MOZAIC ȘTIRI ECONOMICE: Românii vor pune mai puțini cozonaci pe masa de Crăciun
Anul acesta estimăm o vânzare mai mică de cozonaci cu circa 10% față de anul trecut, estimează președinte ROMPAN
Vânzările de cozonaci vor înregistra o scădere cu circa 10% din cauza pandemiei, în perioada Sărbătorilor de Crăciun din acest an, comparativ cu 2019, însă acestea vor fi mult mai bune față de perioada Paștelui când au fost consemnate scăderi de 30%-40%, a declarat pentru AGERPRES președintele Patronatului Român din Industria de Morărit, Panificație și Produse Făinoase - ROMPAN, Aurel Popescu. "Noi anul trecut am avut o vânzare de circa 7,5 milioane de cozonaci. Anul acesta din cauza pandemiei și pentru că oamenii ies din casă mai puțin, mai rar, nu se întâlnesc cu prietenii, estimăm o vânzare mai mică cu circa 10%, ceea ce este îmbucurător față de vânzările din perioada Paștelui, când au fost scăderi de 30-40% și acest lucru a avut repercusiuni foarte importante asupra celor din panificație. Aceasta diferență a fost creată pentru că a crescut bine exportul și am echilibrat un pic și consumul intern, adică în perioada sărbătorilor și pe toată perioada vacanței de vară românii au venit mai puțin în țară sau au rămas în statele în care lucrează și atunci a trebuit să ne ducem noi cu produsele acolo. A fost foarte bine pentru că am venit și în întâmpinarea lor și cât de cât ne-am echilibrat și noi activitatea de producție", a spus Popescu. În ceea ce privește creșterea prețului la cozonaci, șeful Rompan a menționat că majorările nu sunt semnificative, undeva până în 10%, dar nu pe medie ci doar în unele unități. "Creșterile de preț nu sunt semnificative, nu sunt în cuantum foarte mare, dar bineînțeles nu poți să lucrezi în pierdere și atunci după contabilizarea tuturor cheltuielilor trebuie să faci ceva, să mărești prețul. Pe total, creșterile de preț au fost destul de mici, până în 10%, și nu vorbesc ca medie, ci în unele locuri sunt unități care înregistrează cheltuieli mai mari cu materia primă respectiv cu făina, care a crescut cu 35% față de 1 iulie anul acesta. Este o creștere semnificativă. Dacă adăugăm și toate cheltuielile pentru combaterea Covid, dar și alte cheltuieli, cu uleiul, cu toate materiile prime, care toate au crescut...", a subliniat Aurel Popescu. În opinia președintelui ROMPAN, anul 2020 a fost "unul din cei mai proști" pentru industria de morărit și panificație din România, din cauza diminuării vânzărilor și a producției, dar și a creșterii semnificative a cheltuielilor. "Am avut destule probleme în 2020, iar ca o caracteristică generală pe total an, 2020 a fost unul din cei mai proști, pentru că vânzările au scăzut, producția a scăzut, iar cheltuielile au crescut, nu mai vorbesc despre materia primă, nu mai vorbesc despre întreținerea spațiilor de producție ca să corespundă și să nu fie infectate în această perioadă. Au fost cheltuieli mult mai mari și bineînțeles din cauza scăderii cifrei de afaceri totul s-a dus în profitul societăților, care de multe ori a fost zero și sub zero și bineînțeles că au fost investiții mai puține și bineînțeles că am ținut de oameni, pentru că trebuia să-i plătim și să-i ținem pentru vremuri mai bune. Înregistrările financiare au fost slabe în 2020", a adăugat președintele Patronatului Român din Industria de Morărit, Panificație și Produse Făinoase - ROMPAN, Aurel Popescu. În prezent, pe piața de morărit și panificație din România, sunt active în jur de 4.500 de firme, iar ROMPAN, prima asociație constituită în România în 1990, cuprinde peste 300 de societăți din toate domeniile din industrie, cota de piață fiind de 65% pe morărit, 40% la panificație, 70% la paste făinoase și 55% la biscuiți.
Afacerile din comerțul cu amănuntul s-au umflat cu aproape 3% în primele zece luni
u conform INS, scăderi au înregistrat comerțul cu ridicata al altor mașini, echipamente și furnituri
Cifra de afaceri din comerțul cu ridicata (cu excepția comerțului cu autovehicule și motociclete), în termeni nominali, a crescut în primele zece luni față de perioada similară din 2019, atât ca serie brută cât și ca serie ajustată în funcție de numărul de zile lucrătoare și de sezonalitate cu 2,8%, respectiv cu 2,1%, a anunțat joi Institutul Național de Statistică (INS). ”Cifra de afaceri din comerțul cu ridicata (cu excepția comerțului cu autovehicule și motociclete), serie brută, în perioada 1 ianuarie - 31 octombrie 2020, comparativ cu perioada 1 ianuarie - 31 octombrie 2019, în termeni nominali, a înregistrat o creștere pe ansamblu cu 2,8%, datorită creșterii comerțului cu ridicata al echipamentului informatic și de telecomunicații (plus 21,6%), comerțului cu ridicata nespecializat (plus 6,4%), comerțului cu ridicata al bunurilor de consum, altele decât cele alimentare (plus 4,4%), comerțului cu ridicata specializat al altor produse (plus 3,4%) și comerțului cu ridicata al produselor alimentare, al băuturilor și al tutunului (plus 1,3%)”, arată datele INS. Scăderi au înregistrat comerțul cu ridicata al altor mașini, echipamente și furnituri (-4,1%), comerțul cu ridicata al produselor agricole brute și al animalelor vii (-3,2%) și activitățile de intermediere încomerțul curidicata (-2,5%). Cifra de afaceri din comerțul cu ridicata (cu excepția comerțului cu autovehicule și motociclete), serie ajustată în funcție de numărul de zile lucrătoare și de sezonalitate, în primele zece luni comparativ cu perioada similară din 2019, în termeni nominali, a crescut, pe ansamblu cu 2,1%. Cifrade afaceri din comerțul cu ridicata (cu excepția comerțului cu autovehicule și motociclete), serie brută, în luna octombrie 2020, comparativ cu luna precedentă, în termeni nominali, a scăzut pe ansamblu cu 0,2%, ca urmare a scăderii cifrei de afaceri din: comerțul cu ridicata al altor mașini, echipamente și furnituri (-7,9%), comerțul cu ridicata al produselor agricole brute și al animalelor vii (-5,9%), comerțul cu ridicata specializat al altor produse (-3,5%), comerțul cu ridicata al produselor alimentare, al băuturilor și al tutunului (-1,1%) și activitățile de intermediere în comerțul cu ridicata (-0,3%). Creșteri au înregistrat comerțul cu ridicata nespecializat (plus 8,2%), comerțul cu ridicata al echipamentului informatic și de telecomunicații (plus 7,6%) și comerțul cu ridicata al bunurilor de consum, altele decât cele alimentare (plus 2,9%). Cifra de afaceri din comerțul cu ridicata (cu excepția comerțului cu autovehicule și motociclete), serie ajustată în funcție de numărul de zile lucrătoare și de sezonalitate, în luna octombrie 2020, comparativ cu luna precedentă, în termeni nominali, a crescut cu 0,1%. Cifra de afaceri din comerțul cu ridicata (cu excepția comerțului cu autovehicule și motociclete), serie brută, în luna octombrie 2020, comparativ cu luna octombrie 2019, în termeni nominali, a scăzut pe ansamblu cu 2,6%, ca urmare a scăderii cifrei de afaceri din: comerțul cu ridicata al produselor agricole brute și al animalelor vii (-30,7%), comerțul cu ridicata al altor mașini, echipamente și furnituri (-11,3%), activitățile de intermediere în comerțul curidicata (-1,4%) și comerțul cu ridicata al produselor alimentare, al băuturilor și al tutunului (-0,9%). Creșterii au înregistrat comerțul cu ridicata al echipamentului informatic și de telecomunicații (plus 18,7%), comerțul cu ridicata al bunurilor de consum, altele decât cele alimentare (plus 3,3%) și comerțul cu ridicata nespecializat (plus 3,1%). Comerțul cu ridicata specializat al altor produse a rămas la același nivel.
Piața vinului din România va intrat cu 5,5% la apă anul acesta
Cifra de afaceri pe care o va înregistra piața vinului din România în acest an va ajunge la aproximativ 1,7 miliarde de lei, în scădere cu 5,5% față de rezultatul raportat în 2019, reiese dintr-o analiză realizată de KeysFin. La nivelul anului 2019, piața locală a vinului a însumat aproximativ 1,8 miliarde lei, în scădere cu 11,4% comparativ cu anul anterior. "Este de menționat însă că rezultatul net al pieței vinului din ultimii ani a fost sever afectat de rezultatele financiare ale Murfatlar SA, al cărei faliment a fost declarat în 2018, însă, bineînțeles, creșterea din 2019 s-a datorat și eficientizării business-urilor celorlalți mari jucători din piață. În ceea ce privește scăderea cifrei de afaceri din piața vinurilor locale, aceasta a fost cauzată în principal de condițiile meteo nefavorabile. Cu toate acestea, țara noastră rămâne pe locul 13 în topul celor mai mari producători de vin din lume și pe locul 6 în Europa", susțin specialiști KeysFin. Potrivit analizei de specialitate, în 2019, în România existau 576 de companii care se ocupau de producția de vinuri și/sau cultivarea de struguri (CAEN 1102 - producția de vin din struguri și CAEN 0121 - cultivarea strugurilor), cu 5% mai puține față de anul 2018, însă în creștere cu 36% față de 2009. Anul trecut, cea mai mare pondere din cifra de afaceri a fost generată de companiile medii, cu 69% din total. Totodată, companiile medii au angajat 53% din forța de muncă a acestei piețe, acestea fiind urmate de cele mici, cu o pondere de 27%. În același timp, dintre companiile analizate, 279, adică 48% din total, au înregistrat profit în 2019, iar 230 au fost pe pierdere, în timp ce restul au avut un rezultat nul. Din punct de vedere al cifrei de afaceri, județul Alba este pe primul loc pe piața vinului, cu 279,9 milioane lei și 16% din total, cea mai mare companie de aici fiind Jidvei Filiala Alba. Clasamentul este completat de județul Vrancea (260,3 milioane lei și 14,8% din total), județul Prahova (243,6 milioane lei și 13,9%), județul Timiș (243 milioane lei și 13,9%) și București (193,8 milioane lei și 11%). Primele cinci județe din țară au generat, anul trecut, 69,6% din cifra de afaceri a sectorului. În ierarhia producătorilor de vin locali, liderul pieței, cu o cotă de 11,3% și 199 milioane lei cifră de afaceri, este Cramele Recaș, urmat de Jidvei Filiala Alba (10,9%), Cotnari (8,2 %), Crama Ceptura (5,8%) și Zarea (5,7%). Topul primilor zece producători de vin din România au avut o cifră de afaceri cumulată de 980,4 milioane de lei, în 2019, echivalentul a 56,4% din piață.
Nivelul de stres al angajaților s-a dublat în timpul pandemiei de coronavirus
Nivelul de stres s-a dublat pentru unul din patru angajați români de la începerea pandemiei de coronavirus, iar cei mai mulți spun că au ajuns deja la epuizare, arată un sondaj efectuat de platforma de recrutare BestJobs. ”Peste 70% dintre angajații români care au participat la un sondaj efectuat de platforma de recrutare BestJobs afirmă că nivelul de stres la locul de muncă a crescut de la începerea pandemiei de coronavirus, iar mai mult de un sfert dintre aceștia apreciază că nivelul de stres chiar s-a dublat. După 10 luni de pandemie, copleșiți de sarcini la serviciu, teamă, incertitudine și izolare socială, aproape 30% dintre respondenți admit că deja au ajuns la burnout. Oboseala resimțită în urma unui program solicitant îi face pe alți aproape 20% dintre angajați să creadă că în cel mult o jumătate de an vor ajunge la epuizare, dacă stresul se va menține la același nivel, în timp ce aproape 16% estimează că vor ajunge la epuizare în cel mult un an”, relevă datele plaformei. Mediul de lucru dezorganizat și haotic (31,6%), supraîncărcarea (26,6%) și noile responsabilități care ies din aria lor de competențe (24,6%) reprezintă principalii trei factori de stres invocați de angajații care au răspuns sondajului BestJobs. Alți 23,8% dintre respondenți explică stresul ridicat prin faptul că nu găsesc un echilibru între viața personală și cea profesională, iar 21% sunt stresați pentru că sunt nevoiți să preia din responsabilitățile colegilor. Alți factori de stres importanți pentru mai bine de jumătate dintre respondenții la sondaj sunt tergiversarea deciziilor importante de către superiorii direcți (15,6%), posibilitatea pierderii jobului (14,8%), lipsa interacțiunii directe cu colegii și managerul direct (13,7%) sau timpul mult prea mare alocat meeting-urilor online (8,6%). Pandemia a adus o schimbare uriașă în ceea ce privește modalitățile de lucru. Unii angajați s-au adaptat rapid lucrului de acasă (24%), alții mai puțin. ”Cert este că cei mai mulți angajați ar prefera să se întoarcă la birou (35%), în timp ce alți peste 30% ar opta pentru un program hibrid - în care să poată lucra până la 5 zile pe lună de acasă. În cea mai complicată perioadă de după criza financiară din 2009, angajații nu au doar nevoie să se întoarcă la birouri, ci vor să simtă și că munca lor este apreciată și că angajatorul investește în dezvoltarea lor”, relevă sondajul.
Pandemia trimite pe plaje exotice mii de români care înainte alegeau pârtiile de schi
Românii și-au schimbat destinațiile pentru vacanța de iarn, iar pandemia trimite pe plaje exotice după sărbătorile de iarnă mii de români care, în anii trecuți, alegeau pârtiile de schi din Europa, potrivit unui studiu al reprezentanței în România a Dertour, unul dintre cei mai mari turoperatori din Europa. Acesta arată că cei care stau o lună într-o destinație exotică primesc tarife cu 50% mai mici și există deja turiști români care au ales să stea o lună în Maldive și să lucreze de acolo și pentru un astfel de sejur, o familie a plătit 20.000 de euro. ”Pandemia trimite pe plaje exotice după sărbătorile de iarnă mii de români care, în anii trecuți, alegeau pârtiile de ski din Europa. Măsurile luate în majoritatea țărilor europene, nevoia de distanțare fizică și faptul că școala se face online trimite de Revelion, dar și în următoarele două-trei luni, mii de români, care altfel ar fi ales pârtiile de ski sau orașe de pe continent, în destinații exotice precum Maldive, Cancun (Mexic), Punta Cana (Republica Dominicană), Zanzibar, Egipt și Ras al-Khaimah (Emiratele Arabe)”, potrivit unui studiu al reprezentanței în România a Dertour, unul dintre cei mai mari turoperatori din Europa. Turiștii români pleacă în aceste destinații cu zboruri charter, directe, iar înainte de plecare trebuie să prezinte un test negativ Covid-19. Cererea pentru destinații exotice a explodat în luna noiembrie, când primul zbor charter pentru Maldive de Revelion s-a vândut în patru zile, cu toate că cel mai ieftin pachet era 1.299 de euro de persoană. Tot atunci s-a vândut integral și zborul pentru Zanzibar, unde o vacanță costa de la 1.319 euro/pers. Dertour a lansat un al doilea zbor charter pentru Revelion spre Maldive, iar locurile s-au epuizat tot în câteva zile, iar al treilea zbor charter s-a vândut într-o singură zi. "N-am mai putut organiza alte zboruri charter către Maldive, deși cererea era foarte mare, pentru că n-au mai fost cazări disponibile. Avem în schimb 5 zboruri charter de Revelion spre Egipt și în curând îl vom lansa pe al saselea", a explicat Cosmin Marinof, directorul general al Dertour România.
Facebook acuză Apple de practici anticoncurențiale
Facebook a acuzat Apple de practici anticoncurențiale, miercuri, în cadrul conflictului din ultima lună dintre cei doi giganți ai sectorului tehnologiei referitor la schimbările planificate de Apple pentru sistemul de operare iOS14 în domeniul confidențialității datelor, transmite Reuters. “Apple se comportă anticoncurențial, folosindu-se de controlul deținut asupra App Store pentru a obține profit în detrimentul creatorilor și al micilor afaceri. Punct”, a declarat vicepreședintele Facebook pentru publicitate și produse de afaceri, Dan Levy. Facebook, care deține cea mai mare platformă de socializare din lume, a publicat reclame pe căte o pagină întreagă în marile publicații, criticând planurile Apple. Prin intermediul măsurilor avute în vedere, Apple va limita capacitatea aplicațiilor de a colecta de pe telefoanele persoanelor date care pot fi folosite pentru publicitatea țintită.
Google lansează Stadia pe iPhone și iPad
Serviciul de streaming pentru jocuri al celor de la Google ajunge oficial pe platformele guvernate de Apple, chiar dacă nu în forma în care s-a dorit la început. La mai bine de un an de când a fost lansat, Stadia, serviciul de jocuri prin streaming al Google, este disponibil pe iOS și iPadOS în variantă beta, putând fi accesat pe smartphone-urile și tabletele Apple. Atât utilizatorii plătitori, cât și cei care folosesc versiunea gratuită, pot juca titlurile disponibile în cadrul serviciului, într-un mod similar vizionării filmelor și serialelor pe Netflix - aceștia se pot juca fără a instala jocul, care este livrat direct de pe serverele companiei americane. Deși există o aplicație Stadia în App Store, aceasta este folosită doar pentru gestionarea contului, nu și pentru jocul efectiv. Asta din cauza condițiilor Apple, care vrea ca fiecare joc în parte să fie trimis pentru review și publicat în App Store. Din această cauză, Google a trebuit să găsească o alternativă, aceasta fiind rularea jocului direct în browser-ul Safari. Utilizatorii trebuie, astfel, să intre pe stadia.com din browser. Din relatările de până acum ale utilizatorilor de iPhone și iPad, Stadia merge nesperat de bine pe aceste device-uri, iar rularea jocurilor în browser se face fluent, neavând efecte negative asupra experienței de gaming. Chiar și disponibil ca aplicație web, pe Stadia de iOS și iPadOS funcționează inclusiv controller-ul oficial, pe care utilizatorii îl pot folosi pentru a se juca, plus alte controllere precum cele de Xbox și PlayStation.
Indicele ROBOR la 3 luni a rămas la 2,04%
Indicele ROBOR la 3 luni, în funcție de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei, a rămas joi la 2,04%, potrivit datelor publicate de Banca Națională a României (BNR). Indicele ROBOR la 6 luni s-a menținut la rândul său la 2,09%. Consiliul de administrație al Băncii Naționale a României (BNR) a menținut joi, 12 noiembrie, rata dobânzii de politică monetară la nivelul de 1,5% pe an, rata dobânzii pentru facilitatea de depozit la 1% pe an și rata dobânzii aferente facilității de creditare (Lombard) la 2% pe an. De asemenea, Consiliul de administrație al băncii centrale a decis reducerea ratei rezervei minime obligatorii pentru pasivele în valută ale instituțiilor de credit la nivelul de 5% de la 6%, începând cu perioada de aplicare 24 noiembrie -23 decembrie 2020 și menținerea ratei rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei la nivelul de 8%. ROBOR (Romanian Interbank Offer Rate) este rata medie a dobânzii la care se împrumută, între ele, instituțiile bancare din România, în lei, iar evoluția sa este legată, în principal, de nivelul de lichiditate existent în piață. BNR a publicat, în mai 2019, indicele de referință trimestrial pentru creditele acordate consumatorilor (IRCC), care înlocuiește ROBOR în calculul dobânzilor la majoritatea creditelor în lei. Nivelul acestuia, pentru al treilea trimestru din 2019, a scăzut la 2,36%, de la 2,66% în T2 2019.
