Economic

MOZAIC ȘTIRI ECONOMICE: Salariul mediu net a urcat în iunie cu 5%, la 3.298 lei

Ziarul de Vrancea
10 aug 2020 519 vizualizări

Valorile cele mai mari ale câștigului salarial mediu nominal net s-au înregistrat în activități de servicii în tehnologia informației, arată INS

Câștigul salarial mediu nominal net a crescut în iunie cu 5%, la 3.298 lei, față de iunie 2019, și cu 3,7% față de luna mai, valorile cele mai mari înregistrându-se în activități de servicii în tehnologia informației, iar cele mai mici în hoteluri și restaurante, potrivit datelor publicate marți de Institutul Național de Statistică (INS). ”În luna iunie 2020, câștigul salarial mediu nominal brut a fost 5.369 lei, cu 181 lei (plus 3,5%) mai mare decât în luna mai 2020. Câștigul salarial mediu nominal net a fost 3.298 lei, în creștere față de luna precedentă cu 119 lei (plus 3,7%). Valorile cele mai mari ale câștigului salarial mediu nominal net s-au înregistrat în activități de servicii în tehnologia informației (inclusiv activități de servicii informatice) (7.540 lei), iar cele mai mici în hoteluri și restaurante (1.773 lei)”, arată datele INS. În luna iunie, comparativ cu luna iunie a anului precedent, câștigul salarial mediu nominal net a crescut cu 5%. Indicele câștigului salarial real a fost 102,4% pentru luna iunie 2020 față de aceeași perioadă a anului precedent. Indicele câștigului salarial real a fost 103,6% pentru luna iunie 2020 față de luna precedentă. Față de luna octombrie 1990, indicele câștigului salarial real a fost 221,8%, cu 7,8 puncte procentuale mai mare față de cel înregistrat în luna mai 2020. În cursul anului se înregistrează fluctuații ale câștigului salarial determinate, în principal, de acordarea premiilor anuale și a primelor de sărbători (decembrie, martie/aprilie). Acestea influențează creșterile sau scăderile în funcție de perioada în care sunt acordate, conducând, în cele din urmă, la estomparea fluctuațiilor câștigului salarial lunar la nivelul întregului an. În luna iunie 2020, în activitățile din sectorul economic, nivelul câștigului salarial mediu net a crescut față de luna precedentă ca urmare a reluării activității anumitor agenți economici după introducerea măsurilor de relaxare, a realizărilor de producție ori încasărilor mai mari (în funcție de contracte/proiecte) ori a acordării de premii ocazionale (prime trimestriale, semestriale, anuale, al 13-lea salariu ori pentru performanțe deosebite), drepturi în natură și ajutoare bănești, sume din profitul net și din alte fonduri (inclusiv bilete de valoare). ”Cele mai semnificative creșteri ale câștigului salarial mediu net la nivel de secțiuni/diviziuni CAEN Rev.2 s-au înregistrat după cum urmează: cu 27,2% în hoteluri și restaurante, ca efect al reluării activității după introducerea măsurilor de relaxare; între 12,5% și 18% în fabricarea de mobilă, activități de editare, fabricarea produselor din cauciuc și mase plastice, activități de spectacole, culturale și recreative, alte activități industriale n.c.a., fabricarea de mașini, utilaje și echipamente n.c.a, tăbăcirea și finisarea pieilor (inclusiv fabricarea articolelor de voiaj și marochinărie, harnașamentelor și încălțămintei; prepararea și vopsirea blănurilor), fabricarea produselor textile; între 7% și 9,5% în fabricarea băuturilor, tipărirea și reproducerea pe suporturi a înregistrărilor, fabricarea autovehiculelor de transport rutier, a remorcilor și semiremorcilor, colectarea și epurarea apelor uzate, fabricare a produselor farmaceutice de bază și a preparatelor farmaceutice, fabricarea altor produse din minerale nemetalice, transporturi pe apă, telecomunicații; între 5% și 7% în fabricarea articolelor de îmbrăcăminte, industria alimentară, fabricarea calculatoarelor și a produselor electronice și optice, fabricarea substanțelor și a produselor chimice, industria construcțiilor metalice și a produselor din metal (exclusiv mașini, utilaje și instalații), activități de producție cinematografică, video și de programe de televiziune, înregistrări audio și activități de editare muzicală (inclusiv activități de difuzare și transmitere de programe), prelucrarea lemnului, fabricarea produselor din lemn și plută (cu excepția mobilei, inclusiv fabricarea articolelor din paie și din alte materiale vegetale împletite), silvicultură și exploatare forestieră (inclusiv pescuit și acvacultură), comerț cu ridicata și cu amănuntul (inclusiv repararea autovehiculelor și motocicletelor)”, arată datele INS. Scăderile câștigului salarial mediu net față de luna mai 2020 au fost determinate de acordarea în luna precedentă de prime ocazionale, drepturi în natură și ajutoare bănești, sume din profitul net și alte fonduri (inclusiv bilete de valoare).

Blue Air își extinde operațiunile în Italia

u compania introduce trei noi rute de la Torino și va crește frecvențele de zbor curente pe rutele interne din Italia

Compania aeriană Blue Air a anunțat marți că își extinde operațiunile în Italia, alocând o aeronavă suplimentară bazei sale din Torino, începând cu luna septembrie 2020. De asemenea, compania va introduce trei noi rute de la Torino și va crește frecvențele de zbor curente pe rutele interne din Italia. ”Blue Air își extinde operațiunile în Italia, alocând o aeronavă suplimentară bazei sale din Torino, începând cu septembrie 2020. Blue Air va introduce trei noi rute de la Torino și va crește frecvențele de zbor curente pe rutele interne din Italia. Blue Air își îmbunătățește oferta de șapte rute interne (două noi) de la Torino, cu două zboruri zilnice către Catania, un zbor zilnic către Lamezia Terme și zboruri noi către Bari (Nou) și Cagliari (Nou), adăugate rutelor existente - Napoli, Alghero și Trapani”, informează compania. De asemenea, Blue Air va relua cursele pe ruta Bacău-Torino începând cu data de 1 octombrie, odată cu finalizarea lucrărilor de modernizare efectuate la Aeroportul Internațional Bacău. Blue Air va zbura spre opt destinații din/către baza sa din Torino, conform următorului program: Torino - Catania 13 zboruri/săptămână, Torino - Lamezia 7 zboruri/săptămână, Torino - Bari 6 zboruri/săptămână, Torino - Cagliari 4 zboruri/săptămână, Torino - Napoli 4 zboruri/săptămână, Torino - Alghero 3 zboruri/săptămână, Torino - Trapani 2 zboruri/săptămână și Torino – Bacău 3 zboruri/săptămână - de la 1 octombrie. „Suntem bucuroși să anunțăm extinderea operațiunilor noastre din Torino, pentru a oferi o conectivitate din ce în ce mai bună între regiunile cheie din Italia. Începând din 2015, Blue Air a investit continuu pe piața din Torino, realizând o creștere durabilă a bazei sale de clienți și a expertizei locale. Alocând două aeronave la baza noastră din Torino, vom introduce noi rute și vom suplimenta orarul de zbor către cele mai căutate destinații din Italia. Italia este o piață esențială pentru noi, iar Blue Air își reafirmă angajamentul față de călătorii italieni, adaptându-se rapid la cererea în creștere pentru conectivitate internă și oferind servicii de cea mai bună calitate la prețuri scazute. Totodată, răspundem cererii mari de conexiune regională intre Moldova și Nordul Italiei prin reintroducerea rutei Bacău -Torino de la 1 octombrie”, spune Oana Petrescu, CEO Blue Air. În cursul anului 2019, Blue Air a transportat peste 4,2 milioane pasageri, operând o flotă de 25 aeronave și deținând o cotă de piață de 17,8%.

Prejudiciile în cazul plăților ANOFM în starea de urgență, doar 0,05 din total

Prejudiciile provocate de abaterile de la legislație în cadrul plăților realizate de Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă (ANOFM) în măsurile speciale de sprijin a angajaților realizate în timpul stării de urgență reprezintă aproximativ 0,05% din totalul plăților efectuate, potrivit raportului "Gestionarea resurselor publice în perioada stării de urgență" realizat de Curtea de Conturi la solicitarea Parlamentului și publicat marți. Curtea de Conturi amintește că "în perioada stării de urgență pentru ANOFM au fost instituite atribuții specifice constând în plata unor categorii de drepturi, în plus față de cele plătite în mod curent și anume: 1. indemnizația plătită salariaților ai căror angajatori au redus sau întrerupt activitatea, total sau parțial, denumită în continuare indemnizație acordată angajatorului; 2. indemnizația decontată din Fondul de garantare pentru plata creanțelor salariale, aferentă părinților cărora li s-au acordat zile libere pentru supravegherea copiilor, în situația închiderii temporare a unităților de învățământ, denumită în continuare indemnizație aferentă părinților". În urma controalelor realizate de agențiile județene ale ANOFM, Curtea de Conturi a stabilit că plățile reprezentând indemnizațiile acordate angajatorilor, precum și indemnizațiile aferente părinților, au fost în valoare de 3 miliarde de lei. Dintre acestea, prejudiciile totale identificate sunt în valoare de 1,6 milioane de lei și provin din aplicarea eronată a cadrului legal de către entitatea verificată și reprezintă circa 0,05% din totalul plăților, potrivit raportului Curții de Conturi. Instituția a identificat două tipuri de abateri de la legislația specifică producătoare ale acestor prejudicii: primul tip de abatere este reprezentată de faptul că indemnizația plătită salariaților ai căror angajatori au redus sau întrerupt activitatea, total sau parțial, a fost plătită, în unele cazuri, fără o verificare a condițiilor de acordare unor salariați, care "nu figurează cu contracte individuale de muncă în registrul general de evidență a salariaților, fie nu figurează cu contractele individuale de muncă suspendate (761 mii lei); figurează în declarația lunară cu venituri din salarii depusă de angajatori și nu au contractele individuale de muncă suspendate în registrul general de evidență a salariaților (373 mii lei); aveau încheiate două contracte individuale de muncă, iar angajatorii lor au solicitat simultan indemnizație (100 mii lei); au beneficiat de sume în cuantum mai mare decât indemnizația cuvenită potrivit prevederilor legale (148 mii lei)".


Epidemia COVID-19 a modificat obiceiurile de consum ale românilo

Epidemia COVID-19 a modificat obiceiurile de consum ale românilor cu privire la produse, servicii, canale media și experiențe sociale accesate, calitatea și prețul devenind criteriile principale pentru opțiunea consumatorilor români, potrivit unui studiu realizat de compania de consultanță EY România. Conform sursei citate, în ultimele cinci luni din 2020, au putut fi observate mai multe comportamente asociate contextului pandemic în rândul companiilor din România: stoparea sau, dimpotrivă, creșterea comunicării comerciale, implicarea crescută în comunitate sau atenția sporită pentru angajați. Multe dintre companiile românești și-au dezvoltat strategii și capabilități pentru a gestiona criza și pentru a-și continua activitatea pe timp de pandemie. Consumatorii români au început să urmărească cu tot mai multă atenție responsabilitatea socială a companiilor. În studiu se menționează că, deocamdată, este încă incert în ce măsură o strategie de business care integrează sustenabilitatea și responsabilitatea socială poate determina în mod direct creșterea reputației unei companii și, indirect, migrarea consumatorilor către produsele și serviciile companiilor responsabile, dar în mod cert, aceste aspecte apar în preferințele consumatorilor, așa cum o demonstrează studiul. Pandemia a schimbat puternic dinamica implicării sectorului privat în comunități, iar acest fapt poate fi observat în volumul mare de donații din partea companiilor, direcționate către sprijinirea sistemului public de sănătate. Aproape 85% dintre consumatorii români declară că modul în care se comportă companiile este la fel de important pentru ei ca și produsele/ serviciile pe care acestea le furnizează, 80% susținând că mediul de afaceri are responsabilitatea de a face schimbări în lume. În contextul COVID-19, 59% dintre participanții la studiu declară că pot vedea impactul pozitiv al companiilor în societate. Mai mult, majoritatea respondenților (61,32%) afirmă că activitățile de implicare în comunități i-ar determina să achiziționeze produse din portofoliul companiilor implicate. Grija pentru angajați și transparența se numără de asemenea printre factorii pe care consumatorii îi iau în considerare în deciziile de achiziție. Peste 70% dintre consumatori declară că publicitatea nu le mai influențează deciziile de consum.


McDonald’s cere zeci de milioane de dolari de la fostul CEO Steve Easterbrook

McDonald’s a anunțat luni că l-a dat în judecată pe fostul director general Steve Easterbrook, pentru a recupera compensații și beneficii de ordinul zecilor de milioane de dolari, pentru că acesta ar fi ascuns și ar fi mințit în legătură cu relațiile sexuale pe care le-ar fi avut cu cel puțin trei angajate, transmite Reuters. Procesul a fost intentat la nouă luni de la înlăturarea fără motivație din funcție a lui Easterbrook, după ce compania a stabilit că acesta a avut o relație consensuală, dar nu fizică, cu o angajată, încălcând politica lanțului de fast food-uri. McDonald’s a arătat că a redeschis subiectul luna trecută, după ce a primit o informație anonimă și a descoperit că Easterbrook a avut relații sexuale cu mai multe angajate în anul anterior plecării sale. Avocații lui Easterbrook nu au răspuns imediat solicitărilor de comentarii. Când a plecat de la McDonald’s, Easterbrook a spus că relația consensuală cu o angajată a fost ”o greșeală” și că ”este timpul să meargă mai departe”. Pachetul de compensații pentru plecarea din companie a lui Easterbrook a fost în valoare de 41,8 milioane de dolari, a estimat firma Equila, specializată în plățile directorilor. McDonald’s afirmă însă că Easterbrook nu merită compensațiile respective, ”din cauza tăcerii și minciunilor sale” și că dacă boardul ar fi știut întreaga situație l-ar fi concediat ”motivat”. În plângerea depusă la un tribunal din Delaware, McDonald’s arată că a găsit zeci de fotografii cu femei goale sau cu conținut sexual explicit, între care unele cu cele trei angajate, pe care Easterbrook le-a trimis de pe contul de email al companiei către contul său personal. McDonald’s afirmă că Easterbrook a șters emailurile și a atașat fotografiile de pe telefonul de serviciu, cu puțin timp înainte de demtierea sa, dar că acestea au rămas pe serverul companiei fără ca el să știe. În plus, Easterbrook ar fi aprobat un grant extraordinar în acțiuni, în valoare de sute de mii de dolari, unei angajate, la scurt timp după prima lor relație sexuală, și ar fi mințin investigatorii, negând orice relație sexuală cu angajatele. Easterbrook, de naționalitate engleză, a devenit director general al McDonald’s în martie 2015. El a fost creditat cu modernizarea lanțului de restaurante, introducând chioșcuri cu ecrane tactile și lansând meniul de breakfast pe tot parcursul zilei.

WhatsApp pregătește schimbări majore

Un cont de WhatsApp va putea fi folosit în curând pe mai multe dispozitive, scutind utilizatorul de nevoia conectării prin intermediul telefonului atunci când acesta vrea să-l acceseze de pe PC sau tabletă. Cea mai mare slăbiciune a serviciului deținut de Facebook este disponibilitatea limitată pe alte platforme decât smartphone-urile. Cei care vor să folosească WhatsApp pe un calculator, de exemplu, trebuie să acceseze un container web cu opțiuni limitate și o pot face doar folosind telefonul în rol de intermediar între PC și serverele serviciului. Fără telefon, WhatsApp nu poate fi folosit în prezent pe alte dispozitive. Din fericire, inginerii companiei lucrează la acest lucru și se pare că WhatsApp va intra în rândul serviciilor de WhatsApp moderne, care au aplicații native pe toate platformele majore. În codul versiunii beta de WhatsApp au fost descoperite referiri la o funcție de sincronizare a chat-urilor între dispozitive. Asta înseamnă că, în viitor, WhatsApp va permite folosirea aceluiași cont pentru logarea pe mai multe dispozitive - în prezent conturile de WhatsApp pot fi legate doar de telefoane. În consecință, WhatsApp va avea aplicații native și pentru celelalte platforme, urmând să funcționeze independent, prin intermediul aceluiași cont, atât pe tablete, cât și desktop-uri. Funcția de sincronizare va funcționa la fel ca la Telegram, unde conversațiile sunt actualizate în timp real pe toate dispozitivele pe care utilizatorul și-a adăugat contul. WhatsApp, care avea 2 miliarde de utilizatori în februarie, de când datează ultima numărătoare oficială, s-a concentra în ultima vreme pe limitarea transmiterii informațiilor false prin adăugarea mai multor limitări în ceea ce privește forward-ul mesajelor pe grupurile de discuții.

Indicele ROBOR la 3 luni a rămas la 2,04%

Indicele ROBOR la 3 luni, în funcție de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei, a rămas marți la 2,04%, nivel atins ultima oară pe 9 februarie 2018, potrivit datelor publicate de Banca Națională a României (BNR). Indicele ROBOR la 6 luni a scăzut de la 2,12 la 2,10%. Acesta este un nou minim nivel al ROBOR la șase luni consemnat de la 1 ianuarie 2018. Declinul are loc în urma deciziei din 5 august a Consiliului de Administrație al Băncii Naționale a României (BNR) de reducere a ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 1,5% pe an, de la 1,75% pe an, începând cu 6 august, dar și de reducere a ratei dobânzii pentru facilitatea de depozit la 1% pe an, de la 1,25%. Măsura a fost luată pentru atenuarea impactului economic al pandemiei de coronavirus. ROBOR (Romanian Interbank Offer Rate) este rata medie a dobânzii la care se împrumută, între ele, instituțiile bancare din România, în lei, iar evoluția sa este legată, în principal, de nivelul de lichiditate existent în piață.

Importurile de lapte au crescut cu 42,8%

Importurile de lapte brut s-a majorat cu aproape 43% în primul semestru al anului în timp ce cantitatea de lapte colectată de unitățile procesatoare de la exploatațiile agricole și centrele de colectare a fost mai mică cu 0,7% decât în aceeași perioadă din anul anterior, arată datele publicate marți de Institutul Național de Statistică (INS). Conform datelor centralizate de INS, în intervalul 1 ianuarie - 30 iunie, producția de smântână de consum a scăzut cu 109 de tone (-0,3%), comparativ cu primele șase luni din 2019.

 Pe de altă parte, creșteri ale producției au fost înregistrate la: unt - cu 927 tone (plus 17,6%), lapte de consum - cu 20.333 tone (plus 12,5%), lapte acidulat (iaurt, iaurt de băut, lapte bătut și alte produse lactate similare) - cu 3.134 tone (plus 2,8%) și brânzeturi - cu 649 tone (plus 1,3%). Totodată, în perioada analizată, cantitatea de lapte brut importată de către unitățile procesatoare a crescut cu 21.660 tone (plus 42,8%). La nivelul lunii iunie a acestui an, față de luna corespunzătoare din anul precedent, cantitatea de lapte de vacă pe care au colectat-o unitățile procesatoare a crescut cu 5.030 de tone (plus 4,8%), iar majorări ale producției s-au înregistrat la: unt (plus 136 tone; plus 17,9%), lapte de consum (plus 3.656 tone;plus 15,3%) și brânzeturi (plus 1.146 tone; plus 12,5%).



În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.