Economic

MOZAIC ȘTIRI ECONOMICE: Românii au cheltuit în stațiunile din țară de Revelion circa 44 milioane de euro

Ziarul de Vrancea
2 ian 2020 1645 vizualizări

Calculele Federației Patronatelor din Turismul Românesc arată că anul acesta și-au petrecut Revelionul în stațiunile montane din țară 170.000 turiști

                                                                 

Un număr de peste 170.000 de turiști și-au petrecut Revelionul 2019/2020 în țară, cu 2,5% mai mult decât în anul precedent, unde au cheltuit aproape 44 de milioane de euro, în creștere cu 10%, comparativ cu Revelionul 2018/2019, reiese din calculele Federației Patronatelor din Turismul Românesc (FPTR), care arată că România rămâne principala opțiune de vacanță atât a turiștilor români, dar și a unui număr din ce în ce mai mare de turiști străini care au început să ia în calcul țara noastră ca destinație de Revelion. ”Un număr de peste 170.000 de turiști și-au petrecut în țară Revelionul 2019/2020, cu 2,5% mai mult decât în anul precedent, unde au cheltuit aproape 44 de milioane de euro, în creștere cu 10%, comparativ cu Revelionul 2018/2019”, comnform unui comunicat al Federației Patronatelor din Turismul Românesc (FPTR). În acest an, de Revelion, Guvernul a acordat două zile libere personalului din sistemul bugetar, zilele de 27 decembrie și 3 ianuarie, turiștii români beneficiind de un sejur prelungit de 4-5 zile în destinații interne sau externe. "România rămâne principala opțiune de vacanță atât a turiștilor români, dar și a unui număr din ce în ce mai mare de turiști străini care au început să ia în calcul țara noastră ca destinație de Revelion. Tarifele de cazare accesibile, mâncarea mai ieftină decât oriunde în destinațiile concurente și distribuirea voucherelor de vacanță au ajutat la majorarea numărului de turiști. Cu toate acestea, vremea caldă, anormală pentru această perioadă, a scăzut cererea pentru destinațiile de schi interne și externe", a declarat Dragoș Răducan, prim-vicepreședintele FPTR. Ca în fiecare an, destinațiile cu tradiție au fost cele mai solicitate, înregistrându-se la nivel național o creștere a numărului de turiști cu 2,5% față de anul trecut. "Așa cum era de așteptat, cel mai mare număr de locuri vândute de Revelion s-a înregistrat în turismul rural, 58.500 de turiști petrecându-și noaptea de Revelion la pensiuni, cu 2,6% mai multi față de anul trecut. În aceste destinații s-au înregistrat sejururi de până la cinci nopți datorită pachetelor consistente de servicii", spun reprezentanții FPTR. Stațiunile balneare au găzduit de sărbătorile de iarnă peste 25.600 de români, în scădere cu 9,3%, față de anul trecut. Creșteri s-au înregistrat în zonele montane, unde 49.300 de persoane au optat să-și petreacă vacanța de Revelion la munte, cu 32,4% mai mult față de anul trecut, principalele stațiuni montane fiind arhipline in aceasta perioada. "Chiar dacă drumurile de acces spre statiuni au fost foarte aglomerate, vremea a fost extrem de caldă, nespecifică acestei perioade și în continuare lipsesc posibilitățile de agrement alternativ sporturilor de iarnă, romanii s-au deplasat în număr foarte mare în stațiunile cu tradiție", adaugă ei. Pentru ofertele de Revelion ale hotelurilor din marile orașe ale României au plătit peste 31.500 de persoane, aproximativ același număr ca și în anul anterior. Chiar dacă vremea a fost frumoasă, în Delta Dunării și pe litoralul românesc numărul turiștilor a fost destul de scăzut din cauză că numărul locurilor de cazare încălzite a fost restrâns.

     "În ceea ce privește tarifele percepute în perioada Revelionului, se constată că acestea s-au majorat față de 2019 cu o medie de 12%, cu mult sub creșterea elementelor care compun tariful, cum ar fi utilitățile și salariile, care au avut creșteri de până la 25% în anul 2019, diferența fiind compensată prin scăderea TVA-ului, dar mai ales prin scăderea profitului hotelurilor Astfel, românii au cheltuit peste 210.857 milioane de lei pentru achiziționarea pachetelor de Revelion în țară, în creștere cu 17,5% față de anul anterior. Ca deobicei cele mai căutate zone au fost Valea Prahovei, Poiana Brașov, Păltiniș, Rânca, Strajă, Călimănești, Felix și zonele tradiționale rurale Bran-Moieciu, Maramureș, Bucovina", arată datele FPTR. Românii care au ales să își petreacă vacanța de sărbători în străinătate au avut de ales între destinații de schi și sporturi de iarnă, pachete turistice de tip city-break în orașe europene și destinații exotice îndepărtate. Chiar dacă au beneficiat de un număr mare de zile libere, doar 10.870 de turiști români au apelat la agențiile de turism pentru petrecerea Revelionului în străinătate. Numărul acestora a scăzut cu aproximativ 2% față de anul 2019, aceștia cheltuind aproximativ 6 milioane de euro. Cei mai mulți și-au cumpărat pachete pentru destinații de schi și sporturi de iarnă în Austria, Franța, Italia și Bulgaria. Ca și anul trecut, anul acesta s-a menținut interesul pentru destinații tip city-break, precum și pentru țările cu clima caldă din zona Orientului Mijlociu, cum ar fi Egipt, Maroc, Istanbul sau Dubai. Printre preferințele românilor s-au aflat și destinațiile exotice, precum Republica Dominicană, Maldive, Singapore, Mauritius și Thailanda.

Sejururile all inclusive de două ori mai scumpe în România decât în Bulgaria

u tariful mimim la un hotel de 5 stele în Mamaia, în iunie, la all inclusive, este de 80 euro pe noapte

Tariful mimim la un hotel de cinci stele în stațiunea Mamaia, în luna iunie, la all inclusive, este de circa 80 euro pe noapte de persoană, cât este în Turcia, unde este inclus și avionul, și aproape dublu față de Bulgaria, la Nisipurile de Aur, unde tariful este de 48 de euro, arată datele IRI Travel, principalul touroperator pe destinația Bulgaria, care a realizat un studiu legat de serviciile all inclusive pe care le oferă hotelierii din România, Bulgaria, Turcia și Grecia. Alături de cele peste 1.000 de agenții partenere, consultanții în turism IRI Travel au adunat informații despre tipurile de mâncăruri și costurile medii pentru serviciile pe care hotelierii din aceste patru țări le oferă în funcție de numărul de stele.  "Pentru un hotel de cinci stele tariful mimim de persoană pe noapte este de 380 de lei (aproximativ 80 euro) în stațiunea Mamaia, în timp ce într-una mai de la sudul litoralului românesc, precum Saturn, acest tarif scade la 290 de lei (60 euro) de persoană pe noapte", arată compania, într-un comunicat. La un hotel de patru stele din România, tariful mediu este de 275 de lei (57 euro) pe noapte pentru o persoană, în timp ce în Eforie Nord, costurile pe noapte ajung la 240 de lei (50 euro). "La trei stele, contrar trendului știut de români în ultimii zece ani, hotelurile din Eforie Nord sunt ceva mai scumpe decât cele din Mamaia", mai arată compania. Astfel că, dacă în Eforie Nord prețul serviciilor all inclusive este de 250 de lei (52 euro) pe noapte/persoană, în Mamaia, acestea sunt cu 35-40 de lei mai mici ajungând la 215 lei (42-43 euro), în medie.  „Față de Bulgaria, țara noastră nu se poate lăuda cu atât de multe hoteluri specializate pe serviciile all inclusive, astfel că, pentru noi, acest tip de regim este unul încă în fază incipientă. Din acest motiv, veți vedea niște diferențe destul de mari între România și Bulgaria, mai ales la hotelurile de 4 și de 5 stele. Dacă la ei hotelurile cu All Inclusive sunt de ordinul sutelor, în România acestea de abia dacă au ajuns la câteva zeci. În plus, la vecinii de la sud, marile lanțuri hoteliere și-au dezvoltat propriile concepte de all inclusive. Așa că, veți întâlni all inclusive premium, ultra all inclusive, all inclusive gold care nu sunt prea mult diferite între ele, dar vin cu servicii superioare celor de all inclusive cu care sunt obișnuiți turiștii. De asemenea, bulgarii și turcii au și conceptul de all inclusive light, unde ai aceleași servicii ca la un all inclusive obișnuit, dar acesta este limitat doar la orele meselor”, a declarat Lucian Bădîrcea, CEO IRI Travel. În ceea ce privește Bulgaria, în stațiunea Nisipurile de Aur, un all inclusive la cinci stele costă aproximativ 48 de euro de persoană/ noapte și ai parte, într-o săptămână, de trei nopți cu mâncare tematică precum cea bulgărească, mediteraneană sau franțuzească. În plus, unele hoteluri, în funcție de investitorul sau de majoritatea turiștilor care petrec acolo, au și baruri speciale precum unul german, unde se servesc numai produse din țara respectivă, mai spun reprezentanții touroperatorului. Pe de altă parte, în stațiunea Sunny Beach, la cinci stele, oferta include mic dejun continental, show de gătit și șampanie, de la primele ore ale zilei. Mai mult, servirea de băuturi alcoolice la barul hotelului nu se încheie la 23.00, ci este non-stop. "De asemenea, dacă hotelul are restaurant pe plajă, acolo veți avea parte de o cină în stil mediteranean. Toate acestea ajung să coste 42 de euro de persoană/ noapte", adaugă touroperatorul. În schimb, la patru stele, mai toate hotelurile care oferă servicii all inclusive oferă turiștilor două șezlonguri și o umbrelă gratuit pe plajă.În Albena, un all inclusive costă undeva la 30 de euro pe noapte de persoană, iar serviciile sunt cele standard pentru fiecare țară, adică băuturile locale sunt gratuite până la orele 23.00, iar mâncare, gustări și deserturi în locațiile hotelului.La Nisipurile de Aur, turiștii au parte de seri tematice asemeni celor oferite de hotelurile de cinci stele: seară bulgărească, seară cu pește și fructe de mare, grătar, seară specială. Dar așa ceva există la mai toate hotelurile de patru stele, doar tematica diferind. Aici, costurile sunt, în medie, de 29 de euro de persoană/ noapte. „Unele hoteluri de 4 și de 5 stele își mai recuperează din cheltuielile cu mâncarea, vânzând resturile de peste zi, fermelor din jurul stațiunilor, acesta fiind unul dintre motivele pentru care își permit să ofere servicii calitative la prețuri mai mici. În plus, hotelierii bulgari lucrează direct cu hipermarketurile din zona lor pentru produsele pe care le pun pe masă turiștilor”, a mai spus Lucian Bădîrcea.

Rezervele valutare administrate de BNR au scăzut cu mai puțin de 1 miliard euro

Banca Națională a României (BNR) a anunțat că rezervele valutare administrate de banca centrală erau, în 31 decembrie 2019, de 32,926 miliarde euro, cu 891 milioane euro mai mici decât în 30 noiembrie 2019. Acesta este cel mai mic nivel din iunie 2019 până în prezent. La 30 iunie 2019, rezervele valutare la BNR se situau la 32,569 miliarde euro, față de 32,834 miliarde euro la 31 mai 2019. La 31 decembrie 2019, rezervele valutare la Banca Națională a României se situau la nivelul de 32,926 miliarde euro, față de 33,817 miliarde euro la 30 noiembrie 2019. În cursul lunii au avut loc intrări de 2,197 miliarde euro, reprezentând modificarea rezervelor minime în valută constituite de instituțiile de credit, alimentarea conturilor Ministerului Finanțelor Publice, alimentarea contului Comisiei Europene și altele. Totodată, au fost ieșiri de 3,088 miliarde euro, reprezentând modificarea rezervelor minime în valută constituite de instituțiile de credit, plăți de rate și dobânzi în contul datoriei publice denominate în valută și altele. Nivelul rezervei de aur s-a menținut la 103,6 tone. În condițiile evoluțiilor prețurilor internaționale, valoarea acesteia s-a situat la 4,524 miliarde euro. Rezervele internaționale ale României (valute plus aur) la 31 decembrie 2019 au fost de 37,450 miliarde euro, față de 38,228 miliarde euro la 30 noiembrie 2019. Plățile scadente în luna ianuarie 2020 în contul datoriei publice denominate în valută, directe sau garantate de Ministerul Finanțelor Publice, însumează circa 67 milioane euro.

Florin Cîțu: Evaziunea fiscală a ajuns o problemă de securitate națională

Ministrul Finanțelor Florin Cîțu vrea aprobarea în CSAT a strategiei de informatizare a ANAF și MFP, considerând că evaziunea fiscală a ajuns o problemă de securitate națională. De asemenea, el anunță și măsuri privind controalele ANAF la firme. ”A venit momentul. Din punctul meu de vedere evaziunea fiscală a ajuns o problemă de securitate națională. Chiar la început de an voi introduce în CSAT materialele necesare pentru aprobarea strategiei de informatizare a ANAF și MFP ca obiectiv de importanță națională”,anunță ministrul Finanțelor Florin Cîțu. De asemenea, el face precizări legate de controalele ANAF la firme. ”Concomitent, voi face toate demersurile ca începând din acest an ANAF să efectueze cel mult un control compex pe an la companiile din Romania, indiferent de mărimea lor. (Excepție fac cazurile de flagrant/sesizării)”, mai scrie Cîțu. Fostul președinte Traian Băsescu afirmă că în România "se fraudează anual 6 miliarde de euro" prin neplata TVA, bani care, dacă ar fi colectați, ar acoperi integral deficitul bugetului pe anul 2020. El propune ca soluție introducerea sistemelor digitale de supraveghere a activităților comerciale și de plată a TVA, operațiune care "nu poate costa mai mult de 1 miliard Euro". "Și ca să nu-mi bat capul prea tare aș face o vizită în Regatul Unit să văd cum funcționează un sistem digitalizat de încasare TVA, după care aș contracta implementarea în România exact cu firma care a făcut implementarea programului pentru insulari. Nu trebuie să fie o licitație parazitată de Ghiță, Socol, Florică, Pescariu și alți artiști autohtoni ai licitațiilor din IT ci va trebui să fie o achiziție cu negociere directă stabilită prin lege", spune Băsescu. "Ne-am obișnuiut să ne autodefinim ca fiind unici în cele rele din Uniunea Europeană. Că adesea suntem «campioni» este adevărat, dar întotdeauna suntem urmați de cineva. De multe ori contează și criteriile după care «clasamentele» sunt întocmite. Iată realitatea la zi a colectării TVA în Uniunea Europeană", afirmă Traian Băsescu, sâmbătă dimineață, într-o postare pe Facebook. El spune că încasarea TVA este o problemă în întreaga Uniune Europeană din cauza "comportamentului evazionist sau fraudulos al multor agenți economici, indiferent de naționalitate". "Conform evaluărilor experților, anual Statele Membre pierd de pe urma fraudării plății către stat a TVA, suma de 137 miliarde Euro ceea ce înseamnă că fiecărui cetățean european îi sunt furați prin evaziune fiscală la TVA, 267 Euro. Statele Membre reușesc colectarea TVA la niveluri diferite. Cea mai bună colectare o are Luxemburg unde procentul fraudat este de 0,7 la sută în timp ce, cu 35,5 la sută procent din TVA necolectat, România este țara cu cel mai înalt procent de fraudare a TVA", adaugă el. Băsescu spune că, dacă la analiza în procente suntem "campionii fraudării TVA", atunci când convertim procentul în bani constatăm că în România se fraudează anual 6 miliarde Euro (22 mil locuitori x 267 Euro) din totalul de 137 miliarde la nivelul UE, "ceea ce este departe de a ne situa pe primele locuri în clasamentul evazioniștilor fraudatori ai bugetelor naționale și ai bugetului UE".

Investiții de 590 milioane lei la Complexul Energetic Oltenia

Complexul Energetic Oltenia (CEO), unul din cei mai mari producători de energie din țară, și-a planificat pentru acest an investiții de 590 milioane lei (circa 123 milioane euro), din surse proprii, și va demara un program de decarbonizare de aproape 1 miliard de euro, care va dura până în 2025, a declarat, pentru News.ro, directorul general al companiei, Sorin Boza, care subliniază totodată că CEO nu are probleme cu stocurile de cărbune. "La noi nu sunt probleme cu stocurile de cărbune, avem peste valorile stabilite prin Hotărâre de Guvern. Avem 890.000 tone de cărbune în stocurile CEO, din care în termocentrale 690.000 tone, iar restul în cariere", a declarat, pentru News.ro, Sorin Boza. Acesta a vorbit și de planurile de investiții ale producătorului de energie. "Pentru 2020, programul de investiții se ridică la 590 milioane lei, din surse proprii. Iar pe lângă acesta, vom începe un program de decarbonizare, conform hotărârii Comisiei Europene. Este un program care se va implementa până în anul 2025 și care, la o primă estimare, va ajunge la 1 miliard de euro. Acest program de decarbonizare este un program decis de Comisia Europeană, de reducere a emisiilor de CO2. Va fi suportat din trei surse de finanțare, din Fondul de Modernizare, din Planul Național de investiții, iar o parte din surse proprii", a precizat Sorin Boza. Reprezentantul producătorului de energie spune că până în 2025, CEO își propune să rezolve problema emisiilor de dioxid de carbon. "Azi, CEO respectă toate regulile de mediu impuse de Uniunea Europeană", adaugă el. CE Oltenia are circa 13.000 de angajați. Ministerul Economiei, Energiei și Mediului de afaceri deține 77,15% din acțiunile companiei, în timp ce Fondul Proprietatea controlează 21,55% din acțiuni. Restul acțiunilor aparțin Electrocentrale Grup (0,84%) și Societății pentru Închiderea – Conservarea Minelor.

Amazon analizează dacă să deschidă magazine în Germania

Amazon.com analizează dacă să deschidă magazine în Germnia, a doua sa piață ca mărime după Statele Unite, a afirmat sâmbătă directorul din Germania al companiei americane de comerț electronic, transmite Reuters. ”Știm că clienții cumpără ofline și că le place varietatea”, a afirmat Ralf Kleber într-un interviu acordat publicației Welt am Sonntag. Kleber a refuzat să ofere detalii concrete sau un termen. Amazon deține deja magazine în Statele Unite și în Marea Britanie, care includ lanțul de băcănii Whole Foods și magazinele alimentare Amazon Go. Kleber a mai declarat publicației că Amazon vrea să își deszvolte vânzările prin intermediul dispozitivelor controlate vocal Alexa, notând că dispozitivul Echo Dot pentru a încuraja adoptarea sa pe scară largă.

Prețul aurului, un nou nivel record

Banca Națională a României (BNR) a anunțat un curs de referință de 4,7789 lei/euro, în scădere cu 0,01% față de valoarea atinsă marți. Prețul aurului a ajuns la un nivel record, iar francul elvețian a atins cea mai mare valoare din ianuarie 2015 până în prezent. În 21 noiembrie 2019, euro a atins 4.7808 lei, acesta fiind cel mai mare nivel anunțat vreodată de BNR. Marți, euro a urcat la 4.7793 lei. Vineri, euro a coborât la 4.7789 lei. Prețul gramului de aur a crescut de la 208.5985 lei la 213.7734 lei. Acesta este cel mai mare nivel anunțat vreodată de BNR, peste vechiul record de 212.9744 lei/gram, anunțat în 3 septembrie 2019. Cursul francului elvețian a crescut de la 4.4033 lei la 4.4084 lei. Acesta este cel mai mare nivel din 27 ianuarie 2015, când a fost 4.4269 lei. În 15 ianuarie 2015, francul elvețian a sărit de la 3.7415 lei la 4.3287 lei, după ce Banca Elveției a decis să renunțe la plafonarea cursului de schimb.

Indicele ROBOR la 3 luni a crescut la 3,19%

Indicele ROBOR la 3 luni, în funcție de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei, a crescut la 3,19%, iar ROBOR la 6 luni a urcat la 3,26%, potrivit datelor publicate, vineri, de Banca Națională a României (BNR). Marți, ROBOR la 3 luni a stagnat la 3,18%. Vineri, a urcat la 3,19%. Vineri, ROBOR la 6 luni a urcat de la 3,24% la 3,26%. ROBOR (Romanian Interbank Offer Rate) este rata medie a dobânzii la care se împrumută, între ele, instituțiile bancare din România, în lei, iar evoluția sa este legată, în principal, de nivelul de lichiditate existent în piață. BNR a publicat, la începutul lunii mai, indicele de referință trimestrial pentru creditele acordate consumatorilor (IRCC), care va înlocui ROBOR în calculul dobânzilor la majoritatea creditelor în lei. Valoarea acestuia, pentru al treilea trimestru din 2019, a scăzut la 2,36%, de la 2,66% în T2 2019.


În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.