MOZAIC ȘTIRI ECONOMICE: România se roagă şi experimentează împotriva secetei
Din cauza recordurilor de căldură care se înlănţuie, unii se simt ”la mila lui Dumnezeu” şi fac apel la preoţi ortodocşi să le binecuvânteze câmpurile şi să facă să vină ploaia, scrie AFP despre situația din țara noastră
România se roagă şi experimentează împotriva secetei, în Contextul în care Europa de Est şi de Sud suferă din cauza unor ”condiţii de secetă persistente şi recurente”, potrivit ultimelor date de la European Drought Observatory (EDO), o situaţie care s-a agravat în iulie - mai ales în România şi în sudul Ungariei, relatează într-un reportaj AFP. Iulia Blagu constată neputincioasă efectele secetei în exploataţia sa din sud-estul României, una dintre cele mai afectate ţări de secettă din Europa: floarea-soarelui arsă, porumb prăjit de căldură, frunze scorojite. Ea a venit în urmă cu cinci ani de la Bucureşti şi a preluat ştafeta de la tatăl său, cele 300 de hectare din comuna Urziceni, fără să se îndoiască de provocarea climatică care o aştepta. ”Cinci ani de foc”, rezumă ea în soare, după ce mai multe episoade caniculare i-au pus la încercare în acest an recoltele. ”Ca un compresor imposibil de oprit”. ”Problema nu este dacă, ci când vom muri”, declară AFP agricultoarea în vârstă de 39 de ani, nevoită să se împrumute pentru prima oară pentru a plăti salariile. Câmpurile sale oferă un peisaj dezolant: un plug ruginit este abandonat pentru că ”aratul drenează solul, ceea ce este extrem de periculos” în situaţia actuală. Potrivit Observatorului european Copernicus, este ”tot mai probabil” ca 2024 să fie cel mai cald an înregistrat vreodată. La începutul lui august, zeci de agricultori ungari au defilat cu cămile în centrul Budapstei pentru a atrage atenţia asupra consecinţelor modificărilor climatice asupra profesiei lor. Aproape întreaga Ungarie este plasată în prezent în alertă crescută. În România, Guvernul le-a promis compansaţii financiare proprietarilor a două milioane de hectare afectate de secetă în acest an, potrivit unei estimări oficiale. Iar impactul nu se limitează la sectorul agricol. În unele sate, puţurile au secat, sunt implementate măsuri de restricţionare a apei, iar lacuri dispar. Din cauza recordurilor de căldură care se înlănţuie, unii se simt ”la mila lui Dumnezeu” şi fac apel la preoţi ortodocşi să le binecuvânteze câmpurile şi să facă să vină ploaia. Alţii sapă în sol pentru a găsi surse de apă, însă ”nu iese nimic, clima s-a schimabt în mod clar”, deplânge Marian Florea, un muncitor în construcţii care şi-a văzut mediul cum se transformă. În decurs de un an, apa unui loc din apropiere a scăzut drastic şi s-ar putea ”termina în această toamnă”, precize acestă bărbat în vârstă de 53 de ani. Iulia Blagu, încearcă să se adapteze la aceste condiţii noi. Gata cu porumbul care aducea până de curând profituri mari, a venit rândul plantelor mai adaptate căldurii puternice, ca de exemplu sorgul şi poate, în viitor, coriandrul sau năutul. Mai la sud se află o întindere vastă de nisip, de aproximativ 100.000 de hectare, în apropiere de Dunăre, care formează frontiera naturală cu Bulgaria. Este o ”Sahara românească” care creşte inexorabil din cauza încălzirii globale. România pierde 1.000 de hectare de terenuri cultivabile anual, a calculat Ministerul Mediului, care se teme de o ”deşertificare totală” a sudului în 50 de ani.
Ministrul Burduja acuză ONG-urile că se opun finalizării construcțiilor de hidrocentrale
u nu înseamnă să nu ţinem cont de factorii de mediu, dar în acelaşi timp, nu înseamnă să blocăm investiţii vitale pentru securitatea energetică a României, arată Sebastian Burduja
Trebuie să fim inteligenţi şi pragmatici atunci când vine vorba despre tranziţia verde şi nu trebuie să blocăm investiţiile în hidrocentrale, vitale pentru securitatea energetică a României, şi să ne predăm în faţa unor organizaţii neguvernamentale care sistematic sabotează demersurile statului român, a declarat, marţi, într-o conferinţă de specialitate, ministrul Energiei, Sebastian Burduja. "Când vine vorba de tranziţie verde, trebuie să fim inteligenţi, deci pragmatici. Nu înseamnă să nu ţinem cont de factorii de mediu, dar în acelaşi timp, nu înseamnă să blocăm investiţii vitale pentru securitatea energetică a României. Mă refer aici la hidrocentralele cu grad avansat de execuţie, de 80%, 90%, 98%: Răstoliţa, Bumbeşti-Jiu, Cornetu - Avrig, Amenajarea hidroenergetică de la Paşcani. Acestea într-adevăr ţin de securitate energetică. deci noi nu putem să ne predăm în faţa unor organizaţii nonguvernamentale care vin şi, în mod sistematic, sabotează demersurile statului român de a finaliza aceste investiţii.(...) Anul acesta, ne străduim să terminăm măcar o astfel de investiţie şi ar fi o premieră după 34 de ani, şi anume cea de la Răstoliţa (...) În sectorul energetic pe primul loc e securitatea energetică, să se aprindă becul când apăsăm pe întrerupător. Pe locul doi e să avem un preţ competitiv al energiei, pentru că altfel se alege praful de energie, de dezvoltare, de locuri de muncă. Şi în al treilea rând abia, energie verde, un aer mai curat. Ţinem la asta, dar nu putem compromite celelalte două deziderate",a subliniat ministrul de resort . În viziunea oficialului, Planul României privind tranziţia verde "este unul inteligent". "De ce spun asta? Pentru că noi ne-am făcut următorul calcul: ne asumăm să ne decarbonizăm sistemul energetic şi, în general, economia. Deci, trebuie să mai închidem din capacităţile pe cărbune, dar am spus răspicat că nu putem să închidem capacităţi de cărbune, de producţie în bandă sau flexibilă, fără să punem ceva similar în loc. Şi atunci, pe termen scurt şi mediu, lucrăm la grupuri pe gaz. Asta înseamnă undeva la 3.500 de megawaţi - de la Mintia 1.700, la Işalniţa 850, Turceni 475, plus CET-urile care se modernizează la Arad, Craiova, Constanţa, Râmnicu Vâlcea. Urmează şi în Bucureşti. Pe termen mediu si lung, solar, eolian, dar foarte important, energie nucleară. Reactoarele 3 şi 4 de la Cernavodă, unde calendarul este ferm 2031-2032 plus, între timp, până în 2029, retehnologizarea Unităţii 1 şi prelungirea cu încă 30 de ani", a afirmat Burduja. Acesta a punctat faptul că valoarea totală a investiţiilor din sectorul energetic, finanţate în ultimul an, depăşeşte 22-23 de miliarde de euro.
Volumul lucrărilor de construcţii a scăzut în primele şase luni cu 2,5%
Volumul lucrărilor de construcţii a scăzut, în primele şase luni, faţă de perioada similară din 2023, ca serie brută, cu 2,5%, iar ca serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, cu 2,2%, arată datele Institutului Naţional de Statistică (INS). ”Volumul lucrărilor de construcţii, ca serie brută, a scăzut, pe total, cu 2,5%, scădere înregistrată la lucrările de întreţinere şi reparaţii curente (-4,7%), lucrările de construcţii noi (-2,1%) şi la lucrările de reparaţii capitale (-0,6%). Pe obiecte de construcţii, volumul lucrărilor de construcţii a scăzut la clădirile rezidenţiale (-22,2%) şi la clădirile nerezidenţiale (-2%). Construcţiile inginereşti au crescut cu 7,6%”, arată datele INS. Volumul lucrărilor de construcţii a scăzut, ca serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, cu 2,2%. Lucrările de construcţii noi şi lucrările de întreţinere şi reparaţii curente au scăzut cu 3,1%, respectiv cu 1,3%. Lucrările de reparaţii capitale au crescut cu 2,8%. Pe obiecte de construcţii, volumul lucrărilor de construcţii a scăzut la clădirile rezidenţiale (-21,8%). Construcţiile inginereşti şi clădirile nerezidenţiale au crescut cu 9,4%, respectiv cu 0,2%. Volumul lucrărilor de construcţii a crescut, ca serie brută, cu 8,8%, creştere evidenţiată la lucrările de reparaţii capitale (Â24,4%) şi la lucrările de construcţii noi (Â10,1%). Lucrările de întreţinere şi reparaţii curente au scăzut cu 1,7%. Pe obiecte de construcţii, au avut loc creşteri la lucrările de construcţii inginereşti (Â16,6%) şi la clădirile nerezidenţiale (Â9,9%). Clădirile rezidenţiale au scăzut cu 12,8%. Volumul lucrărilor de construcţii a crescut, ca serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, cu 2,6%, creştere înregistrată la lucrările de reparaţii capitale (Â13,5%) şi la lucrările de construcţii noi (Â4,3%). Lucrările de întreţinere şi reparaţii curente au scăzut cu 10,2%. Pe obiecte de construcţii, volumul lucrărilor de construcţii a crescut la construcţiile inginereşti (Â2,4%) şi la clădirile nerezidenţiale (Â1,6%). Clădirile rezidenţiale au scăzut cu 14,2%.
Producătorii ruşi vizează cota deţinută de UE pe piaţa cărnii de porc din China
Producătorii ruşi de carne de porc urmăresc să capteze 10% din piaţa de import de carne de porc din China în următorii ani, din start, încercând să profite de tensiunile comerciale dintre Uniunea Europeană şi China, cel mai mare consumator de carne de porc din lume, transmite Reuters. Rusia nu a exportat carne de porc în China până în februarie, când Beijingul a autorizat trei producători ruşi să vândă carne de porc pe piaţa de import chineză de 3,5 miliarde de dolari, care este dominată de producătorii din UE, cu o cotă de 51%. Comerţul cu carne de porc se adaugă la legăturile economice tot mai mari dintre Rusia şi China, în faţa sancţiunilor în creştere împotriva ambelor ţări de către Occident. UE a stabilit recent taxe provizorii de până la 37,6% pentru maşinile electrice importate din China pentru a contracara ceea ce spune că sunt subvenţii neloiale. Ca răspuns, China a numit firmele de carne de porc daneze, olandeze şi spaniole drept ţinte într-o anchetă antidumping. ”Pentru noi, aceste tensiuni comerciale reprezintă o şansă de a ne prezenta competitivitatea pe piaţa chineză”, a declarat Iuri Kovaliov, şeful Uniunii Naţionale a Crescătorilor de Porci din Rusia, pentru Reuters, adăugând că producătorii nu au încercat să exploateze tensiunile în mod intenţionat. Kovaliov a spus că obiectivul Rusiei este de a furniza 10% din importurile de carne de porc ale Chinei în termen de trei până la patru ani. Rusia se va confrunta cu o concurenţă acerbă din partea altor mari exportatori de carne de porc, cum ar fi Brazilia, plus producţia în creştere din China. Cererea de carne de porc scade şi în China, deşi încă mai consumă aproximativ jumătate din carnea de porc din lume, sau 53-54 milioane de tone pe an.
AMD va achiziţiona producătorul de servere ZT Systems
Advanced Micro Devices a anunţat luni că intenţionează să achiziţioneze producătorul de servere ZT Systems pentru 4,9 miliarde de dolari, deoarece încearcă să-şi extindă portofoliul de cipuri şi hardware de inteligenţă artificială şi concurează cu Nvidia, transmite CNBC. AMD plănuieşte să plătească 75% din achiziţia ZT Systems cu numerar, iar restul în acţiuni. Compania avea 5,34 miliarde de dolari în numerar şi investiţii pe termen scurt la sfârşitul trimestrului al doilea. Cerinţele de calcul pentru inteligenţa artificială au impus ca firmele de tehnologie să asocieze mii de cipuri în clustere pentru a obţine cantitatea necesară de putere de procesare a datelor. Îmbinarea numărului mare de cipuri a însemnat o creştere a importanţei componenţei întregilor sisteme de servere, motiv pentru care AMD achiziţionează ZT Systems. ”Sistemele AI sunt prioritatea noastră strategică numărul unu”, a declarat CEO-ul AMD, Lisa Su, într-un interviu pentru Reuters. Adăugarea inginerilor ZT Systems va permite AMD să testeze şi să lanseze mai rapid cele mai recente unităţi de procesare grafică (GPU) AI la scara pe care giganţii de cloud computing, cum ar fi Microsoft, au cerut-o, a spus Su. AMD intenţionează să întrerupă afacerea de producţie de servere şi să o vândă odată cu încheierea tranzacţiei, deoarece nu are de gând să concureze cu companii precum Super Micro Computer, a spus Su. AMD nu a purtat încă discuţii cu potenţialii cumpărători. Directorul general al ZT Systems, Frank Zhang, se va alătura AMD şi va raporta şefului centrului de date al AMD, Forrest Norrod. ZT Systems are aproximativ 2.500 de angajaţi, dintre care AMD intenţionează să reţină aproximativ 1.000 de ingineri. În prezent, ZT Systems generează venituri anuale de aproximativ 10 miliarde de dolari, a spus Su.
Goldman Sachs a redus probabilitatea de recesiune în SUA la 20%
Goldman Sachs a redus probabilitatea pentru o recesiune în SUA la 20%, la scurt timp după ce o crescuse, deoarece datele proaspete referitoare la piaţa muncii au declanşat o reevaluare a opiniilor pieţei asupra economiei, transmite CNBC. La începutul acestei luni, economiştii băncii Goldman Sachs şi-au crescut probabilitatea de recesiune pe 12 luni în SUA de la 15% la 25%, după ce raportul de locuri de muncă din iulie a arătat că posturile din sectorul non-agricol au crescut cu 114.000 mai puţin decât erau aşteptările. Acesta a fost în scădere faţă de numărul de 179.000 revizuit în jos din iunie şi sub estimarea Dow Jones de 185.000. Raportul a declanşat îngrijorări larg răspândite cu privire la cea mai mare economie din lume şi a contribuit la vânzările bruşte – dar în cele din urmă de scurtă durată – pe piaţa de valori, la începutul lunii. De asemenea, a declanşat ”regula Sahm”, un indicator istoric care arată că faza iniţială a unei recesiuni a început atunci când media mobilă pe trei luni a ratei şomajului din SUA este cu cel puţin jumătate de punct procentual mai mare decât minimul din 12 luni.
Apple a lansat aplicaţia Podcasts pentru web
Serviciul de podcast-uri operat de Apple este acum disponibil în cadrul celor mai importante browsere web, putând fi sincronizat cu aplicaţiile mobile. Dacă, până acum, podcast-urile din cadrul serviciului Apple puteau fi ascultate online, dar numai atât, noua aplicaţie vine cu o serie întreagă de funcţionalităţi. Podcast-urile au acum pagini dedicate, de unde utilizatorii pot da Follow pentru a fi anunţaţi când apar episoade noi. Anterior, aceştia puteau să asculte podcast-uri doar accesând un link extern, cum sunt cele dintr-o căutare pe Google. Apple Podcasts pentru web oferă o bibliotecă care găzduieşte milioane de emisiuni audio şi secţiuni de topuri unde pot fi găsite cele mai ascultate podcast-uri. Dacă se loghează în contul Apple, utilizatorii vor beneficia şi de sincronizarea datelor între aplicaţiile mobile şi cea web. În acest fel, de exemplu, o emisiune ascultată parţial pe telefon poate fi reluată din versiunea web.
GM concediază peste 1.000 de angajaţi salariaţi de la divizia de software şi servicii
General Motors concediază peste 1.000 de angajaţi salariaţi la nivel global din divizia sa de software şi servicii, în urma unei revizuiri pentru a eficientiza operaţiunile unităţii, relatează CNBC. Disponibilizările, inclusiv aproximativ 600 de locuri de muncă la campusul tehnologic al GM de lângă Detroit, au loc la mai puţin de şase luni după schimbările conducerii care supraveghea operaţiunile, inclusiv fostul director Apple, Mike Abbott, părăsind producătorul auto după mai puţin de un an, în martie, din motive de sănătate. ”Pe măsură ce construim viitorul GM, trebuie să simplificăm pentru viteză şi excelenţă, să facem alegeri îndrăzneţe şi să acordăm prioritate investiţiilor care vor avea cel mai mare impact. Ca urmare, reducem anumite echipe din cadrul organizaţiei Software şi Servicii. Suntem recunoscători celor care au ajutat la stabilirea unei fundaţii puternice care poziţionează GM să conducă în continuare”, a spus un purtător de cuvânt al GM într-o declaraţie trimisă prin e-mail.
