt accesul la informații și comunicații, accesul la educație avansată, apă și salubritate, adăpost, nutriție și servicii medicale de bază, calitatea mediului, libertate și alegeri personale și sănătate și bunăstare. Nivelul global al drepturilor personale a scăzut de-a lungul celor șase ani analizați cu 4,17 puncte, în urma evoluției sale negative în 77 de țări din cele 149 din clasament. Printre cele mai stabile coordonate se află incluziunea socială, accesul la cunoștințe de bază și siguranța personală. Deloitte furnizează la nivel global servicii de audit, consultanță, servicii juridice, consultanță financiară și managementul riscului, servicii de consultanță fiscală și alte servicii adiacente către clienți din sectorul public și privat provenind din industrii variate.
Avertismentul unui producâtor de carne! Ce nu știu consumatorii?
u Minea (Romalimenta): Consumatorii nu pot verifica dacă un produs este bio sau tradițional; producătorii pot spune orice minciună
Consumatorii români nu pot verifica dacă un produs este cu adevărat bio sau tradițional, producătorii pot spune orice minciună, iar această problemă poate fi rezolvată prin modificarea legislației, a declarat, marți, Sorin Minea, președintele Romalimenta, într-o conferință de specialitate. "Din agricultură se câștigă destul de bine la ora actuală, dar unii își doresc un câștig mai rapid. Asta n-o spun cu reproș. Și eu aș dori un câștig mai rapid. Dar din cauza acestei dorințe perturbă piața cu declarații stranii și vor să inducă în eroare consumatorul. Criteriile sunt calitatea și prețul. Degeaba i-aș spune unuia să cumpere din patriotism un castravete românesc, dacă ar fi de două ori mai scump sau mai prost. Îl va cumpăra pe cel din Noua Zeelandă", a arătat el. Potrivit acestuia, consumatorii nu au cum să verifice traseul unui produs și să se asigure dacă este exact ceea ce spune producătorul. "Degeaba i-aș cere eu unui producător român de carne, procesare, ceea ce fac și eu, să folosească materie primă 100% românească. Imposibil. Nu are de unde s-o ia. Declarativ, pot să mint absolut orice. Degeaba i-aș spune eu unui consumator că ceea ce îi dau eu e de la mine din curte, e bio, e tradițional, e și zonă montană, dacă trasabilitatea lipsește cu desăvârșire...", a susținut Minea. El a povestit cum a cunoscut, într-o emisiune, o doamnă îmbrăcată tradițional în ie, ce vindea sarmale în târguri și spunea că sunt făcute la ea acasă, din carne de la ea din curte, însă, când a întrebat-o câți porci are, a răspuns că unul. "Cumpăra carnea de porc din aceeași sursă de unde cumpăr și eu. Deci era o afacere. Nimeni nu este împotriva afacerii, dar trebuia să spună că este o afacere, nu trebuia să sugereze că e de la ea din curte, crescut cu dragoste", a afirmat președintele Romalimenta. Minea a mai spus că există țări unde calitatea produselor este stabilită prin lege. "E adevărat, datorită pieței, unele rețete românești sunt slabe calitativ, chiar dacă se numesc tradiționale. Dar unele sunt slabe calitativ datorită cererii și ofertei de pe piață. Dacă românul ar dori să aibă un control asupra rețetei, ceea ce iluzoriu, există țări unde legislația vorbește de calitatea la nivelul țării respective pe grupe de produse, e o chestie clară pe care o putem face și noi", a completat el.
Cea mai mare coaliție a mediului de afaceri
Aproape 2.000 de companii cu capital românesc și străin din diverse domenii - bunuri de larg consum, energie, ospitalitate, comerț, media, publicitate etc. - cu o cifră de afaceri cumulată de aproximativ 50 miliarde de lei și peste 36.000 de angajați, au lansat Coaliția pentru Libertatea Comerțului și a Comunicării (CLCC), prin care vor să contribuie ”la crearea unui cadru fiscal și legislativ predictibil și echilibrat”. Membrii CLCC consideră că libertatea economică, libertatea comerțului și libertatea comunicării sunt fundamentale, iar consultările publice stau la baza unei societăți democratice. Coaliția pledează pentru stabilitate și predictibilitate legislativă, precum și pentru reglementări echilibrate și necesare, nu intempestive sau excesive. ”Credem că, în elaborarea politicilor publice, decidenții politici trebuie să ia în considerare toate opiniile și datele disponibile, inclusiv expertiza agenților economici. CLCC susține accesul liber la produsele legale, a căror calitate este garantată de identitatea de marcă și de reputația companiilor membre ale Coaliției”, a declarat Constantin Rudnițchi, director executiv al Coaliției pentru Libertatea Comerțului și a Comunicării. CLCC a pornit ca un demers necesar în contextul apariției unor inițiative legislative care urmăresc supra-reglementarea anumitor sectoare și industrii, într-un mod nejustificat și fără consultări ale mediului de afaceri. ”Un exemplu recent este proiectul de hiper-reglementare în domeniul tutunului (L443/2019) care prevede, printre altele, interzicerea expunerii produselor din tutun în cele peste 70.000 de magazine din România care comercializează țigarete. Limitarea comerțului cu produse din tutun și ascunderea pachetelor sub tejghea va determina reducerea cifrei de afaceri și a profitului magazinelor și producătorilor, creșterea cheltuielilor și pierderea de locuri de muncă și va alimenta piața neagră”, spun reprezentanții CLCC. Alte exemple de inițiative de același tip respinse sau în dezbatere: interzicerea publicității la medicamente; interzicerea comercializării băuturilor carbogazoase către minorii cu vârsta sub 16 ani; etichetarea produselor alimentare procesate, pentru reducerea riscului de boală cardiovasculară etc. ”În plan internațional, avem de asemenea, exemple extreme: taxarea cărnii roșii sau a produselor cu grăsimi, inclusiv brânza, interzicerea foie gras etc.”, adaugă ei. Coaliția a atras rapid membri din întregul sector al bunurilor de larg consum și nu numai, îngrijorați de tendința reglementatorilor de a lua de pe-o zi pe alta măsuri care pot îngenunchia mediul de afaceri fără nicio consultare cu cei direct vizați. Ținând cont de aceste realități alarmante, reprezentanții Coaliției pentru Libertatea Comerțului și a Comunicării solicită membrilor Parlamentului României să trateze cu maximă seriozitate și responsabilitate orice pachet de măsuri legislative care poate destabiliza un întreg lanț de afaceri legitime. Coaliția pentru Libertatea Comerțului și a Comunicării urmărește asigurarea unui mediu de afaceri competitiv și corect, astfel încât companiile să poată investi și dezvolta, plătind în continuare salariile a milioane de români și contribuind la dezvoltarea întregii comunități. Evenimentul de lansare a CLCC a avut loc la Palatul Parlamentului, în parteneriat cu Comisia pentru buget, finanțe și bănci a Camerei Deputaților. Coaliția pentru Libertatea Comerțului și a Comunicării (CLCC) reunește aproape 2.000 de companii, cu o cifră de afaceri cumulată de aproximativ 50 de miliarde de lei și un număr total de peste 36.000 de angajați. Coaliția pentru Libertatea Comerțului și a Comunicării cuprinde companii din FMCG, industria ospitalitații, distribuitori engros, retaileri, mici comercianți, reprezentanți ai HoReCa, agenții de publicitate și comunicare, dar și ONG-uri. Obiectivul Coaliției pentru Libertatea Comerțului și a Comunicării este asigurarea unui mediu de afaceri competitiv și corect, astfel încât companiile să poată investi și dezvolta, plătind în continuare salariile a milioane de români și contribuind la dezvoltarea întregii comunități.
Vodafone România a raportat venituri totale de 232 milioane de euro
Vodafone România a raportat marți venituri totale consolidate cu valoarea de 232 milioane de euro în trimestrul încheiat la 30 septembrie 2019, cu o scădere de 0,1% în bază organică în comparație cu perioada similară a anului trecut, în timp ce baza totală de clienți este de 11 milioane. Ca urmare a finalizării procesului de achiziție a UPC România în data de 31 iulie 2019, rezultatele pentru acest trimestru includ, de asemenea, cifrele raportate de UPC România pentru lunile august și septembrie 2019. Valoarea ARPU mobil a fost de 5,3 euro în trimestrul încheiat la 30 septembrie 2019, se arată într-un comunicat al companiei. „A fost un trimestru foarte dinamic atât pentru noi, cât și pentru piața de telecomunicații din România. La nivel de industrie, am remarcat un interes în creștere privind digitalizarea societății. Pentru Vodafone România, ultimele luni au fost marcate de multe activități cu rezultate extraordinare, întrucât am pornit într-o nouă călătorie alături de colegii noștri din UPC. Am început deja să lucrăm împreună și ne-am străduit să oferim cât mai repede beneficii clienților Vodafone și UPC. Astfel, în doar câteva săptămâni, am reușit să lansăm primele oferte comune de mobil și fix, furnizând beneficii variate tuturor clienților noștri. Această tranzacție este foarte importantă pentru noi, deoarece ne permite să continuăm să facem lucrurile la care ne pricepem cel mai bine, mai precis să inovăm și să oferim cele mai bune produse și servicii clienților noștri. Vom continua să ne dezvoltăm pe baza potențialului extins, să punem accentul pe oportunitățile de convergență de care dispunem, prin îmbinarea celor mai bune elemente ale Vodafone și UPC, și să oferim chiar și mai multe beneficii tuturor utilizatorilor români de telecomunicații”, a declarat Murielle Lorilloux, CEO Vodafone și UPC România. De asemenea, Vodafone anunță că și-a îndreptat în această perioadă investițiile către performanța rețelei pentru a-și menține superioritatea privind acest aspect. ”Mai mult decât atât, am lansat tehnologii mobile de ultimă generație, fiind, din nou, primul operator din România, și printre primii din întreaga lume, care să furnizeze servicii comerciale 5G, disponibile în acest moment în câteva județe din țară încă din luna mai 2019”, precizează operatorul. Vodafone România este o divizie a Vodafone Group Plc., unul dintre cele mai mari grupuri de telecomunicații mobile din lume, care oferă o gamă de servicii ce include voce, mesaje, date și comunicații fixe. Vodafone Group are divizii în 24 de țări, 42 de rețele mobile partenere și operațiuni de broadband fix în 19 țări. La 30 septembrie 2019, Vodafone Group avea 625 milioane de utilizatori ai serviciilor mobile, 27 milioane de utilizatori ai serviciilor broadband fix și 22 milioane de clienți ai serviciilor TV, incluzând toți clienții Vodafone din entitățile create în urma unor fuziuni și asocieri.
Marea portare! Peste 6,1 milioane de numere de telefon au migrat de la un operator al altul
Peste 6,1 milioane de numere de telefon au fost portate în ultimii 11 ani, dintre care 756.732 numai în primele 10 luni din 2019, reiese din statistica Autorității Naționale pentru Administrare și Reglementare în Comunicații (ANCOM). La nivelul acestui an, până la data de 21 octombrie 2019, au fost portate 756.732 de numere de telefon, 703.608 fiind numere de telefonie mobilă și 53.124 numere de telefonie fixă. În topul furnizorilor care au primit numere de telefon în rețeaua lor de telefonie mobilă se află RCS&RDS - cu 261.907 de numere, urmată de Orange (139.197), Telekom Romania Communications (118.402), Vodafone (105.442) și Telekom Romania Mobile Communications (78.639). Potrivit sursei citate, în ierarhia furnizorilor care au primit numere de telefon în rețeaua proprie de telefonie fixă conduce RCS&RDS, cu 30.568 de numere. Pe locurile următoare se află Orange - cu 8.560 de numere, Vodafone (6.505), UPC (4.304), GTS Telekom (857) și Telekom Romania Communications (706). Din data de 21 octombrie 2008, când a fost lansat în România serviciul de portare a numerelor de telefon între rețele, și până la 21 octombrie 2019 au fost portate în total 6.136.162 de numere, dintre care 5.306.735 numere de telefonie mobilă și 829.427 numere de telefonie fixă. În privința sesizărilor primite de ANCOM din partea utilizatorilor, în primele zece luni din 2019 au fost centralizate 287 de reclamații, cu privire la desfășurarea procesului de portare. Principalele probleme sesizate au vizat anumite disfuncționalități apărute în cadrul procesului, cum ar fi, spre exemplu, anularea procesului de portare, nerespectarea termenelor de portare sau imposibilitatea de a primi, pe numărul portat, apeluri din anumite rețele. ANCOM menționează că portarea unui număr de telefon presupune încetarea implicită a contractului încheiat cu furnizorul donor, dar nu anulează obligațiile utilizatorilor care decurg din acest contract, cum ar fi plata unor penalități pentru încetarea contractului înainte de expirarea perioadei minime inițiale, de 12 sau 24 de luni. "Prin urmare, înainte de a solicita portarea unui număr, utilizatorii sunt sfătuiți să verifice contractul încheiat cu furnizorul din rețeaua căruia vor să plece pentru a vedea dacă perioada minimă inițială a expirat și ce alte obligații de plată au", informează Autoritatea. Site-ul www.portabilitate.ro este locul în care utilizatorii pot afla dacă un număr este portat și în ce rețea funcționează numărul respectiv. Totodată, site-ul oferă detalii cu privire la pașii care trebuie urmați pentru a porta un număr de telefon, răspunsuri la întrebări care apar frecvent în situația portării numerelor, dar și sfaturi pentru a evita posibilele probleme care pot interveni pe parcursul procesului de portare.
Co-fondatorul Uber Travis Kalanick, loviturâ de 547 de milioane de dolari
Co-fondatorul Uber Technologies și fost director general Travis Kalanick a vândut aproape 21% din acțiunile deținute la compania de ride-hailing, în valoare de aproape 547 de milioane de dolari, după expirarea unei perioade de restricționare a vânzării, transmite Reuters. Kalanick a vândut peste 20 de milioane de acțiuni, potrivit documentului depus la bursă. Fostul CEO al Uber deține încă aproximativ 75,4 milioane de acțiuni ale companiei, în valoare de peste 2 miliarde de dolari, în funcție de prețul atins la închiderea tranzacțiilor de vineri. Acțiunile Uber au atins miercuri un minim record de 25,58 de dolari pe unitate, când au expirat restricțiile de tranzacționare pentru majoritatea celor 1,7 de miliarde de titluri ale companiei. De la debutul la bursă în luna mai, acțiunile Uber au scăzut cu circa 41%.
BNR lansează o monedă de argint
Banca Națională a României va lansa în circuitul numismatic, luni, 18 noiembrie, o monedă din argint cu tema 75 de ani de la înființarea Universității de Vest din Timișoara. Potrivit unui comunicat al băncii centrale, aversul monedei prezintă clădirea Universității de Vest din Timișoara, inscripția în arc de cerc 'ROMANIA', stema României, valoarea nominală '10 LEI' și anul de emisiune '2019'. Reversul monedei prezintă aula Universității de Vest din Timișoara, inscripțiile în arc de cerc 'UNIVERSITATEA DE VEST' și 'TIMISOARA', sigla 'UVT', anii '1944-2019' și numărul de ani aniversat ,,75 ANI'. Monedele din argint, ambalate în capsule de metacrilat transparent, vor fi însoțite de broșuri de prezentare redactate în limbile română, engleză și franceză. Broșurile includ certificatul de autenticitate al emisiunii, pe care se găsesc semnăturile guvernatorului BNR și casierului central. Tirajul pentru această emisiune este de 300 monede din argint. Prețul de vânzare, exclusiv TVA, pentru moneda din argint, broșura de prezentare este de 375,00 lei. Monedele din argint cu tema 75 de ani de la înființarea Universității de Vest din Timișoara au putere circulatorie pe teritoriul României. Lansarea în circuitul numismatic a acestor monede din argint se realizează prin sucursalele regionale București, Cluj, Constanța, Dolj, Iași și Timiș ale Băncii Naționale a României.
WSJ: Google se implică într-un proiect secret de colectare a datelor personale
Google, divizie a grupului Alphabet, se asociază cu o companie din domeniul sănătății pentru un proiect secret de colectare a datelor personale legate de sănătatea a milioane de americani, din 21 de state, relatează Wall Street Journal. Google a lansat anul trecut "Project Nightingale", în colaborare cu compania Ascension din St. Louis, potrivit articolului WSJ, care citează persoane apropiate situației și documente interne. Google și Ascension nu au răspuns imediat solicitării Reuters pentru comentarii. Datele implicate în proiect includ rezultate de laborator, diagnostice și date referitoare la spitalizări, între alte categorii, și reprezintă un istoric complet al sănătății, completat de numele și datele de naștere ale pacienților. Informația a apărut după anunțul Google că va cumpăra Fitbit pentru 2,1 miliarde de dolari, pentru a intra pe segmentul dispozitivelor purtabile și a investi în dispozitivele digitale pentru sănătate.
