MOZAIC ȘTIRI ECONOMICE: S-au deschis și ultimii patru kilometri ai Variantei Ocolitoare a Bacăului
Pistol: De acum, distanţa Bucureşti - Bacău Nord (310,59 km) se parcurge integral pe autostradă, pe A3 şi A7, în mai puţin de 3 ore
Directorul general al Companiei Naţionale de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR), Cristian Pistol, anunţă că sâmbătă au fost redeschişi şi ultimii patru kilometri ai Variantei Ocolitoare a Bacăului, care fusese închisă temporar pentru realizarea conexiunilor dintre tronsoanele de autostradă Focşani - Bacău şi Bacău - Paşcani. „Din acest moment, distanţa Bucureşti – Bacău Nord (310,59 kilometri) se parcurge integral pe autostradă, pe A3 şi A7, în mai puţin de 3 ore”, precizează Pistol. "Nodul Rutier Bacău Nord a fost deschis! Se circulă de astăzi din nou pe toţi cei 16 km ai Variantei Ocolitoare (VO) Bacău, parte componentă a A7. Săptămâna trecută, odată cu deschiderea circulaţiei pe tronsonul Adjud - Bacău, au fost redeschişi şi aproximativ 12 km din VO Bacău (până la conexiunea cu DN2F)", precizează directorul general al CNAIR, Cristian Pistol, pe pagina sa de Facebook. Acesta anunţă că astăzi au fost redeschişi şi ultimii patru kilometri ai Variantei Ocolitoare, care fusese închisă temporar pentru realizarea conexiunilor dintre tronsoanele de autostradă Focşani - Bacău şi Bacău - Paşcani. "Din acest moment, distanţa Bucureşti - Bacău Nord (310,59 kilometri) se parcurge integral pe autostradă, pe A3 şi A7, în mai puţin de 3 ore. Prin realizarea de pe acum a conexiunii în Nodul Rutier Bacău Nord, nu va mai fi nevoie de o nouă închidere a VO Bacău atunci când se va finaliza lotul 1 (Săuceşti - Trifeşti) al tronsonului Bacău - Paşcani", a mai precizat Cristian Pistol.
Cinci hoteluri din Saturn, închise temporar de Protecţia Consumatorilor
l printre nereguli: saltele murdare, cearşafuri rupte, mizerie în blocurile alimentare, echipamente deteriorate, băuturi răcoritoare expuse la soare
Cinci hoteluri din staţiunea Saturn au fost închise temporar, în această săptămână, de comisarii de la Protecţia Consumatorilor, a anunţat Horia Constantinescu, şeful Comisariatului Judeţean pentru Protecţia Consumatorilor Constanţa. El a precizat că au fost găsite mai multe nereguli în urma verificărilor, printre care saltele murdare, cearşafuri rupte şi pătate, mobilier învechit; instalaţii sanitare oxidate, baterii de duş cu pete de rugină, mizerie în blocurile alimentare, camere frigorifice în care nu erau respectate temperaturile corespunzătoare de păstrare, cuptoare, hote, aflate în stare avansată de degradare, băuturi răcoritoare expuse la soare. Horia Constantinescu a declarat, sâmbătă, că cei şase comisari din cadrul Comisariatului Judeţean pentru Protecţia Consumatorilor Constanţa au desfăşurat, în această săptămână, acţiuni de control la 53 de operatori economici din judeţul Constanţa. Astfel, în urma acestor verificări, au fost aplicate amenzi în valoare de aproape 400.000 de lei, au fost oprite definitiv de la comercializare produse neconforme în valoare totală de peste 27.800 de lei. De asemenea, a fost oprită temporar prestarea serviciilor în cazul a 12 operatori economici. Horia Constantinescu a mai afirmat că în cazul SC Ami Holidays SRL - Hotel Neko, din staţiunea Saturn, unitate în care zeci de turişti au avut nevoie de îngrijiri medicale de urgenţă, iar verificările au evidenţiat deficienţe majore la nivelul blocului alimentar. Astfel, au fost dispuse oprirea temporară a prestării serviciilor, retragerea de la comercializare a produselor neconforme, precum şi restituirea contravalorii serviciilor către persoanele afectate. "În urma acestui incident, preşedintele Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor, Csaba Lajos Békési, a dispus extinderea acţiunilor de verificare la structurile de cazare şi de alimentaţie publică din zonă, cu accent pe operatorii economici în legătură cu care turiştii au semnalat, inclusiv prin recenzii negative, deficienţe privind calitatea serviciilor, condiţiile de cazare, igiena, alimentaţia publică sau siguranţa", a explicat Horia Constantinescu. El a precizat că măsura opririi temporare a prestării serviciilor a fost dispusă în situaţiile în care au fost constatate deficienţe grave privind condiţiile de cazare, alimentaţie publică, agrement, igienă şi siguranţă, precum şi în cazul desfăşurării activităţii fără autorizaţiile necesare. Astfel, în staţiunea Saturn a fost dispusă măsura opririi temporare a prestării serviciilor pentru următorii operatori economici: SC Ami Holidays SRL - Hotel Neko, SC Hotel Cupidon SRL - Hotel Cupidon, SC Universal Mangalia SRL - Hotel Cleopatra şi Hotel Narcis şi SC Coral Holiday SRL - Hotel Mureş.
Dragoş Damian (PRIMER): Numiţi industria farma industrie strategică
Dragoş Damian, director executiv al Patronatului Producătorilor Industriali de Medicamente din România şi CEO Terapia Cluj, a declarat pentru News.ro că producătorii de medicamente din ţară ar trebui să fie consideraţi de autorităţi entităţi strategice. El a invocat ce se întâmplă în alte state europene, unde fabricile de medicamente primesc energie subvenţionată, consecinţa fiind faptul că medicamentele devin astfel mai ieftine şi mai accesibile pentru populaţie. El a vorbit şi despre exemplul Ungariei, unde a fost eliminat TVA la medicamentele compensate, în timp ce România a crescut de la 9 la 11%. "Numiţi această industrie industrie strategică, industrie de interes naţional. Producătorii din ţară trebuie să fie entităţi strategice. Vă dau un singur exemplu, ce se întâmplă în toate celelalte ţări din Europa de Est sau în multe ţări din Europa de Est: producătorii de medicamente primesc energie subvenţionată. Ţineţi minte că noi stăteam cu ameninţarea că se taie curentul la fabrici. În toate celelalte ţări europene, medicamentele devin mai accesibile şi mai ieftine pentru că au energie subvenţionată. Şi cel mai frumos exemplu de bune practici în aprovizionarea cu medicamente a populaţiei este faptul că Ungaria a adoptat o normă europeană mai veche şi anume a scos complet TVA la medicamentele compensate. Ceea ce înseamnă o ieftinire a medicamentelor, costuri mai mici pentru sistemul sanitar. Ştiţi foarte bine ce a făcut România: a crescut TVA de la 9 la 11%. Şi noi avem şi o taxă, celebra taxă clawback, pe care o plătim între 15 şi 25%. N-ai cum să ai acces la medicamente dacă, de fapt, tu pui obstacole", a declarat acesta. Dragoş Damian a spus şi ce crede despre ce a declarat recent premierul interimar Ilie Bolojan cu privire la medicamente, declaraţie conform căreia "în loc să ai un medicament foarte scump, care face cam acelaşi lucru, ai putea să ai un medicament şi jumătate sau două medicamente generice, dintre care unele sunt produse în România, care să rezolve aceleaşi probleme şi să ai un acces mai mare al pacienţilor". "Cred că trebuie să mai explicăm încă o dată care-i diferenţa între cele două şi nu vorbim de diferenţe de calitate, eficienţă şi siguranţă. Vorbim de momentul descoperirii lor. Un medicament inovativ este descoperit de o companie farmaceutică, companie care investeşte uneori miliarde de euro în descoperirea şi dezvoltarea medicamentului şi el are o perioadă de patent undeva între 10 şi 15 ani. Oscilează această perioadă de patent, după care patentul se pierde şi sunt producători de medicamente generice care pot să fabrice acest medicament şi să-l scoată pe piaţă la un preţ mult mai mic, uneori de jumătate din preţul fostului inovativ, uneori chiar mai puţin. Şi la asta se referea premierul când a spus că un pacient care era pe un inovativ, care acum are generic, în locul lui se pot trata doi pacienţi cu generice. Ăsta a fost contextul. Din păcate, declaraţia a fost scoasă din context.
Grecia pregăteşte reduceri de taxe şi majorări de salarii şi pensii
Premierul grec Kyriakos Mitsotakis a anunţat sâmbătă reduceri ale impozitului pe venit, majorări salariale şi bonusuri pentru pensionari şi angajaţii din sectorul public, într-un pachet fiscal de 2,2 miliarde de euro pentru 2027, cu un an înaintea alegerilor, transmite Reuters. Măsurile, care reprezintă aproximativ 1% din PIB-ul Greciei, includ un bonus anual de 400 de euro pentru pensionari şi de 500 de euro pentru funcţionarii publici. Guvernul va elimina impozitul pe venit pentru fermierii cu venituri mici şi pentru familiile cu venituri reduse care au trei copii şi va reduce plata anticipată a impozitelor pentru persoanele care desfăşoară activităţi independente şi întreprinderile mici. Mitsotakis a anunţat şi o nouă majorare a salariului minim, care va ajunge la 950 de euro pe lună, urmând să crească la 1.000 de euro în 2028. În acelaşi timp, contribuţiile la pensii vor fi reduse cu 0,5%. Pachetul vine într-un moment sensibil pentru guvernul conservator al lui Mitsotakis. Formaţiunea sa a câştigat alegerile din 2023 cu 40,5% din voturi, promiţând creşterea veniturilor populaţiei, şi continuă să conducă în sondaje. Sprijinul electoral a coborât însă sub 30%, pe fondul crizei prelungite a costului vieţii şi al acuzaţiilor de corupţie. Spaţiul fiscal pentru noile măsuri este susţinut de performanţele economice ale Greciei, care, după criza financiară declanşată în 2009, a devenit una dintre economiile cu cele mai bune evoluţii din Europa. PIB-ul Greciei creşte în prezent cu un ritm anual de aproximativ 2%, peste media zonei euro.
GM şi Ford îşi mută rivalitatea pe noi pieţe
l contracte militare şi stocarea energiei, după pierderile de miliarde din maşinile electrice
General Motors şi Ford, rivale de peste un secol în industria auto americană, caută noi surse de creştere în industria de apărare şi sistemele de stocare a energiei, după ce au pierdut miliarde de dolari în proiectele pentru vehicule electrice, potrivit CNBC. Cele două domenii vor reprezenta probabil doar o mică parte din veniturile companiilor în următorii ani, dar ar putea contribui la diversificarea afacerilor într-un moment în care vânzările de automobile noi încetinesc în SUA. Ford s-a alăturat în acest an GM în cursa pentru contracte militare americane, după ce administraţia Trump a cerut companiilor din SUA să îşi folosească experienţa în producţia de masă pentru a sprijini industria de apărare. În paralel, ambele grupuri se extind pe piaţa sistemelor de stocare a energiei, care utilizează tehnologii similare bateriilor pentru vehicule electrice şi pot furniza energie pentru locuinţe, companii, centre de date şi reţele electrice. ”Caută noi verticale de business”, a declarat David Whiston, analist senior la Morningstar. Potrivit acestuia, intrarea în stocarea energiei permite producătorilor să valorifice capacităţile pentru baterii construite pentru o cerere de vehicule electrice care nu s-a materializat. Piaţa globală a sistemelor de stocare a energiei ar urma să crească de la 668,7 miliarde de dolari în 2024 la 5.120 de miliarde de dolari în 2034, potrivit Global Market Insights. GM şi Ford au investit miliarde de dolari în fabrici destinate iniţial producerii bateriilor pentru vehicule electrice, iar acum încearcă să utilizeze o parte din această capacitate pentru stocarea energiei. GM nu oferă în prezent propriul sistem comercial de stocare la scară mare, dar divizia sa militară are astfel de soluţii, iar societatea mixtă Ultium Cells din Tennessee produce celule pentru partenerul LG Energy Solution destinate stocării energiei.
Agenţi AI ai OpenAI au preluat controlul unui site german
Un grup de agenţi AI ai OpenAI a preluat în această primăvară controlul unui site german şi l-a transformat într-un panou de mesaje prin care agenţii comunicau între ei, schimbând informaţii despre evitarea restricţiilor, scurtături pentru îndeplinirea sarcinilor şi metode de ascundere a activităţii, potrivit unei cercetări publicate vineri şi unor surse citate de Reuters. Incidentul, început în luna mai şi neraportat anterior, este separat de breşa de securitate din iulie, când agenţi OpenAI au pătruns în sistemele platformei open-source Hugging Face şi au reuşit să rămână nedetectaţi mai mult de o săptămână. Oficialii OpenAI au aflat despre episodul din Germania cu câteva săptămâni în urmă, dar nu l-au făcut public, potrivit a două persoane familiarizate cu situaţia. Cazul ridică noi întrebări privind siguranţa agenţilor AI autonomi, într-un moment în care companiile încearcă să dezvolte sisteme capabile să execute sarcini complexe cu intervenţie umană minimă. Există însă tot mai multe indicii că aceste sisteme pot învăţa să ocolească reguli, să exploateze breşe şi să coopereze în moduri neanticipate de dezvoltatori.
Cel mai mare fond suveran din lume refuză să mai împrumute SUA
Fondul suveran al Norvegiei, cu active de 2.300 de miliarde de dolari, propune reducerea semnificativă a expunerii pe obligaţiunile guvernamentale, măsură care ar afecta în principal deţinerile de titluri ale Trezoreriei SUA, în încercarea de a-şi diversifica riscurile şi de a obţine randamente mai mari din alte active, potrivit CNBC. Conducerea Norges Bank Investment Management (NBIM) a recomandat Ministerului norvegian de Finanţe reducerea ponderii obligaţiunilor guvernamentale în indicele de referinţă al portofoliului de obligaţiuni de la 70% la 50%. Fondul consideră că noul nivel ar asigura în continuare suficientă lichiditate în perioadele de turbulenţe pe pieţe, permiţând în acelaşi timp investiţii în active cu potenţial de randament mai ridicat. Dacă propunerea va fi aplicată, ponderea titlurilor Trezoreriei SUA în portofoliul de obligaţiuni al NBIM ar urma să scadă treptat de la 34,1% la 21,9%. Expunerea pe obligaţiunile guvernamentale din zona euro ar coborî de la 16,8% la 14,1%, în timp ce ponderea obligaţiunilor guvernamentale japoneze ar creşte de la 4,6% la 7,4%.
Investitorii israelieni intră în vizorul lui Milei
Preşedintele Argentinei, Javier Milei, ameninţă cu sancţiuni companiile implicate în exploatarea petrolului din largul Insulelor Falkland, aflate sub control britanic, iar măsurile ar putea afecta inclusiv importanţi investitori israelieni, în contextul disputei de suveranitate dintre Buenos Aires şi Londra, transmite Reuters. Situaţia este cu atât mai sensibilă cu cât Milei este unul dintre cei mai puternici susţinători ai Israelului din America Latină şi a consolidat relaţiile cu această ţară în ultimele luni. Preşedintele argentinian a vizat joi în mod explicit proiectul petrolier offshore Sea Lion, anunţând măsuri împotriva companiilor implicate în activităţi de petrol şi gaze în Falkland. Potenţialele sancţiuni ar putea fi extinse la acţionari, directori şi furnizori. Cei doi proprietari ai proiectului Sea Lion au legături importante cu Israelul. Operatorul este Navitas Petroleum, listată la Tel Aviv, care deţine 65% din proiect. Gideon Tadmor, preşedintele companiei şi o figură importantă a sectorului energetic israelian, controlează aproximativ 9% din acţiunile Navitas.














