MOZAIC ȘTIRI ECONOMICE: Românii dedică tot mai mult timp gătitului
Peste jumătate (67%) dintre români au spus că servitul mesei împreună a reprezentat o oportunitate de reconectare cu cei din locuință,
Peste 66% dintre români și-au îmbunătățit abilitățile culinare în ultimul an, iar o gospodărie petrece, în medie, până la aproape 20 de ore pe săptămână pentru pregătirea preparatelor, ceea ce înseamnă o creștere de 46% comparativ cu anul precedent, arată un studiu realizat de Mastercard. "Românii și-au îndreptat atenția către preparatele îndrăgite de întreaga familie, precum mămăliga, ciorba, salata de boeuf, sarmalele și cozonacul. Și, deși mâncărurile tradiționale sunt preferate de o parte dintre aceștia, peste două treimi (72%) se simt suficient de încrezători pentru a experimenta mai des în bucătărie. Televiziunea, serviciul de streaming și rețelele de socializare au fost o sursă de inspirație pentru mulți români în alegerea rețetelor (58%)", se menționează în comunicatul transmis miercuri de Mastercard. Cu toate acestea, dincolo de aspectul său practic, gătitul a dezvăluit și dorința de a avea un stil de viață mai sănătos (64%), de a deprinde noi abilități (57%) și de a petrece mai mult timp de calitate cu cei dragi. Peste jumătate (67%) dintre români au spus că servitul mesei împreună a reprezentat o oportunitate de reconectare cu cei din locuință, 80% declarând că acest ritual se va menține pe termen lung. Anul trecut a generat, totodată, o creștere a popularității "cinelor festive", 58% dintre români spunând că au organizat astfel de cine pentru prietenii, familiile sau apropiații lor, atunci când astfel de reuniuni erau sigure din punctul de vedere al sănătății. În același timp, 22% dintre consumatori au găzduit o cină virtuală, iar 67% declară că cinele festive vor fi un eveniment recurent în calendarul social al acestora, atunci când astfel de întâlniri vor fi permise. Potrivit sursei citate, normele de distanțare fizică au schimbat, de asemenea, comportamentul de achiziție al românilor. Unul din trei (32%) a cumpărat alimente online pentru prima dată în ultimul an. 31% au declarat că au cheltuit mai mulți bani pe alimente atunci când au achiziționat online, din pricina impulsului de a achiziționa diferite ingrediente. Aproape jumătate dintre aceștia (42%) vor continua să cumpere produse alimentare online, chiar și după ridicarea restricțiilor. Și cheltuielile pentru echipamente de gătit, sisteme de iluminat ambiental, lumânări și seturi de pahare, au înregistrat un avans semnificativ. Alte elemente esențiale cinelor festive urmează, în același timp, un trend ascendent, 29% investind în articole de veselă și seturi de pahare, iar 23% achiziționând seturi de mobilier pentru living. "Ultimele 12 luni au fost o reală provocare. Cu toate acestea însă, este reconfortant să vedem cum se conturează anumite tendințe pozitive, precum cea în domeniul culinar. Rolul principal al brandului nostru este conectarea oamenilor cu lucrurile care le aduc bucurie, fie oferindu-le experiențe unice, prin intermediul parteneriatelor noastre, fie punându-le la dispoziție modalități convenabile, sigure și rapide pentru achiziționarea articolelor de zi cu zi. Iar pentru noi, acest rol este cu adevărat de neprețuit", a declarat Raluca Nicolaescu, Head of Marketing Mastercard România. Studiul Mastercard enumără și cele mai populare "mâncăruri de suflet" din România: mămăligă, ciorbă, salata de boeuf, sarmale, cozonac, mici, ciorbă rădăuțeană, papanași, ciorbă de burtă, tochitură moldovenească, jumări, balmoș, murături, alivenci și cighiri.
Transportatorii cer explicații Fiscului în legătura cu diurna șoferilor
u UNTRR susține că, potrivit datelor BNR, industria de transport rutier internațional de mărfuri a avut contribuție la exportul de servicii de 5,53 miliarde de euro în 2020
Uniunea Națională a Transportatorilor Rutieri din România (UNTRR) solicită Ministerului Finanțelor elaborarea unei note de orientare sau a unei note de bune practici care să clarifice faptul că diurna plătită de firmele de transport rutier internațional conducătorilor auto nu face subiectul reîncadrării ca venituri de tip salarial, se arată într-un comunicat de presă transmis,miercuri, de UNTRR. Controalele realizate în ultimele luni la firme de transport rutier, care au avut drept consecință reîncadrarea diurnei ca venit de natură salarială, produc o îngrijorare maximă în rândul firmelor de transport rutier din România, mai ales în lipsa unor informații publice transparente clare, care să constituie o referință neinterpretabilă, atât pentru agenții de control, dar și pentru firmele controlate, se mai arată în comunicat. Reîncadrarea „diurnei” ca venit salarial și taxarea retroactivă închide firmele de transport rutier, susțin transportatorii. "Avem solicitarea de a verifica dacă există vreun caz în care firmele sancționate au plătit și au continuat activitatea, și procentual câte firme în această situație s-au închis și câte au continuat – fără cele care au beneficiat de amnistie fiscală", potrivit UNTRR. ”Astfel, UNTRR solicită Ministerului Finanțelor Publice elaborarea și publicarea unei note de orientare / note de bune practici care să clarifice situațiile în care diurna plătită de firmele de transport rutier internațional conducătorilor auto nu face subiectul reîncadrării ca venituri de tip salarial, și, de asemenea, situațiile în care poate face acest subiect – cazuri întâlnite la firme de plasare de forță de muncă, cu un număr de șoferi de zeci sau sute de ori mai mare decât numărul de autovehicule licențiate și operate, ceea ce nu reprezintă profilul firmelor de transport rutier internațional de mărfuri", reiese din comunicat. UNTRR a transmis Ministerului Finanțelor Publice câteva considerente pe care le doresc luate în calcul în timpul controlului exercitat de autoritățile fiscale în situația industriei de transport rutier internațional de mărfuri, precum și identificarea unor soluții imediate. Transportatorii susțin că, potrivit datelor Băncii Naționale a României (BNR), industria de transport rutier internațional de mărfuri a avut contribuție la exportul de servicii de 5,53 miliarde de euro în 2020. Transportul rutier generează un sfert din exportul total de servicii al României și reprezintă peste jumătate din soldul total al comerțului internațional cu servicii. În aceste condiții, industria de transport rutier de mărfuri este afectată serios de impactul pandemiei de COVID -19. Potrivit datelor preliminare analizate de UNTRR, în 2020 față de anul precedent, impactul estimat al pandemiei de COVID-19 asupra cifrei de afaceri din industria de transport rutier de mărfuri din România este de -13% per total piață și -17% pentru transportul rutier internațional de mărfuri. Operatorii de transport rutier se confruntă cu probleme operaționale pe termen scurt, cum ar fi timpii lungi de așteptare la frontiere, conformarea la noile prevederi COVID-19 din fiecare țară, dar și lipsa lichidităților și a veniturilor. 60% dintre firmele de transport rutier de mărfuri din România prezentau risc de insolvență înainte de criza COVID-19, iar multe dintre ele au întâmpinat dificultăți în a accesa instrumentele de finanțare puse la dispoziție de stat. Acest lucru a fost accentuat și de faptul că firmele care și-au suspendat finanțările potrivit OUG 37/2020 au fost raportate începând cu 1 iunie 2020 în Centrala Riscului de Credit, potrivit UNTRR.
Turcan spune că va tăia sporurile la bugetari și nu prea
Regândirea legii salarizării și a sistemului de sporuri are ca obiectiv, printre altele, reașezarea coeficienților de ierarhizare pentru fiecare familie ocupațională de funcții bugetare, astfel încât eventuala eliminare a unor sporuri să fie compensată, iar angajatul să nu piardă din venituri, a transmis, miercuri, ministrul Muncii și Protecției Sociale, Raluca Turcan. "Regândirea legii salarizării și a sistemului de sporuri, în lucru acum la minister, urmărește să aducă echitate și performanță în sistem. Obiectivele sunt: eliminarea discrepanțelor salariale din sistemul bugetar; restabilirea ierarhiilor funcțiilor în cadrul domeniilor de activitate și între domenii de activitate; reașezarea coeficienților de ierarhizare pentru fiecare familie ocupațională de funcții bugetare va compensa eventuala eliminare a unor sporuri, așa încât în final angajatul să nu piardă și, în plus, să avem o lege corectă; instituirea unui sistem de stimulare a performanței", a scris ministrul Muncii pe Facebook. În ceea ce privește personalul TESA din sănătate, ministrul citat a arătat că acesta este inclus în prezent în familia ocupațională administrație. "Întrebați personalul TESA din sănătate și o să vedeți cine a tăiat salarii în România și când: a făcut-o PSD în 2017, când a eliminat această categorie din familia ocupațională în care activează, din punctul de vedere al salarizării, și a inclus-o în altă categorie. Acest lucru înseamnă că li se aplică reguli diferite în ceea ce privește salarizarea - atât ca salariu de bază, cât și în privința sporurilor: 85% în familia ocupațională sănătate versus aproximativ 15% în cea de administrație, unde e inclus personalul TESA din sănătate acum", a menționat Raluca Turcan.
Femeile care lucrează resimt presiune mai mare de la declanșarea pandemiei
Presiunea pe care o resimt femeile care lucrează cu normă întreagă a crescut semnificativ de la declanșarea pandemiei de COVID-19, în contextul în care acestea se confruntă cu mai multe responsabilități casnice (65%) și cu un volum total de muncă mai mare (33%), arată un studiu Deloitte la nivel global. "Presiunea pe care o resimt femeile care lucrează cu normă întreagă a crescut semnificativ de la declanșarea pandemiei de COVID-19, în contextul în care acestea se confruntă cu mai multe responsabilități casnice (65%) și cu un volum total de muncă mai mare (33%)", conform studiului Deloitte "Understanding the pandemic's impact on working women”, realizat la nivel global. Numărul femeilor pe umerii cărora se află cea mai mare parte din responsabilitatea îngrijirii copiilor sau a altor membri ai familiei aproape s-a triplat în timpul pandemiei, de la 17% la 48%. Mamele care lucrează au raportat responsabilități suplimentare legate de îngrijirea copiilor (58%) și de educație, în contextul școlii online (53%). Aproximativ 82% dintre participantele la studiu spun că rutina zilnică le-a fost perturbată de pandemie. Dintre acestea, 70% sunt îngrijorate cu privire la modul în care aceste schimbări le-ar putea influența capacitata de a avansa în carieră. De asemenea, cele mai multe dintre participantele la studiu simt nevoia să fie tot timpul disponibile la muncă (53% dintre femeile care nu au responsabilități față de alte persoane și 44% dintre cele care au astfel de sarcini). Totuși, în ciuda provocărilor generate de pandemie, multe dintre participantele la studiu consideră că există potențial de a progresa în anul care urmează, fie prin preluarea unor responsabilități suplimentare, ca urmare a avansării în carieră (52%), fie prin obținerea unei majorări de salariu (47%). În schimb, având în vedere eforturile pe care o astfel de decizie le-ar presupune, 60% pun sub semnul întrebării oportunitatea de a avansa în carieră. Dintre acestea, 41% invocă riscul deteriorării raportului dintre viața personală și cea profesională, iar 30%, manifestarea unor comportamente nepotrivite în cadrul organizației, cum ar fi actele de micro-agresiune sau excluderea din întâlniri ori din proiecte. În aceste condiții, studiul subliniază necesitatea ca angajatorii să depună eforturi pentru ca diversitatea, respectul și incluziunea să devină valori non-negociabile în cultura muncii de zi cu zi.
Numărul plăților de taxe și impozite prin stațiile de plată SelfPay a crescut cu 78%
Numărul plăților de taxe și impozite realizate în primele două luni ale anului 2021 prin stațiile de plată SelfPay a crescut cu 78% față de aceeași perioadă a anului anterior, astfel că peste 100.000 de cetățeni și-au plătit taxele și impozitele prin acesta stații. "Mai mult de 100.000 de români au ales în lunile ianuarie și februarie 2021 Stațiile de Plată SelfPay pentru plata taxelor și impozitelor, precum impozitele pe clădiri, impozitele pe terenuri sau pe alte bunuri, taxele de salubrizare, plata parcării de reședință, amenzi, dar și taxele pentru starea civilă. Numărul plăților de taxe și impozite realizate în primele două luni ale anului 2021 prin stațiile de plată SelfPay a crescut cu 78% față de aceeași perioadă a anului anterior, ponderea cea mai mare fiind deținută de impozitele pe clădiri, mijloace de transport și terenuri (47,6%), urmate de taxa pentru parcarea de reședință (38%)", a informat compania. Plata acestor taxe se poate realiza în cea mai mare rețea națională de stații de plată self-service, pentru instituțiile care au ales să-și extindă metodele de colectare către soluția digitală de plată oferită de SelfPay, astfel încât cetățenii să nu se mai deplaseze la ghișeele primăriilor: București – Sectoarele 4, 5 și 6, Arad, Sibiu sau Ciugud. Această facilitate permite efectuarea de plăți în deplină siguranță pentru cetățeni, permițându-le să evite aglomerația și contactul cu alte persoane, anunță compania. “În ultimii doi ani, prin rețeaua sa de peste 5.500 de stații de plată de tip self-service, SelfPay a devenit un actor tot mai vizibil și important în procesele de digitalizare a organizațiilor și a autorităților publice centrale sau locale din România, precum și în comunitățile în care activează. Soluția digitală de plată dezvoltată de SelfPay ajută administrațiile locale să devină un partener confortabil în dialogul și interacțiunea cu cetățenii prin soluții digitale de plată performante, sigure și ușor de accesat, fără să fie nevoie de activități de instruire a personalului care activează în cadrul departamentelor de specialitate. Prin rețeaua de stații de plată SelfPay asigurăm accesul facil tuturor cetățenilor, indiferent de statutul social și de metodele de plată preferate, la un sistem modern de plată a taxelor și impozitelor, simplu, rapid și în siguranță”, a declarat Adrian Badea, CEO al SelfPay.
Criza de semiconductori trimite pe tușă 9.000 de angajați de la Dacia
Aproximativ 9000 de angajați ai Uzinei Dacia nu vor lucra, timp de șapte zile în luna aprilie, din cauza crizei înregistrate la nivel mondial privind producția de componente electronice, respectiv conductori pentru industria auto. Conform Contractului colectiv de muncă, cei care vor sta acasă vor fi plătiți cu 85% din salariu. „Pentru luna aprilie am avut o reuniune cu conducerea uzinei și s-a luat în calcul să ne oprim producția pentru șapte zile, din lipsa componentelor electronice. Din 14.000 de salariați de la Dacia, impactați sunt 9000. Sunt anumite sectoare care își derulează activitatea, spre exemplu Uzina Mecanică lucrează și pentru alte uzine și în acea perioadă lucrează, doar unii dintre ei vor sta acasă”, a declarat miercuri, pentru News.ro, liderul de sindicat de la Dacia, Viorel Ungureanu. Conform acestuia, producția la Dacia se va opri în zilele de 1, 2, 16, 26,27,28 și 29 aprilie. Potrivit acestuia, muncitorii care nu vor lucra timp de șapte zile vor fi plătiți, dar vor pierde 15 la sută din salariu, conform contractului colectiv de muncă.
Google acordă 1.255 de burse în România pentru cursuri în domeniul IT
Google anunță disponibilitatea a 1.255 de burse în România pentru obținerea de certificate în domeniul IT, în cadrul a două proiecte, derulate pe platforma Coursera. Potrivit unui comunicat de presă al companiei de tehnologie, transmis miercuri AGERPRES, cursurile pot fi finalizate în mai puțin de șase luni, nu necesită experiență relevantă și sunt recunoscute de experți din industrie și angajatori. Unul dintre proiecte este Digital Women, realizat de Fundația EOS (Educating for an Open Society Romania) cu sprijinul INCO, în cadrul căruia vor fi acordate burse către 755 de femei care vor să-și construiască o carieră în tehnologie. Proiectul se adresează femeilor în șomaj sau celor care ocupă locuri de muncă periclitate, iar bursele sunt destinate pentru urmarea programului "IT Support Specialist Certificate" dezvoltat de Google, găzduit pe platforma Coursera. Al doilea program anunțat este cel derulat de Fundația Leaders, organizație parteneră Grow with Google, care va distribui în România 500 de burse finanțate de Google. Acestea vor putea fi folosite pentru a urma cursuri într-unul dintre cele patru programe: IT Support, Data Analytics, Project Management, UX Design. Bursele se adresează tinerilor profesioniști și studenților.
Indicele ROBOR la 3 luni a scăzut la 1,68%
Indicele ROBOR la 3 luni, în funcție de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei, a scăzut miercuri de la 1,69% la 1,68%, potrivit datelor publicate de instituție. Indicele ROBOR la 6 luni s-a menținut la 1,74%. Consiliul de Administrație al Băncii Naționale a României a decis, în ședința de luni, 15 martie 2021, menținerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 1,25 la sută pe an. BNR a mai decis menținerea ratei dobânzii pentru facilitatea de depozit la 0,75 la sută pe an și a ratei dobânzii aferente facilității de creditare (Lombard) la 1,75 la sută pe an. De asemenea, Consiliul de administrație al BNR a decis păstrarea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei și în valută ale instituțiilor de credit. ROBOR (Romanian Interbank Offer Rate) este rata medie a dobânzii la care se împrumută, între ele, instituțiile bancare din România, în lei, iar evoluția sa este legată, în principal, de nivelul de lichiditate existent în piață. Valoarea IRCC, aferentă perioadei ianuarie-martie 2021, este de 1,88%, în declin de la nivelul de 2,17% în trimestrul patru al anului 2020.
Anunțuri ZdV Premium
În categoria Economic
ANAF a publicat Ghidul privind tratamentul fiscal aplicabil veniturilor obținute din activități de înfrumusețare/întreținere corporală
De același autor
