MOZAIC ŞTIRI ECONOMICE: Românii absentează la muncă de șapte ori mai puțin decât francezii
Potrivit Eurostat, România, Malta și Bulgaria au cele mai scăzute rate ale absențelor de la muncă
Cele mai ridicate rate ale absențelor de la muncă în primul trimestru din 2020 înregistrate în rândul statelor membre ale Uniunii Europene pentru care există date disponibile sunt în Franța (18,1%), Suedia (16,2%) și Austria (15%), iar cele mai scăzute în România (2,5%), Malta (3,3%) și Bulgaria (4,4%), potrivit datelor publicate miercuri de Oficiul European de Statistică (Eurostat). Comparativ cu trimestrul patru din 2019, toate statele membre ale blocului comunitar cu excepția Finlandei s-au confruntat cu o creștere generală a absențelor de la muncă. Au crescut absențele din cauza disponibilizărilor temporare în toate statele membre ale Uniunii Europene pentru care există date disponibile, iar creșterea a fost de peste zece ori în Franța, Cipru și Spania. În total, la nivelul UE, 22,9 milioane de persoane au lipsit de la muncă în primele trei luni din 2020, o creștere cu 4,3 milioane față de trimestrul patru din 2019. Avansul vine în principal în urma creșterii semnificative a disponibilizărilor temporare, care au urcat de la 0,3 milioane de persoane la 2,3 milioane de persoane. Este primul trimestru în care piața forței de muncă din UE a fost afectată de măsurile de izolare adoptate pentru a stopa răspândirea pandemiei de coronavirus (COVID-19). În primul trimestru din 2020, erau în Uniunea Europeană 190,09 milioane de persoane angajate. Rata ajustată sezonier a angajării în UE pentru persoanele cu vârsta între 20 și 64 de ani s-a situat la 73,3%, neschimbată comparativ cu ultimele trei luni din 2019 și în creștere de la 73% în perioada ianuarie - martie 2019. De asemenea, nu lucrau 12,8 milioane de persoane, iar rata șomajului ajustată sezonier în UE s-a situat la 6,3% în primul trimestru din 2020, în scădere de la 6,4% în ultimele trei luni din 2019 și de la 6,7% în perioada ianuarie - martie 2019. Numărul total de ore lucrate a scăzut semnificativ în UE între trimestrul patru din 2019 și primele trei luni din 2020, dar nu a atins nivelul scăzut înregistrat în timpul crizei datoriilor. Nivelul orelor lucrate efectiv este influențat de numărul total al persoanelor care lucrează, precum și de numărul orelor lucrate de fiecare din aceste persoane. Femeile au fost mai afectate decât bărbații, cu o scădere de la 108 la 102 puncte între trimestrul patru din 2019 și primele trei luni din 2020, față de un declin de la 98 la 93 puncte în cazul bărbaților. În toate statele membre UE pentru care există date disponibile s-a înregistrat o scădere a numărului total de ore lucrate între trimestrul patru din 2019 și primele trei luni din 2020, cu excepția Finlandei (plus 0,2%). Cel mai semnificativ declin se observă în Italia (minus 9,7%), Slovacia (minus 8,7%) și Austria (minus 7,9%).
Peste 90% dintre români au fost afectați în mare măsură de pandemie
u conform unei cercetări, din totalul persoanelor intervievate, numai 6% au spus că nu au fost afectate de restricțiile impuse de autorități din cauza pandemiei
Nouă din zece români (92%) susțin că au fost afectați într-un fel sau altul de perioada petrecută în starea de urgență determinată de pandemia de COVID-19 și cred că cele mai eficiente măsuri antivirus sunt reprezentate de folosirea măștii de protecție și a gelurilor dezinfectante, arată rezultatele Barometrului de opinie Frames & Hygienium, publicat miercuri. Conform cercetării, din totalul persoanelor intervievate, numai 6% au spus că nu au fost afectate de restricțiile impuse de autorități din cauza pandemiei de coronavirus, în timp ce 2% au preferat să nu răspundă. Întrebați cum s-au protejat în această perioadă, cei mai mulți au indicat folosirea măștii sanitare, pe care, de altfel, 47% o consideră cea mai eficientă măsură împotriva COVID-19. De asemenea, 39% dintre români au apelat la produsele dezinfectante mai mult ca niciodată. În afară de masca de protecție și produsele dezinfectante, 9% dintre români au considerat drept importantă asigurarea unei igiene corespunzătoare, iar 5% au menționat distanțarea socială drept o barieră importantă în prevenirea extinderii îmbolnăvirilor. Potrivit sursei citate, peste două treimi (67%) dintre cei chestionați sunt foarte convinși că vom scăpa de coronavirus până la sfârșitul anului 2020, în timp ce numai 22% dintre respondenți cred că pandemia va dura mai mult timp. În acest context, 61% dintre români consideră că sfârșitul pandemiei va fi asigurat de un vaccin, 22% spun că imunizarea de masă va juca un rol important în această evoluție, iar 12% estimează că tehnologia și măsurile de siguranță și securitate vor fi decisive în acest demers. Un capitol important al Barometrului de opinie Frames&Hygienium a vizat modul în care românii se comportă în această perioadă de pandemie, din perspectiva folosirii produselor dezinfectante. Chiar dacă normele și protocoalele de securitate dispuse de autorități au generat multe semne de întrebare, dovadă părerile împărțite în privința clarității acestora (44% le consideră clare și precise, în timp ce 42% văd contrariul), cei mai mulți dintre respondenți au folosit cel puțin o metodă de protecție în această perioadă. Astfel, dezinfectanții (geluri, spray-uri etc.) și-au găsit un rol semnificativ în obiceiurile de consum, produsele dezinfectante pe bază alcool 70%, avizate de Ministerul Sănătății fiind în prim-plan. Mai mult de jumătate (56%) dintre respondenți au declarat că au folosit produse dezinfectante de mai multe ori pe zi, iar 32% o singură dată pe zi, în timp ce 10% dintre cei chestionați au afirmat că au folosit astfel de produse uneori, nu în fiecare zi, și numai 2% că nu le-au folosit vreodată. De asemenea, 48% le-au folosit la cumpărături sau în alte zone de activități sociale, 28% la serviciu și 21% acasă. Chestionați în legătură cu locul de unde au cumpărat produse și materiale dezinfectante, 53% au menționat supermarketurile/hipermarketurile/magazinele mari, 21% internetul, 17% farmaciile și 9% magazinul de proximitate. În ceea ce privește alegerea produselor dezinfectante, 39% dintre persoanele intervievate susțin că marca este principalul element care face selecția la raft, în condițiile în care majoritatea (58%) celor chestionați consideră că nu există multe informații despre compoziția materialelor dezinfectante, iar 72% consideră oferta de pe piață drept insuficientă. Aproape un sfert dintre români (23%) au declarat că îi interesează în primul rând efectul produsului dezinfectant, nu compoziția, iar 19% au afirmat că au informațiile esențiale.
Sistem de motivare a acționarilor pentru a-și capitaliza companiile
Ministerul Finanțelor Publice vrea să creeze un sistem de motivare a acționarilor pentru a-și capitaliza companiile, măsura urmând să fie prezentată în următoarea ședință de guvern, a declarat, miercuri, ministrul de resort, Florin Cîțu, într-o conferință de specialitate. "Toate măsurile pe care le-am luat - și acelea de a lăsa bani companiilor pe termen scurt, de a plăti facturile mai rapid - toate au avut în minte această parte a doua, de revenire. În același timp, avem un plan și pe termen lung și, în planul de relansare, am ascultat o problemă pe care o are România de foarte mult timp și o problemă de care se lovește sistemul bancar și de care ne-am lovit la 'IMM Invest'. Bine, este un cuvânt ciudat: bancabilitatea companiilor din România. Toată lumea vorbește, avem 26% din PIB creditare. Pe de o parte există acea idee că băncile nu vor să dea credit, pe de altă parte băncile spun: clienții nu sunt bancabili, adică nu au toți indicatorii corecți, au capital negativ. Și, în acest program de relansare, veți vedea - și o să fie în următoarea ședință de Guvern - un act normativ prin care creăm un sistem de motivare a acționarilor de a-și capitaliza companiile. Este un program pe următorii cinci ani, prin care venim noi să îi stimulăm să își capitalizeze companiile. Bineînțeles că ar fi trebuit să fie interesul propriu al acelor acționari să facă acest lucru, dar este o problemă de sistem și atunci o preluăm noi și creăm acest sistem de motivare/bonificare a acționarilor să își capitalizeze propriile firme pentru că, dacă și le capitalizează, bineînțeles că pot avea acces la finanțare și se reduce presiunea, pentru că aici, trebuie să recunosc, mă interesează să reduc presiunea asupra bugetului în viitor, să nu mai vină companii care sunt bancabile, să nu mai vină să se uite către buget pentru surse de finanțare, să se uite către sistemul privat. Așa, va fi o economie funcțională în viitor", a spus Cîțu, la videoconferința Profit Financial Forum "Finanțăm repornirea economiei". El a menționat că detaliile acestui sistem vor fi prezentate în următoarele zile. "Facem acest efort pe termen scurt de a crea această motivație, companiile să-și creeze acest capital pozitiv - veți vedea detaliile în zilele următoare și bineînțeles că după aceea toată lumea câștigă în viitor. Aceasta este problema pe care trebuie să o rezolvăm acum pentru că, altfel, vom avea aceeași discuție peste câțiva ani - există resurse din sistemul financiar bancar, există garanții de stat, dar până la urmă există și risc. Dacă acționarul nu vrea să-și facă compania să arate bine, e greu ca cineva să vrea să îi dea bani, doar așa pe 'ochi frumoși'", a susținut Cîțu. Ministrul Finanțelor a precizat că motivația este una "pozitivă", o "motivație fiscală", menționând totodată că este un plan pe o perioadă de cinci ani.
Țința de scădere a autorităților din România este de trei ori mai mică decât cea a UE
Comisia Europeană a menținut recent, pentru România, estimarea pentru o scădere economică de 6% în acest an, însă prognoza nu reflectă situația reală a economiei, spune ministrul Finanțelor, Florin Cîțu, la Profit.ro Financial Forum. Guvernul își menține propria țintă pentru o contracție a economiei de circa 2% pentru 2020, cifră pe care se bazează rectificarea bugetară din luna aprilie. "Comisia a păstrat pentru economia României aceeași prognoză din primăvară. Da, este -6%, dar este aceeași cifră, nu a înrăutățit-o. Dacă ne uităm la ce s-a întâmplat în restul Europei, vedem că în mai toate țările aceste cifre au fost înrăutățite față de estimările din primăvară, la unele state cu aproape un punct procentual sau chiar cu mai mult. Dacă mă uit la vecini, România are o estimare de -6%, iar Ungaria de -7%. Trebuie să ne uităm la această estimare în context european. Rămân la opinia că este o estimare prea pesimistă față de ce se întâmplă în România astăzi", a spus ministrul. Potrivit acestuia, așteptările mai optimiste ale Guvernului sunt justificate de evoluția bună din primul trimestru, dar și de reacția economiei la măsurile de sprijin adoptate în perioada crizei. "Pe lângă confirmarea de la INS a creșterii economice în primul trimestru cu 2,7%, am avut o revizuire în sus a contribuției investițiilor la creșterea economică în primul trimestru, de la 0,9 la 2 puncte procentuale. În același timp, vedem iarăși o dinamică interesantă, o reducere a stocurilor. Este clar că acea creștere economică nu a fost pe stocuri, ci pe investiții. Stocurile care au fost deja făcute, au fost folosite. Mă aștept la o îmbunătățire a estimării Comisiei pentru anul acesta", a explicat Cîțu. Un alt mesaj este acela că Guvernul a atenuat impactul negativ asupra economiei. "La început și eu am fost pesimist, când am văzut că trebuie să închizi economia o lună-două. Scenariile pe care le aveam în cap erau dure. dar economia a reacționat foarte bine la măsurile pe care le-am luat. În toată această perioadă am luat niște măsuri, am văzut dacă au funcționat sau nu și le-am îmbunătățit împreună cu mediul privat. Revenind la creșterea economnică, important a fost să reduc din această cădere. Nu o să fie creștere de 4%, asta știm bine, dar nici să fie scădere de 8% sau 6%. Noi estimăm -2%. Sper să ajungem acolo, la o contracție de doar 2%", a transmis ministrul Finanțelor.
Ministerul Finanțelor se laudă cu un nou împrumut de 3,3 miliarde dolari
România a împrumutat de pe piața internațională 3,3 miliarde de dolari, la dobânzi mai bune comparativ cu precedenta ieșire pe extern cu obligațiuni în dolari, din 2018, spune ministrul Finanțelor, Florin Cîțu, la Profit.ro Financial Forum. "Să vorbim și despre succesul pe care l-a avut România ieri pe piețele internaționale. Am împrumutat la 10 și 30 de ani 3,3 miliarde de dolari. Am mers pe această piață din mai multe rațiuni. România nu a mai ieșit pe piața de dolari din 2018 și vă spun că am ieșit mult mai ieftin decât într-o perioadă de boom economic la nivel global. Deci, am reușit iarăși să avem dobânzi mai bune. Acest succes pe piața financiară, precum și cel din urmă cu o lună și ceva, arată clar că investitorii au încredere în economie", a spus ministrul. Pentru întreg anul 2020, suma totală a împrumuturilor planificate de Guvern se situează la 120 miliarde lei, din care circa 72,5 miliarde lei pentru acoperirea deficitului bugetar (de 6,7% din PIB). Aceasta este datorie nouă care se adaugă la soldul datoriei statului. La această sumă se adaugă împrumuturi de 47,4 miliarde lei, bani necesari pentru plata datoriilor mai vechi care ajung în acest an la scadență, proces numit rostogolirea datoriei vechi. De pe piața internă, Finanțele și-au propus pentru tot anul să atragă 70 de miliarde de lei, iar de pe cea externă, 7,8-8 miliarde de euro.
Samsung a fixat data de lansare a următorului Galaxy Note
Producătorul coreean a trimis invitațiile de presă pentru un nou eveniment Galaxy Unpacked, eveniment la care va fi prezentat cel mai nou device din seria Galaxy Note. Al doilea și ultimul eveniment Galaxy Unpacked din acest an, după cel din primăvară, unde a avut loc lansarea seriei Galaxy S20, va fi organizat virtual pe 5 august și va fi transmis online. Evenimentul va putea fi urmărit în direct pe site-ul companiei coreene și, foarte probabil, pe conturile acesteia de YouTube, Facebook și alte rețele sociale. Dată fiind perioada în care va fi organizat aceste eveniment și având în vedere evenimentele din ultimii ani, chiar dacă Samsung nu a anunțat obiectul prezentării cu subiect și predicat, nu există niciun dubiu că aici va fi prezentată seria care, cel mai probabil, se va numi Galaxy Note 20. Informațiile pe surse legate de Note 20 sunt, în mod bizar, mult mai puține decât în anii anteriori, în această perioadă. Asta nu înseamnă că în luna care a rămas până la eveniment nu vor apărea o mulțime de noi informații și imagini. Dincolo de dotările tehnice standard ale unui flagship din 2020, precum multă memorie RAM și un chipset Snapdragon 865 sau chiar un Snapdragon 865 Plus, dacă acesta va fi lansat până atunci, Note 20 va fi dotat cu 5G și, probabil, cu un ecran cu 120Hz rată de reîmprospătare.
Deutsche Bank, amendată cu 150 de milioane de dolari în SUA
Autoritățile de reglementare a sectorului financiar din New York au amendat banca germană Deutsche Bank cu 150 de milioane de dolari ”pentru deficiente semnificative de complianță” în relațiile cu Jeffrey Epstein, defunctul investitor acuzat de trafic sexual cu copii, precum și cu două bănci cliente, relateză CNBC. Departamentul pentru Servicii Financiare din Statul New York afirmă că Deutsche Bank, care a acceptat să plătească amenda, ”nu a monitorizat corect activitatea contului efectuată în numele abuzatorului sexual”, în pofida informațiilor publice ample referitoare la comportamentul penal anterior al lui Epstein. Acordul a avut loc la câteva zile după ce furnizoarea lui Epstein, Ghislaine Maxwell, fost arestată pentru acuzații federale potrivit cărora aceasta l-a ajutat să aibă acces și a îngrijit fete minore pentru ca el să poată avea relații intime cu ele și să le abuzeze.
Indicele ROBOR la 3 luni a rămas la 2,15%
Indicele ROBOR la 3 luni, în funcție de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei, a rămas miercuri la 2,15%, potrivit datelor publicate de Banca Națională a României (BNR). Un nivel mai scăzut al ROBOR la 3 luni a fost atins pe 20 aprilie 2018, de 2,13% Indicele ROBOR la 6 luni s-a menținut la 2,23%, cel mai redus nivel atins din 19 ianuarie 2018. Consiliul de administrație al BNR a decis vineri, 29 mai, reducerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 1,75% pe an de la 2% pe an, începând cu data de 2 iunie, precum și păstrarea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei și în valută ale instituțiilor de credit. Măsura a fost luată pentru atenuarea impactului economic al pandemiei de coronavirus. ROBOR (Romanian Interbank Offer Rate) este rata medie a dobânzii la care se împrumută, între ele, instituțiile bancare din România, în lei, iar evoluția sa este legată, în principal, de nivelul de lichiditate existent în piață. BNR a publicat, în mai 2019, indicele de referință trimestrial pentru creditele acordate consumatorilor (IRCC), care înlocuiește ROBOR în calculul dobânzilor la majoritatea creditelor în lei. Nivelul acestuia, pentru al treilea trimestru din 2019, a scăzut la 2,36%, de la 2,66% în T2 2019.
