MOZAIC ȘTIRI ECONOMICE: Românii au returnat peste 5,2 miliarde de ambalaje în 2025
Rata de colectare a atins 83%
RetuRO, administratorul Sistemului de Garanţie-Returnare, anunţă că, anul trecut, au fost returnate peste 5,2 miliarde de ambalaje SGR, iar rata de colectare a atins 83%. În cei doi ani de operare, prin SGR, au fost colectate peste 8,5 miliarde de ambalaje de băuturi. RetuRO, cel mai mare proiect de economie circulară din România, a anunţat, joi, rezultatele programului pentru perioada ianuarie-decembrie 2025. ”În 2025, au fost returnate peste 5,2 miliarde de ambalaje SGR, iar rata de colectare a atins 83%. Acest rezultat reflectă implicarea tot mai mare a consumatorilor şi nivelul ridicat de încredere în funcţionarea sistemului. Peste 350 de milioane de ambalaje au fost colectate în luna decembrie, rata lunară de returnare fiind de aproximativ 72%. Astfel, rezultatele aferente anului 2025 confirmă maturitatea operaţională a sistemului şi adoptarea sa pe scară largă”, au arătat reprezentanţii RetuRO. Pe parcursul anului 2025, RetuRO a predat către reciclatori aproximativ 387.000 de tone de materiale – PET, aluminiu şi sticlă, consolidând fluxurile de colectare şi reciclare la nivel naţional. În cei doi ani de operare, prin Sistemul de Garanţie-Returnare au fost colectate peste 8,5 miliarde de ambalaje de băuturi. Sistemul de Garanţie-Returnare continuă să sprijine tranziţia României către o economie circulară, mobilizând milioane de români să adopte un comportament responsabil faţă de mediu. RetuRO Sistem Garanţie Returnare S.A. (www.returosgr.ro) este o companie ce funcţionează pe principiul not for profit – ceea ce înseamnă că eventualul profit realizat de companie în urma colectării de ambalaje de băuturi va fi reinvestit, exclusiv, în dezvoltarea SGR. Compania a fost creată de un consorţiu de trei acţionari privaţi: Asociaţia Berarii României pentru Mediu (30%), Asociaţia Producătorilor de Băuturi Răcoritoare pentru Sustenabilitate (30%) şi Asociaţia Retailerilor pentru Mediu (20%) şi un acţionar public, statul român, prin autoritatea centrală de mediu, Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor (20%). RetuRO, administratorul SGR, funcţionează cu finanţare exclusiv privată şi are rolul de a asigura transparenţa asupra cantităţilor de ambalaje pentru băuturi puse pe piaţă şi returnate de consumatori, contribuind la dezvoltarea durabilă a României, prin gestionarea responsabilă a deşeurilor de ambalaje, în vederea atingerii ţintelor de reciclare impuse României de către Uniunea Europeană.
Jumătate dintre salariați folosesc inteligența artificială de mai multe ori pe zil
România, locul al treilea la nivel global în ceea ce privește rata de deținere a locuințelor
România ocupă locul al treilea la nivel global în ceea ce privește rata de deținere a locuințelor, cu un procent de 93,9%, potrivit celui mai recent studiu realizat de Compare the Market. Indicatorul plasează România printre liderii globali în ceea ce privește accesibilitatea proprietății, alături de Coreea de Sud și Polonia. În ultimii cinci ani, rata de deținere a locuințelor din România a înregistrat o scădere de 1,98%, în condițiile în care prețurile locuințelor au crescut cu 5,19% numai în ultimele 12 luni. Studiul arată că scorul României în cadrul indexului de deținere a locuinței este de 77,95. Studiul mai evidențiază diferențe semnificative între regiunile europene, statele din Europa de Est și de Nord, precum România, Polonia și Letonia, înregistrând rate de deținere a locuințelor superioare celor din numeroase țări din Europa de Vest. Analiza a examinat 36 de țări, măsurând ratele de deținere a locuințelor, tendințele de schimbare pe 5 ani, schimbările anuale ale prețurilor locuințelor și indicatori de accesibilitate, inclusiv veniturile și costurile esențiale de trai. Potrivit studiului citat, Coreea de Sud ocupă primul loc la nivel global cu un scor solid de 86,33 în indexul de deținere a locuinței. Rata de deținere a locuinței în această țară este de 84,8%, iar în ultimii 5 ani a crescut cu aproape 10%, în timp ce modificările prețurilor locuințelor au fost minime, susținând stabilitatea pentru potențialii cumpărători. Polonia ocupă locul doi cu o rată de deținere a locuinței de 86,8% și o creștere constantă în ultimii cinci ani (Â3,83%), în ciuda creșterii recente a costurilor locuințelor. România ocupă locul trei cu cea mai mare rată de deținere a locuinței din lume (93,9%), deși scăderile minore în ultimii ani o plasează imediat după Polonia în scorul global. Europa de Est și de Nord domină primele locuri datorită unor nivele relativ ridicate de deținere a locuințelor și avantajelor de accesibilitate comparativ cu Europa de Vest și America de Nord. Restul primelor 10 locuri reflectă o puternică reprezentare europeană. Letonia și Croația ocupă locurile 4 și 5, beneficiind de o deținere larg răspândită și o valoare culturală clară atribuită proprietății imobiliare. Islanda, Slovacia și Japonia se află, de asemenea, pe poziții ridicate, fiecare menținând rate puternice de deținere și un mediu stabil al pieței. Italia și Norvegia completează top 10, având condiții favorabile comparativ cu națiunile europene de Vest, cu prețuri mai mari, relevă studiul citat.
Bogdan Ivan: Energia nucleară este o decizie strategică
Energia nucleară este o decizie strategică, legată direct de securitatea energetică, de prețuri și de competitivitatea economiei, a afirmat ministrul Energiei, Bogdan Ivan. Acesta se află la Forumul Economic Mondial de la Davos, unde a discutat cu Rafael Mariano Grossi, directorul general al Agenției Internaționale pentru Energie Atomică, despre rolul energiei nucleare în România. 'Astăzi, la Davos, m-am asigurat că România are un cuvânt de spus la masa deciziilor. La World Economic Forum, am discutat cu Rafael Mariano Grossi, Directorul General al Agenției Internaționale pentru Energie Atomică, despre rolul energiei nucleare în România. Energia nucleară nu este o dezbatere teoretică. Este o decizie strategică, legată direct de securitatea energetică, de prețuri și de competitivitatea economiei. Am fost foarte ferm: vrem să decarbonizăm economia, dar o vom face pragmatic și inteligent. România produce constant energie nucleară stabilă și curată. Și mizăm pe acest pilon pe termen lung', a scris Ivan pe propria pagină de Facebook. Potrivit sursei citate, datele recente indică presiuni tot mai mari asupra sistemului energetic național, cu efecte directe asupra pieței și economiei. 'Contextul actual spune lucrurilor pe nume:´˜ consumul intern a depășit constant 9.000 MW, la maximele ultimilor 4 ani; în vârf de sarcină, am importat 1.200-2.000 MW;˜ săptămâna trecută, România a avut cea mai scumpă piață de energie din Europa. Acest model nu este sustenabil pe termen lung. Dacă îl perpetuăm, riscăm să afectăm grav economia. De aceea: investim în construcția a două noi unități nucleare la Cernavodă (720 MW fiecare), accelerăm proiectul SMR de la Doicești, primul de acest tip din Europa (462 MW), gestionăm responsabil perioada 2027-2029, când retehnologizarea Unității 1 va scoate temporar 700 MW din sistem, prin capacități noi pe gaz și interconectări mai puternice. Deciziile pe care le luăm acum vor conta ani de zile. Iar ele trebuie luate anticipativ, nu sub presiunea crizelor', a mai transmis ministrul Energiei pe rețeaua de socializare.
Cum se vede scăderea deficitului bugetar la BNR
Apple ar lucra la un accesoriu AI purtat pe haine, similar unei insigne
Pentru a răspunde la misteriosul dispozitiv la care OpenAI lucrează, Apple ar dezvolta o replică, sub forma unui accesoriu pentru haine, care se poartă asemenea unei insigne. Dispozitivul, despre care scrie The Information, citând surse din cadrul companiei, va folosi inteligenţa artificială şi va fi dotat cu două camere foto, trei microfoane şi un difuzor. Camerele vor putea fi folosite pentru a fotografia şi a filma în jur, iar difuzorul şi microfoanele vor facilita, cel mai probabil, comunicarea inclusiv cu un chatbot de inteligenţă artificială. Viitorul produs Apple ar urma să aibă dimensiunile aproximative ale unui AirTag, doar că ceva mai gros. Acesta este descris ca fiind „suplu, turtit şi circular”, construit din aluminiu şi sticlă. Conform surselor citate, Apple ar urma să lanseze acest dispozitiv în cursul anului viitor şi va avea pregătite, în momentul lansării, 20 de milioane de unităţi. Din descrierea neoficială a produsului, acesta pare a constitui o mutare defensivă din partea Apple, vis-a-vis de dispozitivul la care OpenAI lucrează împreună cu compania lui Jony Ive.
Preţurile petrolului sunt în creștere ușoară
Preţurile petrolului au închis şedinţa de miercuri în creştere cu 0,5%, susţinute de perspectivele unei oferte mai reduse după oprirea temporară a producţiei la două mari câmpuri petroliere din Kazahstan şi pe fondul volumelor scăzute de export ale Venezuelei, care continuă să întâmpine dificultăţi în restabilirea producţiei, transmite Reuters. Contractul pentru petrolul Brent a urcat cu 32 de cenţi, la 65,24 dolari barilul, iar West Texas Intermediate a avansat cu 26 de cenţi, la 60,62 dolari barilul. Ambele benchmarkuri au câştigat aproximativ 1,5% în sesiunea precedentă, după ce Kazahstanul a suspendat producţia la câmpurile Tengiz şi Korolev din cauza unor probleme de distribuţie a energiei. Tot în Kazahstan, livrările de la uriaşul zăcământ Kashagan au fost redirecţionate pentru prima dată către piaţa internă, din cauza blocajelor apărute în terminalul CPC de la Marea Neagră, unde echipamente critice au fost avariate grav în urma unor atacuri cu drone.
BBC încheie un ”parteneriat strategic” cu YouTube
Gigantul audiovizualului public britanic BBC anunţă că a încheiat un ”parteneriat strategic” cu platforma YouTube, proprietatea holdingului Alphabet (Google), care prevede noi programe ce ţintesc audienţe tinere, relatează AFP. ”Acest parteneriat inovator ne va ajuta să ne conectăm la public în forme noi”, a anunţat miercuri într-un comunicat directorul general al BBC Tim Davie. El nu spune nimic despre detaliile financiare ale acestui parteneriat, care intervine într-o perioadă dificilă a BBC. Gigantul audiovizual britanic se confruntă cu critici multiple din partea mediilor conservatoare şi de extremă dreapta, din cauza unei presupuse părtiniri şi unei plângeri de defăimare, în Statele Unite, a preşedintelui american Donald Trump, care-i cere zece miliarde de dolari despăgubiri. BBC se confruntă de asemenea cu fraudă tot mai mare a taxei ascultătorilor în Regatul Unit, care-i afectează veniturile.














