MOZAIC ȘTIRI ECONOMICE: Scandal uriaș în Europa, între două mari state membre UE
Ungaria și Spania, în conflict total după o intenție a unei companii de a cumpăra unul dintre cei mai cunoscuți producători de trenuri de mare viteză n „Risc pentru securitatea națională” și legături cu Rusia, este replica Madridului n
Industria feroviară românească a fost neglijată în ultimii 30 de ani, astfel că ceea ce se întâmplă la vecinii unguri pare de neconceput la noi. Un grup maghiar a fost aproape de a cumpăra a companie spaniolă care fabrică trenuri de mare viteză și vagoane luxoase. De ce a „căzut” propunerea? Cum s-a ajuns la un scandal între Spania și Ungaria?
O combinație care părea imposibilă
Profit.ro scrie că, în noiembrie 2023, agenția de presă Reuters publica o știre care a uimit multă lume din domeniul feroviar: un grup din Ungaria ar vrea să cumpere unul dintre cei mai cunoscuți producători mondiali de trenuri. Era vorba despre compania spaniolă Talgo, care produce și trenuri de mare viteză (AVE, care circulă în Spania), dar și vagoane premium. În acea primă știre nu era menționat numele companiei ungare. Inițial, au fost oameni care nu au crezut că un grup de investitori foarte puțin cunoscuți din Ungaria poate avea capacitatea să achiziționeze o companie atât de cunoscută. S-a dovedit că informația era reală și că discuțiile erau cât se poate de serioase. Grupul maghiar se numește Ganz-Mavag Europe Zrt și era dispus să dea 619 milioane euro pentru a achiziționa prestigioasa Talgo SA. Oferta a fost înaintată oficial în 7 martie 2024. Pentru asta, ungurii aveau însă nevoie de aprobarea Guvernului de la Madrid, iar acest acord – s-a dovedit – nu era ușor de obținut. Talgo a fost fondată în 1942, produce trenuri de mare viteză și vagoane premium și avea comenzi de peste 4 miliarde euro la final de 2023. Talgo avea nevoie de un investitor cu bani, iar grupul ungar Ganz-Mavag a promis, când a făcut oferta, că va contribui la extinderea activităților Talgo. Un obiectiv era ca în următorul deceniu compania să aibă multe comenzi din Europa de Est, pe fondul nevoii de reconstrucție a Ucrainei.
Socoteala de la Talgo nu s-a potrivit cu cea a oficialilor din Madrid
Șefii de la Talgo au salutat oferta, catalogând-o ca fiind atractivă, mai ales că era cu 17% peste valoarea de piață a companiei. Cel mai mare acționar al companiei iberice este un fond de investiții denumit Trilantic, ce deține 40% din acțiuni. Se zvonea de mai mulți ani că acest fond ar vrea să renunțe la participația sa în compania constructoare de trenuri și vagoane. Gyorgy Bacsa, șef al Ganz-Mavag Europe, declara în martie că planul de a cumpăra Talgo nu este deloc politic, ci ține total de business. Talgo este faimoasă în industrie pentru un sistem tehnic care permite trenurilor să treacă rapid de la un ecartament la altul la granițe, în timp ce trenurile convenționale staționează cel puțin 90 de minute pentru schimbarea boghiurilor.
Încă din primăvara lui 2024 apăruse însă la nivel înalt la Madrid opoziția față de tranzacția propusă, iar pe 27 august oficialii din Spania au spus cât se poate de clar că se opun tranzacției, invocând motive legate de siguranța națională. Presa din Ungaria a scris pe larg despre veto-ul dat de spanioli și a insistat pe faptul că aceștia nu au venit cu dovezi care să susțină presupuse strânse legături ale Ganz-Mavag cu rușii. Pe această temă, a scris și Financial Times. Premierul spaniol Pedro Sanchez și guvernul socialist nu au văzut deloc cu ochi buni acestă posibilă preluare, din cauza legăturilor dintre grupul maghiar și premierul Viktor Orban, care este tot mai izolat în Uniunea Europeană din cauza legăturilor apropiate pe care politicianul de la Budapesta le are cu Rusia. Orban a fost aspru criticat după ce l-a vizitat pe Putin la Moscova, unde ar fi discutat despre modalități prin care să se sfârșească războiul din Ucraina.
De ce spaniolii nu vor să audă de Ganz-Mavag
Dar cine este Ganz-Mavag Europe Zrt și de ce spaniolii nu vor să-i lase să cumpere Talgo? 45% din acțiuni sunt deținute în consorțiu de către Corvinus, o instituție financiară de dezvoltare (fond de investiții) care este deținută de statul ungar și care investește peste hotare, alături de companii din Ungaria. Restul de 55% din acțiuni sunt deținute de producătorul feroviar Magyar-Vagon, care este controlat printr-un fond de tip „private equity” gestionat prin intermediul companiei Mol. Aceste companii ungare sunt foarte apropiate de premierul Viktor Orban. Marea problemă a spaniolilor cu Magyar Vagon este că până în 2022 a fost o subsidiară a rușilor de la Transmashholding, iar contestatarii spun că, deși participarea rușilor a încetat oficial acum doi ani, ar mai exista multe legături cu Rusia. Presa spaniolă a scris că date ale serviciilor secrete ar indica faptul că ar mai exista multe legături între compania maghiară și Rusia, iar separarea ar fi fost „de fațadă”. Directorul Magyar Vagon, András Tombor, declara ferm acum câteva luni că NU mai există legături între compania sa și Rusia, iar singurul proiect comun ar fi în Egipt, unde cele două părți sunt obligate din punct de vedere legal să ducă la bun sfârșit un contract.
În 2022, Magyar Vagon a devenit proprietar al fabricii de vagoane Dunakeszi, în urma preluării a 50% din acțiuni la joint-venture-ul TMH Hungary, care fusese deținut de rușii de la Transmashholding. Autoritățile spaniole nu au dat detalii despre ce riscuri legate de securitatea națională ar fi vorba acum, dar presa spaniolă a scris, pe surse, că ar exista teama că proiecte de design Talgo ar putea ajunge la ruși. Alte temeri sunt legate de faptul că ar fi posibil ca tehnologii dezvoltate de Talgo să ajungă să fie folosite de ruși pentru transportul de trupe spre Ucraina. Publicația Politico a scris despre scandal. O teamă mult mai palpabilă este legată de posibilitatea ca o parte din producția din Spania să fie mutată în Ungaria, unde costurile de producție ar fi mai mici. Asta ar putea însemna și concedieri în Spania.
Și alte companii au fost invitate, dar nu s-a reușit nimic
Interesant este că importanți oficiali spanioli au încurajat câteva mari companii feroviare europene, precum CAF, Stadler și Alstom, să facă oferte pentru Talgo. Cel mai departe a ajuns Škoda Group, însă propunerea de business a fost respinsă de board-ul Talgo, care era mulțumit cu ce promiteau maghiarii. În martie, publicația El Economista din Spania scria că și elvețienii de la Stadler ar fi fost în discuții pentru a prelua 40% din Talgo. Orice companie ar prelua Talgo, pe lângă banii pentru tranzacție va mai avea nevoie de mulți bani pentru investiții în creșterea capacității de producție. Disputa legată de propusa preluare se adaugă la altele legate de conflictul dintre premierul ungar Orban și diverse state UE, Orban având cele mai apropiate legături cu Rusia dintre toți premierii statelor Uniunii. Sunt multe chestiuni în care opiniile premierului ungar diferă mult față de cele ale altor lideri din statele UE.
Premierul Viktor Orban și-a construit în Ungaria în ultimii 15 ani un puternic cerc de aliați cu putere economică, iar oameni apropiați lui controlează diverse segmente ale economiei, în timp ce Orban și-a „cimentat” puterea la nivel politic. Oamenii lui Orban au încercat o serie de tranzacții și în străinătate, însă în câteva cazuri s-au confruntat cu opoziție fermă în acele țări. În aprilie, ministrul spaniol al Transporturilor, Oscar Puente, s-a referit la legăturile grupurilor maghiare cu Rusia și a exprimat îndoiala că fabricile ungare ar putea rezolva problemele cu capacitatea de producție insuficientă a Talgo. Ganz-Mavag a dat o declarație în care califica decizia spaniolilor de a bloca tranzacția ca fiind „arbitrară” și nega faptul că ar putea fi afectată în vreun fel siguranța națională din cauza tehnologiei deținută de Talgo.
Blocarea tranzacției de către autorități a stârnit o criză la Talgo, iar acțiunile au scăzut cu 10%. Pe 29 august, reprezentanții muncitorilor de la fabrica spaniolă din Rivabellosa a Talgo au denunțat incertitudinea în care intră compania din cauză că tranzacția propusă a căzut. Ei au cerut un plan industrial pe termen mediu și lung, ideea fiind de a se garanta faptul că pot fi onorate comenzile, dar și că producția va rămâne în Spania. În 30 august, grupul maghiar și-a retras oficial oferta, însă va continua cu o acțiune în instanță și nu exclude ca pe viitor să încerce din nou să preia Talgo. Va fi însă foarte greu.
Volvo Cars renunţă la planul de a vinde numai vehicule electrice din 2030
Producătorul suedez de automobile Volvo Cars a abandonat miercuri obiectivul de a vinde numai vehicule electrice din 2030, invocând necesitatea de a fi ”pragmatic şi flexibil” pe fondul schimbării condiţiilor de pe piaţă şi al reducerii cererii, transmite CNBC.
Volvo Cars, care este deţinută de Geely Holding din China, a fost printre primii producători tradiţionali de maşini care au promis o trecere completă la producţia de vehicule electrice. Compania a spus că scopul său pe termen lung rămâne să devină un producător de automobile complet electrice. Cu toate acestea, compania a anunţat că îşi propune acum ca între 90% şi 100% din maşinile sale vândute să fie modele complet electrice sau hibride plug-in până în 2030, în timp ce până la 10% vor fi un număr limitat de modele mild hybrid. Ţinta înlocuieşte angajamentul din 2021 ca gama Volvo Cars să fie complet electrică până la sfârşitul deceniului. Schimbarea înseamnă că Volvo Cars urmează paşii altor producători din industrie în reducerea ambiţiilor sale pentru vehicule electrice.
Producătorii de automobile din Germania Mercedes-Benz Group şi Volkswagen au anunţat anterior o schimbare în strategiile lor privind vehiculele electrice. ”O maşină electrică oferă o experienţă superioară de condus şi creşte posibilităţile de utilizare a tehnologiilor avansate care îmbunătăţesc experienţa generală a clienţilor. Cu toate acestea, este clar că tranziţia către electrificare nu va fi liniară, iar clienţii şi pieţele se mişcă cu viteze diferite de adoptare”, a declarat Jim Rowan, CEO al Volvo Cars, într-o declaraţie scrisă.”, a spus el. ”Suntem pragmatici şi flexibili, păstrând în acelaşi timp o poziţie de lider în industrie în ceea ce priveşte electrificarea şi durabilitatea”, a spus el.
Acţiunile Volvo Cars s-au tranzacţionat miercuri în scădere cu peste 4%. Volvo Cars a declarat că ponderea maşinilor complet electrice din gama sa a fost de 26% în al doilea trimestru al anului 2024, menţionând că acesta este cel mai înalt nivel între producătorii auto premium. Potrivit companiei, cota sa de vehicule electrificate, referindu-se la vehiculele electrice şi hibrizii plug-in, a reprezentat 48%. Subliniind provocările cu care se confruntă ambiţiile sale de electrificare, Volvo Cars a spus că a avut loc o lansare mai lentă decât se aştepta a infrastructurii de încărcare, o retragere a stimulentelor guvernamentale pe unele pieţe şi o incertitudine suplimentară determinată de tarifele recente pentru vehiculele electrice pe diferite pieţe. Volvo Cars a spus că aceste evoluţii arată că continuă să existe o nevoie de ”politici guvernamentale mai puternice şi mai stabile” pentru a sprijini tranziţia de la combustibilii fosili.
Volumul cifrei de afaceri din comerţul cu amănuntul, cu excepţia comerţului cu autovehicule şi motociclete, a crescut cu 8,1%
Volumul cifrei de afaceri din comerţul cu amănuntul (cu excepţia comerţului cu autovehicule şi motociclete) a crescut în primele şapte luni, faţă de perioada similară din 2023, atât ca serie brută cu 8,1%, cât şi ca serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, cu 7%, arată datele publicate de Institutul Naţional de Statistică (INS). ”Volumul cifrei de afaceri din comerţul cu amănuntul (cu excepţia comerţului cu autovehicule şi motociclete), serie brută, în perioada 1.I-31.VII.2024, comparativ cu perioada 1.I-31.VII.2023, a înregistrat o creştere, pe ansamblu, cu 8,1%, datorită creşterii vânzărilor de produse nealimentare (+13,2%), comerţului cu amănuntul al carburanţilor pentru autovehicule în magazine specializate (+4,6%) şi vânzărilor de produse alimentare, băuturi şi tutun (+4,1%)”, arată datele INS. Volumul cifrei de afaceri din comerţul cu amănuntul (cu excepţia comerţului cu autovehicule şi motociclete), serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, în perioada ianuarie-iulie .2024, comparativ cu aceeaşi perioadă din 2023, a înregistrat o creştere, pe ansamblu, cu 7%, datorită creşterii vânzărilor de produse nealimentare (+11,8%), comerţului cu amănuntul al carburanţilor pentru autovehicule în magazine specializate (+3,9%) şi vânzărilor de produse alimentare, băuturi şi tutun (+3,5%).
Cinci oferte pentru construcţia drumului expres care va asigura legătura dintre Satu Mare şi frontiera ungară
Firme din România, Ungaria, Turcia şi Ucraina au depus oferte pentru construcţia drumului expres care va asigura legătura dintre Satu Mare şi frontiera româno – ungară, o investiţie de peste 730 de milioane de lei. ”Au fost depuse astăzi 5 oferte pentru construcţia drumului expres care va asigura conexiunea dintre Satu Mare şi Oar (frontiera româno – ungară):
1. Asocierea AUTOMAGISTRAL PIVDEN SRL (lider) - X-WAY INFRASTRUCTURE SRL (Ucraina – Romania)
2. CONSTRUCTII ERBASU SA (Romania)
3. Asocierea DUNA GROUP EURÓPA (lider) - DUNA CONSTRUCTII RO SRL - DUNA NRG (Ungaria – Romania)
4. ONUR TAAHHUT TAŞIMACILIK INŞAAT TICARET VE SANAYI A.Ş. (Turcia)
5. Asocierea PRECON TRANSILVANIA SRL (lider) – SELINA SRL – ILGAZ INSAAT TICARET AS – IBB HIB ROMANIA SRL – ILGAZ CONSTRUCTION SRL – BOG’ART SRL (Romania – Turcia)”, a transmis, miercuri, directorul general al CNAIR, Cristian Pistol.
Potrivit acestuia, contractul pentru construcţia Drumului Expres Oar - Satu Mare (Someş Expres) are o valoare estimată de 738,22 milioane lei (fără TVA). Pe traseul acestui nou drum de mare viteză, cu o lungime de 10,83 km, se vor construi inclusiv două noduri rutiere, două parcări şi un CIC (Centru pentru Întreţinere şi Control). Construcţia Someş Expres, care are alocată maximum 24 de luni, este finanţată prin Programul Transport (PT) 2021-2027.
Anunțuri ZdV Premium
De același autor
