Economic

MOZAIC ȘTIRI ECONOMICE: România, printre țările UE cu creșterea cea mai mare a vânzărilor cu amănuntul

Ziarul de Vrancea
4 aug 2020 520 vizualizări

Încă o dovadă pentru revenirea în V a economiei”, susține Florin Cîțu, ministrul Finanțelor Publice

Volumul comerțului cu amănuntul în Uniunea Europeană a crescut în iunie cu 5,2%, comparativ cu luna precedentă, în tip ce în zona euro avansul a fost de 5,7%, pe fondul atenuării restricțiilor introduse pentru a opri răspândirea pandemiei de coronavirus (COVID-19), arată datele publicate miercuri de Oficiul European pentru Statistică (Eurostat). În mai, volumul comerțului cu amănuntul a crescut cu 20,3% în zona euro și cu 18,3% în UE, ceea ce înseamnă că în ambele zone comerțul cu amănuntul a revenit la nivelul din februarie 2020, înainte de introducerea restricțiilor. În UE, vânzările de combustibili auto au crescut cu 16,9% în iunie, comparativ cu luna precedentă, cele de produse non-alimentare au urcat cu 10,6%, în timp ce vânzările de alimente, băuturi și tutun au scăzut cu 2,2%. În rândul statelor membre UE pentru care sunt disponibile datele, cea mai mare creștere a volumului comerțului cu amănuntul în iunie, comparativ cu luna precedentă, s-a înregistrat în Irlanda (21,9%), Spania (16,5%), Italia (13,8%), Franța și Luxemburg (ambele cu 9,4%), Slovacia (9,3%) și România (6,3%), singurele scăderi fiind în Austria (minus 2,5%) și Germania (minus 1,6%). În iunie, comparativ cu perioada similară din 2019, volumul comerțului cu amănuntul a urcat cu 1,3% în zona euro și în Uniunea Europeană. În UE, vânzările de produse non-alimentare au crescut cu 4,2%, cele de alimente, băuturi și tutun cu 0,7%, în timp ce vânzările de combustibili auto au scăzut cu 12,7%. În rândul statelor membre UE pentru care sunt disponibile datele, cea mai mare creștere a volumului comerțului cu amănuntul în iunie, comparativ cu perioada similară din 2019, s-a înregistrat în Irlanda (10,2%), Estonia (6,6%) și Danemarca (6,5%), iar cel mai semnificativ declin în Bulgaria (minus 18,1%), Malta (minus 8,4%) și Luxemburg (minus 7,7%).


Ministrul Cîțu este optimist

Cîțu anunță ”încă o dovadă pentru revenirea în V a economiei”: Volumul cifrei de afaceri pentru comerțul cu amănuntul a crescut față de aceeași perioadă a anului precedent/ Pregătim economia pentru o explozie a creșterii economice în 2021 Ministrul Finanțelor Publice, Florin Cîțu, anunță, miercuri, ”încă o dovadă pentru revenirea în V a economiei” și afirmă că, în plină criză economică globală, volumul cifrei de afaceri pentru comerțul cu amănuntul a crescut față de aceeași perioadă a anului precedent. Cîțu susține că măsurile luate pregătesc economia ”pentru o explozie a creșterii economice în 2021”. ”Revenirea în V a economiei - încă o dovadă! Am luat cele mai bune măsuri pentru econonomie în cel mai dificil context economic din ultima sută de ani. Economia a răspuns pozitiv la aceste masuri și acum avem primele dovezi. În plină criză economică globală, volumul cifrei de afaceri pentru comerțul cu amănuntul a crescut față de aceeași perioadă a anului precedent”, a scris, miercuri, pe Facebook, ministrul Florin Cîțu. Acesta susținen că a căutat din primul moment să ia măsuri care să reducă efectele șocului negativ al pandemiei asupra economiei. ”Până acum am reușit. Pregătim economia pentru o explozie a creșterii economice în 2021”, a mai scris Cîțu.

Băncile au acordat credite de 23,1 miliarde lei în perioada martie-iunie

u populația a accesat credite noi în valoare de 9,8 miliarde lei, ponderea în totalul creditelor noi accesate fiind de 42,5%

Băncile din România au acordat credite noi populației și companiilor în valoare de peste 23,1 miliarde de lei, în perioada martie-iunie 2020, potrivit unui comunicat al Asociației Române a Băncilor (ARB). În cele patru luni de la debutul pandemiei, volumul creditelor noi acordate populației și companiilor reprezintă 8,5% din soldul creditului neguvernamental aferent lunii iunie 2020. Astfel, soldul creditului neguvernamental, care totalizează peste 270 de miliarde lei în luna iunie 2020, este calculat ca diferența dintre totalul creditelor acordate populației și companiilor și rambursările parțiale și totale, precum și vânzările de credite. Pentru analiza riguroasă a evoluției creditelor, unul dintre cei mai relevanți indicatori este cel care se referă la creditele noi. Creditarea a fost impulsionată în special de creditele acordate pe zona companiilor. Sursa citată menționează că, în perioada stării de urgență și a stării de alertă, în lunile martie-iunie 2020, populația a accesat credite noi în valoare de 9,8 miliarde lei, ponderea în totalul creditelor noi accesate fiind de 42,5%. Repartiția pe monede arată că populația a accesat preponderent credite în lei, în proporție de 96%, conducând la eliminarea riscului valutar. Creditele în lei accesate de populație înseamnă puțin peste jumătate din totalul creditelor în lei. În cele patru luni de restricții, martie-iunie 2020, companiile au contractat credite în valoare de 13,30 miliarde lei, ceea ce echivalează cu 57,5% din totalul creditelor noi acordate în sectorul neguvernamental. Companiile au accesat în principal credite noi în lei, aproape jumătate din total, precum și credite în euro și dolari. În ceea ce privește creditele în euro, peste 90% dintre valoarea totală a fost contractată de persoanele juridice, în sumă de 4,1 miliarde lei echivalent. Creditele noi în dolari au reprezentat aproximativ 3,3% din totalul creditelor noi accesate, fiind contractate de persoanele juridice. Din totalul de 23,1 miliarde lei de credite noi acordate de la debutul pandemiei, peste trei sferturi (77,25%) reprezintă ca valoare creditele în lei, respectiv 17,85 miliarde lei. ARB precizează că băncile din România au acordat sprijin clienților și autorităților privind limitarea efectelor negative asupra bunăstării economice individuale, a economiei României și a sănătății și siguranței publice în contextul apariției pandemiei cauzate de noul coronavirus. Astfel, pe zona de creditare, pe lângă măsurile de suspendare a obligațiilor de plată pentru clienții afectați de pandemia COVID 19, instituțiile de credit au continuat să susțină prin credite atât nevoile populației, cât și activitatea firmelor afectate de restricțiile necesare pentru limitarea răspândirii coronavirusului. Activitatea de creditare a fost înlesnită atât în cazul populației, cât și a companiilor prin măsuri de fluidizare a acordării creditelor, cât și prin garanțiile acordate, în urma deciziilor luate de stat și de bănci.

Grupul Damen a anunțat disponibilizarea a 870 de angajați din România

Grupul Damen a anunțat disponibilizarea a 870 de angajați de la șantierele din România, cele de la Galați și de la Mangalia, modificările vizând în cea mai mare parte Divizia de Nave Medii. Din Olanda, Grupul Damen dă afată 173 de angajați. Grupul Damen a transmis, miercuri, printr-un comunicat de presă, că va disponibiliza aproximativ 1.050 de angajați, motivele invocate fiind o încetinere a activității cauzată de prețul scăzut al petrolului, dar și de epidemia de Covid-19. “La începutul acestui an, Grupul Damen a prezentat un plan ambițios de viitor pornind de la perspectiva navigației în condiții de zero emisii de carbon dar și a digitalizării și standardizării platformelor de lucru. Ȋn acest scop, grupul a demarat deja investiții specifice. Cu toate acestea, pretul scăzut al petrolului a determinat parțial, o încetinire a activității în segmentul offshore. Acest factor, coroborat cu consecințele epidemiei COVID-19, conduce la necesitatea unor schimbări organizaționale pe termen scurt, menite să asigure adaptarea companiei la noua realitate. Drept urmare, grupul va disponibiliza în jur de 1.050 angajați din întreaga lume”, se arată în comunicatul Damen. Sursa citată precizează că modificările organizaționale vizează, în cea mai mare parte, divizia de Nave Medii. De asemeena, în România, se va proceda la disponibilizarea unui număr de 870 de angajați, în vreme ce în Olanda, cifra disponibilizărilor este de 173. “Se estimează că numărul acestora va putea fi limitat prin intermediul proiectelor de mobilitate internă din cadrul filialelor noastre din grup. S-a solicitat avizul consiliilor de lucru relevante, concomitent cu consultarea sindicatelor din România și din Olanda”, mai precizează comunicatul. Damen menționează că nu exclude posibilitatea ca și alte schimbări organizaționale să se dovedească a fi necesare. “Toate sunt măsuri dificile, cu impact atât asupra afacerii noastre de familie, cât și asupra angajaților noștri. Cu toate acestea, schimbările sunt necesare pentru a putea menține un climat sănătos în companie și a beneficia de bunele perspective ale proiectelor potențiale pe termen lung din diverse sectoare ale pieței construcțiilor și reparațiilor de nave”, mai precizează comunicatul Damen. Damen Shipyards Group operează 36 de șantiere navale și de reparații, având 12.000 de angajați în întreaga lume. Damen a livrat până acum mai mult de 6 500 de nave în peste 100 de țări, furnizând anual aproximativ 175 de nave către clienți din întreaga lume.

Patronii de restaurante, nemulțumiți de hotărârile Guvernului

Reprezentanții HoReCa spun că premierul nu este dispus la o discuție pentru redeschiderea restaurantelor, având în vedere numărul mare de infectări, dar că vor lua în calcul redeschiderea restaurantelor în interior atunci când numărul îmbolnăvirilor va urma un alt traseu. Daniel Mischie, președintele Asociației Patronale a Hotelurilor și Restaurantelor din România (HORA), a declarat miercuri, în urma discuțiilor de la Guvern, că nu mai există resurse pentru a susține industria HoReCa, iar această întâlnire a avut loc ”înainte de a pune lacătul pe această industrie”. ”Nu poate fi vorba de o relansare economică fără această industrie. În același timp, am prezentat primului ministru și precedentul european, adică ceea ce se întâmplă în toate țările europene, țări în care restaurantele sunt deschise și în care numărul de infectați Covid este mult mai mic decât în România. Deci astăzi primul ministru trebuie să ia o măsură pentru redeschiderea restaurantelor, pentru că nu există nicio corelație între numărul de infecții și redeschiderea, funcționarea teraselor. Această funcționare, evident, că trebuie să aibă anumite restricții”, a declarat, miercuri, Daniel Mischie, președintele Asociației Patronale a Hotelurilor și Restaurantelor din România (HORA), și totodată CEO al grupului City Grill, unul dintre cei mai mari jucători din industria restaurantelor din România. El consideră că industria de hoteluri și restaurante este aproape de a pieri. ”În momentul de față, toate rezervele și toată disponibilitatea operatorilor din această industrie este ajunsă la sfârșit și nu mai există resurse pentru a susține această industrie”, spune el. Întrebat când s-ar putea redeschide restaurantele, el afirmă că în acest moment premierul nu este dispus la o discuție pentru redeschiderea restaurantelor, având în vedere numărul mare de infecții, ”dar și-a arătat disponibilitatea ca în momentul în care acest număr se va îmbunătăți, deci va fi un alt traseu al numărului de infecții cu Covid, să luăm în discuție redeschiderea restaurantelor în interior”. Reprezentantul HORA a făcut un apel către toți operatorii din industrie și către toți clienții pentru respectarea regulilor recomandate de către Guvern. Mischie afirmă că nu a fost luată în calcul o cifră a celor infectați pentru moemntul în care ar putea fi redeschise restaurantele, ci s-a discutat din punct de vedere al trendului.

Numărul firmelor cu capital străin nou înființate a scăzut cu peste 41%

Numărul firmelor cu capital străin nou înființate a scăzut în primul semestru al anului în curs cu 41,41%, comparativ cu perioada similară din 2019, la 1.674 de unități, conform datelor centralizate de Oficiul Național al Registrului Comerțului (ONRC). Cele 1.674 de societăți noi aveau un capital social subscris în sumă totală de 3,841 milioane de dolari, în scădere cu 55,6% față de ianuarie-iunie 2019. La 30 iunie 2020, cel mai mare număr de societăți cu participare străină era cu investitori din Italia, respectiv 49.168 (3,846 miliarde dolari capital subscris), dar cea mai mare valoare a capitalului social aparține societăților olandeze, respectiv 12,749 miliarde de dolari, în 5.462 de firme. În iunie, au fost înmatriculate 228 de societăți cu participare străină, cu un capital subscris de 1,41 milioane dolari. Pe domenii, cele mai multe firme înmatriculate au fost înregistrate în comerțul cu ridicata și cu amănuntul, reparații auto și moto, respectiv 31,14% din total, activități profesionale, administrative, științifice și tehnice - 23,25% și transport, depozitare și comunicații - 12,71%. La finele lunii iunie 2020, în România existau 228.566 de societăți cu participare străină la capitalul social. Valoarea capitalului subscris era de 63,802 miliarde de dolari.

Urmează un an dificil pentru companiile aeriene

Următoarele șase până la 12 luni vor fi critice pentru companiile aeriene de transport și producție de aeronave, pentru a-și pregăti recuperarea după criza generată de pandemia COVID-19, care a dus la cea mai mare contracție din istoria acestui sector, estimează raportul global PwC "Tendințe în industria aerospațială 2020: Cum își poate reveni sectorul comercial după criza COVID-19". "Industria aerospațială a cunoscut o expansiune puternică în ultimii zece ani care, pe segmentul comercial, s-a datorat în mare măsură avântului companiilor aeriene low-cost care au contribuit la creșterea accelerată a cererii de zboruri. Chiar dacă este devreme pentru o evaluare completă a impactului pandemiei, devine cert că tocmai operatorii din acest segment au cel mai mare risc de lichiditate în următoarele 6 - 12 luni", se arată în raport. Impactul va fi resimțit atât de industria aerospațială, cât și de alte industrii a căror evoluție depinde de călătorii. Totuși, riscul poate fi atenuat de avantajul pe care s-a fundamentat creșterea, acela de a opera curse scurte și care, în actualul context, rămâne important pentru că reduce expunerea pasagerilor la infecție.


Prețul petrolului Brent a atins cel mai ridicat nivel

Contractele futures pentru petrolul Brent au încheiat tranzacțiile de marți la cel mai ridicat nivel atins de la începutul lunii martie, susținute de speranțele că politicienii fac progrese în negocierile referitoare la noul pachet de măsuri de stimulare a economiei americane și cele privind limitarea răspândirii noului coronavirus, transmite Reuters. Prețul petrolului Brent a urcat cu 28 de cenți, respectiv cu 0,6%, la 44,43 dolari pe baril, cel mai ridicat nivel atins după data de 6 martie. Cotația petrolului West Texas Intermediate (WTI), de referință pe piața americană, a avansat cu 69 de cenți, sau cu 1,7%, la 41,70 dolari pe baril, cel mai ridicat nivel atins după 21 iulie. Pe parcursul tranzacțiilor, ambii indici erau cotați la cele mai ridicate niveluri de la începutul lunii martie. ”Prețurile petrolului au trecut pe creștere datorită speranțelor legate de programul de stimulare și după publicarea unei noi serii de date economice pozitive, care au arătat că redresarea activităților din industria prelucrătoare a continuat în iunie”, a declarat Edward Moya, analist la firma OANDA în New York, acesta indicând datele peste așteptări referitoare la industria prelucrătoare din Asia. Europa și SUA.

Indicele ROBOR la 3 luni s-a menținut la 2,15%

Indicele ROBOR la 3 luni, în funcție de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei, s-a menținut miercuri la nivelul de 2,15%, potrivit datelor publicate de Banca Națională a României (BNR). Indicele ROBOR la 6 luni a rămas la rândul său la 2,24%. Acesta este cel mai redus nivel al ROBOR la șase luni consemnat din 25 ianuarie 2018. Consiliul de administrație al BNR a decis pe 29 mai reducerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 1,75% pe an de la 2% pe an, începând cu data de 2 iunie, precum și păstrarea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei și în valută ale instituțiilor de credit. Măsura a fost luată pentru atenuarea impactului economic al pandemiei de coronavirus. ROBOR (Romanian Interbank Offer Rate) este rata medie a dobânzii la care se împrumută, între ele, instituțiile bancare din România, în lei, iar evoluția sa este legată, în principal, de nivelul de lichiditate existent în piață. BNR a publicat, în mai 2019, indicele de referință trimestrial pentru creditele acordate consumatorilor (IRCC), care înlocuiește ROBOR în calculul dobânzilor la majoritatea creditelor în lei. Nivelul acestuia, pentru al treilea trimestru din 2019, a scăzut la 2,36%, de la 2,66% în T2 2019.


În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.