MOZAIC ȘTIRI ECONOMICE: România rămâne cel mai mare exportator de cereale din UE
Așa arată datele publicate recent de către Comisia Europeană
Uniunea Europeană a exportat o cantitate de 4,82 milioane de tone de grâu moale, în primele două luni din sezonul 2024/25, în scădere cu 23% faţă de cantitatea de 6,25 milioane de tone exportată în perioada similară a sezonului anterior, a anunţat marţi Comisia Europeană, care a precizat totuşi că datele sale sunt incomplete, transmite Reuters. În perioada 1 iulie - 8 septembrie 2024, România a fost cel mai mare exportator de grâu moale din UE, cu o cantitate de 1,72 milioane de tone, urmată de: Lituania (620.000 de tone), Bulgaria (550.000 de tone), Germania şi Franţa (ambele cu 500.000 de tone). De asemenea, în primele două luni ale sezonului 2024/25, blocul comunitar a exportat o cantitate de 1,321 milioane de tone de orz, în scădere cu 34% faţă de perioada similară a sezonului 2023/24, precum şi o cantitate de 184.023 de tone de porumb, în scădere cu 20% în ritm anual. Atât la orz cât şi la porumb, România a fost cel mai mare exportator din UE, în condiţiile în care a exportat 824.640 de tone de orz şi 104.169 de tone de porumb în primele două luni ale sezonului agricol care a început la 1 iulie 2024. Pe partea de importuri, datele Comisiei Europene arată că importurile UE de grâu moale au rămas practic neschimbate, la 1,373 milioane de tone, în timp ce importurile de porumb au crescut cu 20% până la 3,848 milioane de tone. Ucraina a fost cel mai mare furnizor de porumb şi grâu al UE în perioada 1 iulie - 8 septembrie 2024, cu 2,297 milioane de tone, respectiv 866.658 de tone. În rândul statelor membre, Spania a fost cel mai mare importator de grâu din UE la începutul sezonului 2024/25, cu 810.000 de tone. De asemenea, Spania a fost şi cel mai mare importator de porumb din UE, cu 1,28 milioane de tone importate în perioada menţionată. Comisia Europeană a subliniat însă că datele de export în cazul Franţei sunt incomplete de la începutul anului calendaristic 2024, în timp ce datele de export şi import pentru Bulgaria şi Irlanda sunt incomplete de la începutul anului agricol 2023/24. Franţa este cel mai mare exportator de grâu din UE iar Bulgaria este şi ea un furnizor important de grâu.
Scădere importantă a numărului de locuințe date în folosință
u în semestrul I al anului au fost date în folosinţă 25.936 locuinţe, în scădere cu 6.141 locuinţe, arată INS
În semestrul I al acestui an, au fost date în folosinţă 25.936 locuinţe, în scădere cu 6.141 locuinţe, faţă de semestrul I 2023, arată datele Institutului Naţional de Statistică (INS). ”În trimestrul II 2024 au fost date în folosinţă 14.576 locuinţe, în scădere cu 2.172 locuinţe, faţă de trimestrul II 2023. În semestrul I 2024 au fost date în folosinţă 25.936 locuinţe, în scădere cu 6.141 locuinţe, faţă de semestrul I 2023”, arată datele INS. Pe medii de rezidenţă, în trimestrul II 2024, cele mai multe locuinţe au fost construite în mediul urban (57,7 %). Repartiţia pe fonduri de finanţare a locuinţelor terminate relevă faptul că, în trimestrul II 2024, faţă de trimestrul II 2023, a scăzut numărul locuinţelor realizate din fonduri private cu 2.508 locuinţe, în schimb au crescut cele din fonduri publice, cu 336 locuinţe. Distribuţia în profil regional în trimestrul II 2024 comparativ cu trimestrul II 2023, evidenţiază scăderi a numărului locuinţelor terminate în următoarele regiuni de dezvoltare: Bucureşti–Ilfov (-680 locuinţe), Sud-Est (-669), Sud–Muntenia (-275), Centru (-264), Nord–Vest (-143), Nord–Est (-138) şi Vest (-100). Creşteri ale numărului de locuinţe terminate s-au înregistrat într-o singură regiune de dezvoltare şi anume Sud–Vest Oltenia (Â97 locuinţe). În semestrul I 2024 au fost date în folosinţă 25.936 locuinţe, în scădere cu 6.141 locuinţe, faţă de semestrul I 2023. Pe medii de rezidenţă, în semestrul I 2024, cele mai multe locuinţe au fost date în folosinţă în mediul urban, ca pondere reprezentând 56,1% din total. Repartiţia pe surse de finanţare a locuinţelor terminate relevă faptul că, în semestrul I 2024, faţă de semestrul I 2023, a scăzut numărul locuinţelor realizate din fonduri private (-6.386 locuinţe), în schimb a crescut numărul locuinţelor realizate din fonduri publice ( 245 locuinţe).
Investiţiile nete realizate în economia naţională au însumat 80,266 miliarde lei
Investiţiile nete realizate în economia naţională au însumat 80,266 miliarde lei în semestrul I 2024,în creştere cu 5,6%, comparativ cu semestrul I 2023, anunţă Institutul Naţional de Statistică (INS). ”În trimestrul II 2024 investiţiile nete realizate în economia naţională au însumat 45,758 miliarde lei, în creştere cu 5%, comparativ cu trimestrul II 2023. În semestrul I 2024 investiţiile nete realizate în economia naţională au însumat 80,266 miliarde lei, în creştere cu 5,6%, comparativ cu semestrul I 2023”, arată datele INS. În trimestrul II 2024, comparativ cu trimestrul II 2023, investiţiile nete realizate în economia naţională au crescut cu 5%, creştere înregistrată la toate elementele de structură: utilaje (inclusiv mijloace de transport) cu 12%, la alte cheltuieli de investiţii cu 4,4% şi la lucrări de construcţii noi cu 2%. În semestrul I 2024, comparativ cu semestrul I 2023, investiţiile nete realizate în economia naţională au crescut cu 5,6%, creştere înregistrată la elementele de structură: alte cheltuieli cu 71,4% şi la utilaje (inclusiv mijloace de transport) cu 5,5%. Scădere s-a înregistrat la elementul de structură lucrări de construcţii noi cu 2,5%.
Rata anuală a inflaţiei în august a scăzut la 5,1%
Rata anuală a inflaţiei în luna august a scăzut la 5,1%, comparativ cu luna august 2023, anunţă Institutul Naţional de Statistică (INS). În luna iulie, rata anuală a inflaţiei, comparativ cu luna iulie 2023, a fost 5,4%. ”Indicele preţurilor de consum în luna august 2024 comparativ cu luna iulie 2024 a fost 100,23%. Rata inflaţiei de la începutul anului (august 2024 comparativ cu decembrie 2023) a fost 3,4%. Rata anuală a inflaţiei în luna august 2024 comparativ cu luna august 2023 a fost 5,1%. Rata medie a modificării preţurilor de consum în ultimele 12 luni (septembrie 2023 – august 2024) faţă de precedentele 12 luni (septembrie 2022 – august 2023) a fost 6,5%”, arată datele INS. Indicele armonizat al preţurilor de consum în luna august 2024 comparativ cu luna iulie 2024 a fost 100,28%. Rata anuală a inflaţiei în luna august 2024 comparativ cu luna august 2023 calculată pe baza indicelui armonizat al preţurilor de consum (IAPC) a fost 5,3%. Rata medie a modificării preţurilor de consum în ultimele 12 luni (septembrie 2023 – august 2024) faţă de precedentele 12 luni (septembrie 2022 – august 2023) determinată pe baza IAPC a fost 6,7%. Mărfurile alimentare s-au scumpit cu 4,25%, în luna august 2024, faţă de august 2023, şi cu 0,45% faţă de iulie 2024. La această categorie, cel mai mult s-a scumpit cartofii, cu 18,78% în august 2024 faţă de august 2023, şi cu 1,59% faţă de iulie 2023. Făina s-a ieftinit cel mai mult cu 16,56%, în august 2024 faţă de august 2023, şi cu 0,31% faţă de iulie 2023. Mărfurile nealimentare s-au scumpit cu 4,35%, în august 2024 faţă de august 2023, şi s-au ieftinit cu 0,03%, faţă de iulie 2023. La această categorie, cel mai mult s-au scumpit detergenţii, cu 16,95%, în august 2024 faţă de august 2023, şi cu 0,11%, faţă de iulie 2023.
CEO-ul JPMorgan Chase, Jamie Dimon, nu exclude riscul unei stagflaţii în economia Statelor Unite
Directorul general al băncii americane JPMorgan Chase, Jamie Dimon, a declarat marţi că nu exclude stagflaţia în economia americană, chiar dacă recent a crescut încrederea că inflaţia este în declin, transmite CNBC. ”Aş spune că cel mai rău rezultat este stagflaţia – recesiune, inflaţie mai mare. Şi apropo, nu exclud acest lucru”, a spus Dimon la o conferinţă de toamnă a Consiliului Investitorilor Instituţionali din Brooklyn, New York. Directorul general al celei mai mari bănci din SUA a facut comentariile într-un moment în care investitorii îşi îndreaptă atenţia către semnele de încetinire a creşterii economice. Datele recente au arătat că presiunile asupra preţurilor se îndreaptă spre ţinta de inflaţie de 2% a Rezervei Federale, dar rapoartele privind ocuparea forţei de muncă şi producţia au dezvăluit unele semne de atenuare a creşterii economice. Investitorii vor primi câteva date cheie suplimentare săptămâna aceasta, indicele preţurilor de consum şi indicele preţurilor de producător urmând să fie publicate miercuri, respectiv joi. Dar Dimon se îngrijorează că o serie de forţe inflaţioniste la orizont, cum ar fi deficitele mai mari şi cheltuielile crescute pentru infrastructură, vor continua să adauge presiune asupra unei economii care încă este afectată de impactul ratelor mai mari ale dobânzilor. ”Toate sunt inflaţioniste, practic pe termen scurt, în următorii doi ani. Deci, este greu să te uiţi la șeaț şi să spui: „Ei bine, am ieşit din pădure”. Nu cred”, a spus Dimon.
Sony anunţă consola de jocuri PlayStation 5 Pro
Producătorul japonez Sony a lansat o nouă consolă din seria PlayStation 5, pe care o numeşte Pro datorită plusului de performanţă oferit. PlayStation 5 Pro are o placă video mai mare, o funcţie avansată de ray tracing şi upscaling realizat cu ajutorul inteligenţei artificiale. Placa video are cu 67% mai multe unităţi de procesare, iar memoria este mai rapidă cu 28%. Toate upgrade-urile incluse, spun cei de la Sony, vor face ca PlayStation 5 Pro să ofere o randare a jocurilor cu 45% mai rapidă decât la versiunea anterioară. În unele jocuri, utilizatorii vor observa îmbunătăţiri ale detaliilor grafice şi o rată mai bună a cadrelor pe secundă, conform producătorului. O nouă opţiune, numită Game Boost, va îmbunătăţi performanţa pentru 8.500 de jocuri compatibile, dezvoltate iniţial pentru PS4, spune şeful Sony Interactive, Hideaki Nishino.
Ajutor de stat de 644,55 milioane lei pentru companiile Grupului Renault
Ministerul Finanţelor a finanţat 7 proiecte de investiţii pentru cele 3 societăţi ale Grupului Renault, în valoare totală de peste 2,242 miliarde lei, care generează 1.478 de noi locuri de muncă, iar ajutorul de stat acordat este în valoare totală de maximum 644,55 milioane lei, informează instituţia, printr-un comunicat. Potrivit sursei citate, proiectele generează contribuţii directe la dezvoltarea regională prin plata de taxe şi impozite de peste 1,247 miliarde lei. În prezent, sunt finalizate 5 proiecte de investiţii cu o valoare totală de 1,438 miliarde lei, care au generat un număr de 1.178 locuri de muncă, iar ajutorul de stat acordat este de 436 milioane lei. Ministrul Finanţelor, Marcel Boloş, a efectuat marţi o vizită de lucru la Centrul Tehnic Titu al Grupului Renault, una dintre cele mai importante platforme de cercetare şi dezvoltare ale companiei în Europa.
Activele fondurilor de investiţii au crescut cu 46% în ultimii 10 ani
Activele nete totale ale fondurilor deschise de investiţii şi fondurilor de investiţii alternative au urcat cu 46% în ultimii 10 ani, ajungând la 44,360 miliarde de lei, în al doilea trimestru din acest an, a anunţat marţi directorul executiv al Asociaţiei Administratorilor de Fonduri (AAF), Jan Pricop. "Observăm în reprezentarea grafică a ultimilor 10 ani o creştere de 46% a activelor totale pe cele două segmente de piaţă: fonduri deschise de investiţii şi fonduri de investiţii alternative. Observăm faţă de anul 2022 o recuperare solidă în ceea ce priveşte activele administrate la nivelul fondurilor descrise de investiţii, de la 17,4 miliarde (de lei - n.r.) la 24,45 miliarde. În ceea ce priveşte activele totale, acestea s-au situat la finalul primei jumătăţi a anului la peste 44 de miliarde (de lei - n.r.). Nu este un maxim istoric la nivel total de piaţă, însă datele la iulie ne arată că deja segmentul fondurilor deschise de investiţii a atins un nou maxim în ceea ce priveşte activele", a spus Jan Pricop, la evenimentul "Performanţa fondurilor de investiţii în prima jumătate a anului. Dezbatere cu administratori de fonduri de investiţii", organizat la Bursa de Valori Bucureşti.
