Economic

MOZAIC ȘTIRI ECONOMICE: România pierde 7,4 miliarde de euro din încasarea defectuoasă a TVA

Ziarul de Vrancea
2 dec 2021 594 vizualizări

Țara nostră are cel mai mare deficit procentual de încasare din TVA

Deficitul global de încasare a TVA în statele membre ale UE a scăzut cu aproximativ șapte miliarde euro în 2019 comparativ cu 2018, însă în România a crescut de la 29,1 miliarde lei în 2018, până la 35,1 miliarde lei în 2019, arată un nou raport publicat ieri de Comisia Europeană. Conform acestui document, în 2019, România a înregistrat cel mai mare deficit de încasare a TVA la nivel național, cu o pierdere de 34,9% din veniturile din TVA (comparativ cu 32,7% în 2018), urmată de Grecia (25,8%) și Lituania (23,5%). Cele mai mici deficite au fost înregistrate în Croația (1%), Suedia (1,4%) și Cipru (2,7%). Comisia Europeană subliniază că, în termeni relativi, România a avut cel mai mare deficit de încasare a TVA din UE pe întreaga perioadă 2015-2019. În termeni absoluți, în 2019 cele mai mari deficite de încasare a TVA au fost înregistrate în Italia (30,1 miliarde euro), Germania (23,4 miliarde euro), Franța (13,858 miliarde euro) și România (7,411 miliarde de euro). Executivul comunitar subliniază că. în majoritatea statelor membre, variația absolută de peste an a deficitului de încasare a TVA a fost mai mică de 2 puncte procentuale. În ansamblu, ponderea deficitului de încasare a TVA a scăzut în 18 state membre. Pe lângă Croația și Cipru, cele mai semnificative scăderi ale deficitului de încasare a TVA s-au înregistrat în Grecia, Lituania, Bulgaria și Slovacia (între -3,2 și -2,2 puncte procentuale în aceste patru țări). Suedia, Finlanda și Estonia au obținut rezultate bune dintr-o perspectivă diferită: în aceste țări, autoritățile fiscale reușesc de ani de zile să limiteze pierderile de venituri din TVA la mai puțin de 5% din valoarea TVA datorate. Cele mai mari creșteri ale deficitului de încasare a TVA au fost observate în Malta (Â5,4 puncte procentuale), Slovenia (Â3 puncte procentuale) și România (Â2,3 puncte procentuale). "În pofida tendinței pozitive înregistrate în ultimii ani, deficitul de încasare a TVA rămâne o preocupare majoră - în special având în vedere nevoile imense în materie de investiții pe care statele noastre membre trebuie să le abordeze în următorii ani. Cifrele din acest an corespund unei pierderi de peste 4.000 euro pe secundă. Acestea sunt pierderi inacceptabile pentru bugetele naționale și înseamnă că cetățenii de rând și întreprinderile trebuie să compenseze deficitul prin alte impozite pentru a plăti pentru servicii publice vitale. Trebuie să depunem eforturi comune pentru a combate frauda în materie de TVA, o infracțiune gravă care afectează buzunarele consumatorilor, ne subminează sistemele de protecție socială și epuizează trezoreriile guvernamentale", a declarat comisarul pentru economie, Paolo Gentiloni. În termeni nominali, deficitul global de încasare a TVA în UE a scăzut cu aproape 6,6 miliarde euro, ajungând la 134 de miliarde euro în 2019, ceea ce reprezintă o îmbunătățire semnificativă față de scăderea de 4,6 miliarde euro înregistrată în anul precedent. Deși deficitul global de încasare a TVA s-a îmbunătățit între 2015 și 2019, amploarea completă a impactului pandemiei de COVID-19 asupra cererii consumatorilor și, prin urmare, a veniturilor din TVA în 2020 este încă necunoscută. Pierderile de venituri din TVA au un impact extrem de negativ asupra cheltuielilor pe care administrațiile publice le alocă bunurilor și serviciilor publice de care depindem cu toții, cum ar fi școlile, spitalele și transporturile. În același timp, TVA neîncasată ar putea avea și un efect pozitiv, întrucât statele membre depun eforturi pentru a acoperi datoria contractată în timpul redresării inițiale în urma pandemiei de COVID-19 sau pentru a ridica nivelul ambițiilor în materie de finanțare a combaterii schimbărilor climatice. 

 

POZA: incasare TVA/poze azi

Guvernul se așteaptă ca anul viitor să primească 6,171 miliarde euro prin PNRR

Ieri, țara noastră a primit 1,851 mld. euro din prefinanțarea totală de 3,793 mld. euro

Guvernul a transmis, ieri, printr-un comunicat, că România primește, astăzi, prima tranșă din PNRR, în cuantum de 1,851 mld. euro din prefinanțarea totală de 3,793 mld. euro din valoarea contribuției financiare pe anul 2021. Pentru anul 2021 și primul trimestru al anului 2022 sunt planificate 45 de ținte sau jaloane din care 5 sunt deja îndeplinite, iar restul sunt în curs de realizare, precizează Executivul, iar anul viitor țara noastră va primi o finanțare de aproximativ 6,171 miliarde euro. Executivul anunță în comunicatul de presă că până la finalul anului, țara noastră va primi și împrumutul de prefinanțare, în cuantum de 1,942 mld. euro. În plus, anul viitor țara noastră va primi o finanțare de aproximativ 6,171 miliarde euro. Potrivit Guvernului, pentru anul 2021 și primul trimestru al anului 2022 sunt planificate 45 de ținte sau jaloane din care 5 sunt deja îndeplinite, iar restul sunt în curs de realizare. Cele cinci obiective atinse sunt: •Intrarea în vigoare a Legii nr. 50/2021 pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 55/2016 privind reorganizarea Companiei Naționale de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România - S.A. (CNAIR) și înființarea Companiei Naționale de Investiții Rutiere - S.A. (CNIR); •Intrarea în vigoare a legii privind securitatea rețelelor 5G; •Creșterea numărului de case de marcat conectate la sistemul IT al Agenției Naționale pentru Administrare Fiscală (466.288 de case deja conectate); •Intrarea în vigoare a cadrului legal pentru înrolarea contribuabililor persoane juridice SPV (Spațiul Privat Virtual); •Intrarea în vigoare a modificării legislației naționale privind căile de atac (Legea nr. 101/2016). Guvernul mai spune că în perioada următoare, Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene va semna acordurile de finanțare cu ministerele care au calitatea de coordonator de reforme și investiții, în baza țintelor și jaloanelor prevăzute a fi îndeplinite de aceste instituții. Planul Național de Redresare și Reziliență este structurat pe cei 6 piloni prevăzuți de Regulamentul Mecanismului de Redresare și Reziliență și împărțit în 15 componente, astfel încât să acopere nevoile României și să urmărească concomitent prioritățile Comisiei Europene. Cei șase piloni sunt: tranziția verde, transformarea digitală, creștere inteligentă, coeziune socială și teritorială, sănătate și reziliență economică, socială și instituțională, politici pentru generația următoare, copii și tineri. Banii se vor acorda în tranșe, în funcție de îndeplinirea unor obiective, numite jaloane și ținte. În total, sunt 507 de jaloane și ținte care trebuie realizate până la 31 august 2026. În total, România va beneficia de o finanțare în sumă de 29,2 miliarde de euro din Mecanismului de Redresare și Reziliență pentru finanțarea reformelor și investițiilor incluse în cadrul Planului Național de Redresare și Reziliență. Mai exact, este vorba de un grant în valoare de 14,24 miliarde de euro și de o finanțare în valoare de 14,942 miliarde de euro, acordată în condiții avantajoase, la nivelul costurilor Comisiei Europene.

Trei antreprenori români lansează Ronin - o platformă de finanțare și dezvoltare

Trei antreprenori români, Bogdan Almași, Ovidiu Ghiman și Felix Crișan, au lansat Ronin, o platformă de investiții în startup-uri și companii care au nevoie de finanțare pentru scalare, începând de la tichete de 100 euro. Ideea proiectului Ronin a apărut în 2020, platforma fiind lansată oficial în 1 Decembrie, până în prezent o finanțare de 500.000 de euro de la un investitor autohton. ”O echipă de antreprenori români lansează Ronin, o platformă de investiții în startup-uri și companii care au nevoie de finanțare pentru scalare, cu scopul de a susține antreprenorii din domenii cât mai variate să își dezvolte ideile de afaceri. Misiunea Ronin este de a facilita legătura dintre antreprenori și investitorii de tip crowd și de a permite oricui să devină investitor printr-o contribuție minimă de 100 euro pentru susținerea proiectului preferat. Astfel, în urma unui proces riguros de selecție și validare a ideilor de business, echipa Ronin va oferi antreprenorilor accesul la resursele necesare pentru lansarea și dezvoltarea afacerilor lor. Echipa Ronin selectează companiile care prezintă potențial, conform unei grile independente de evaluare, le sprijină în pregătirea campaniei de atragere de finanțare, și le aduce în fața investitorilor de retail, care până în prezent nu aveau deloc acces la proiecte rezervate în mod tradițional fondurilor de investiții. Cu ajutorul Ronin, oricine are acum oportunitatea de a investi în startup-uri și în companii consacrate, începând de la tichete de 100 euro”, transmit reprezentanței. Echipa Ronin urmărește să adreseze principalele provocări cu care se confruntă atât start-up-urile, cât și companiile consacrate care doresc să obțină finanțare, dar și investitorii care sunt interesați să susțină mediul de afaceri din România. „Obiectivul nostru este ca Ronin să devină o comunitate a românilor antreprenori care, uniți de experiențe și provocări similare, vor reuși să se sprijine reciproc și să crească împreună. Îi vom aduce împreună pe cei mai activi, creativi și inovatori dintre români. Unii din postura de antreprenori, alții din postura de investitori sau experți care susțin micile companii să se dezvolte și să creeze valoare adăugată și progres în societate.’’ a adăugat Bogdan Almași, unul dintre co-fondatorii Ronin. Fondatorii Ronin consideră că inovația în business nu reprezintă o exclusivitate a companiilor de tehnologie sau care au o componentă semnificativă de tehnologie. Prin urmare, orice companie, din orice domeniu și în orice stadiu de dezvoltare, care inovează, poate să aplice pentru a fi listată prin platforma Ronin, venind astfel în fața publicului larg pentru a solicita o finanțare. “Inconvenientele de care se lovesc atât companiile, cum ar fi condițiile nerezonabile de finanțare, cât și investitorii, cum ar fi lipsa informațiilor despre oportunitățile de investiții sau lipsa de transparență pre sau post investiție nu ar trebui să constituie un impediment în calea antreprenorilor care au nevoie de sprijin și au potențialul de a genera valoare adăugată pentru companiile lor, pentru investitori și pentru clienții finali.” a explicat Ovidiu Ghiman, co-fondator Ronin.

UE amendează cu peste 344 de milioane de euro cinci bănci

Comisia Europeană (CE) a amendat în total cu 344 de milioane de euro cinci bănci - UBS, Barclays, Royal Bank of Scotland (RBS), HSBC și Crédit Suisse -, găsite vnovate de constituirea unui cartel pe piața operațiunilor de schmb valutar, o amendă care pune capăt definitiv unei anchete lansate de Bruxelles în 2013 și în care s-au aplicat deja sancțiuni în sumă de un miliard de euro, relatează AFP. Aceste amenzi închid cea de a treia parte a unei anchete efectuate începând din 2013, în care s-au aplicat amenzi în valoare de 1.07 miliarde de euro în 2019. Această anchetă a arătat că traderi însărcinați cu operațiuni spot cu anumite valute care acționau în numele băncilor sancționate se coordonau în strategiile de negociere. ”Hotărârile noastre privind cartelurile (...) arată clar că Comisia vrea să vegheze ca sectorul financiar să fie sănătos și concurențial”, subliniază, citat într-un comunicat, comisarul european însărcinat cu Concurența Margrethe Vestager. Complicitatea celor cinci bănci ”a adus atingere integrității sectorului financiar, în detrimentul economiei și consumatorilor euroepni”, sublinaiză ea. Soluționarea dosarului a făcut obiectul unei tranzacții cu patru dintre cele cinci grupuri implicate. Banca elvețiană UBS a beneficiat de o imunitate totală, după ce a dezvăluit dosarul Comisiei Europene, care i-a permis să nu fie amendată cu 94 de milioane de euor, în pofida implicării sale în practici frauduloase. Cele trei bănci britanice - Barclays, RBS și HSBC - au beneficiar de reduceri ale amenzilor, după ce și-au recunoscut faptele și au colaborat în cadrul anchetei. Sancțiunile lor financiare se ridică la 54,3 milioane de euro, 32,5 milioane de euro și, respectiv, 174,3 milioane de euro. Crédit Suisse, în schimb, nu a cooperat și nu a beneficiat de reduceri prevăzute de proceduri. Banca elvețiană a fost amendată cu 83,3 milioane de auro. Aceste sancțiuni țin cont de valoarea veniturlor realizate de către fiecare dintre bănci în Europa, de gradul gravității și de durata infracțiunilor constatate.

“Povara costurilor vehiculelor electrice ”depășește limitele” producătorilor de automobile”

Directorul general al grupului Stellantis, Carlos Tavares, a declarat că presiunea externă asupra producătorilor de automobile pentru a accelera trecerea la vehicule electrice ar putea amenința locurile de muncă și calitatea vehiculelor, deoarece producătorii se luptă să gestioneze costurile mai mari ale construcției de vehicule electrice, transmite Reuters. Guvernele și investitorii doresc ca producătorii de mașini să accelereze tranziția la vehiculele electrice, dar costurile sunt ”dincolo de limitele” a ceea ce poate susține industria auto, a spus Tavares într-un interviu acordat la conferința Reuters Next. ”Ceea ce s-a decis este să se impună industriei de automobile electrificarea care aduce costuri mai mari cu 50% față de un vehicul convențional”, a spus el. ”Nu putem transfera 50% din costurile suplimentare către consumatorul final, deoarece majoritatea clasei de mijloc nu va putea plăti”, a mai spus acesta. Producătorii de automobile ar putea percepe prețuri mai mari și ar putea vinde mai puține mașini sau ar putea accepta marje de profit mai mici, a spus Tavares. Ambele căi duc la reduceri. Liderii sindicali din Europa și America de Nord au avertizat că zeci de mii de locuri de muncă ar putea fi pierdute. Producătorii de automobile au nevoie de timp pentru testare și pentru a se asigura că noua tehnologie va funcționa, a spus Tavares. Presiunea pentru accelerarea acestui proces "va fi doar contraproductivă. Va duce la probleme de calitate. Va duce la tot felul de probleme", a spus el. Tavares a arătat că Stellantis urmărește să evite reducerile prin creșterea productivității într-un ritm mult mai rapid decât norma industriei. ”În următorii cinci ani, trebuie să digerăm o productivitate de 10% pe an... într-o industrie care este obișnuită să ofere o îmbunătățire a productivității de 2% până la 3%. Viitorul ne va spune cine va putea digera acest lucru și cine va eșua. Punem industria la limită”, a spus el. La fel ca alți producători de automobile care obțin profituri din vehiculele cu combustie internă, Stellantis este sub presiunea producătorului de vehicule electrice Tesla și a altor startupuri de vehicule electrice, cum ar fi Rivian. Companiile producătoare de vehicule electrice sunt mult mai mici în privința vânzărilor de vehicule și numărul locurilor de muncă. Dar investitorii au acordat Tesla și Rivian evaluări de piață mai mari decât proprietarului mărcii Jeep sau francizei extrem de profitabile de camionete Ram. Această presiune a investitorilor este agravată de politicile guvernamentale care vizează reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră. Uniunea Europeană, California și alte jurisdicții și-au stabilit obiective de a pune capăt vânzărilor de vehicule cu combustie internă până în 2035. Regatul Unit a stabilit 2030 ca termen limită pentru trecerea la vehicule complet electrice.

ITA Airways, succesoarea Alitalia, a comandat 28 de avioane Airbus

Noua companie aeriană italiană ITA Airways, succesoarea Alitalia, a comandat 28 de avioane Airbus, a anunțat miercuri producătorul european de avioane, confirmând un memorandum de înțelegere convenit în septembrie, transmite Reuters. Comanda include șapte avioane A220, 11 A320neo și 10 avioane mari A330neo. ”În plus, compania aeriană va continua planurile de a închiria avioane A350, pentru a-și completa modernizarea glotei”, a anunțat compania. ITA a început să efectueze zboruri în locul Alitalia în octombrie, după ce compania care a fost un simbol al stilului și strălucirii italiene a fost desființată, din cauza pierderilor înregistrate de-a lungul anilor și a tentativelor nereușite de salvare a acesteia.

O aplicație pentru copii a fost desemnată cea mai bună aplicație de iPhone a anului

Apple a desemnat cele mai bune aplicații ale anului pentru iPhone, iPad, Mac, Apple TV și Apple Watch. “Toca Life World”, o aplicație pentru copii dezvoltată de Toca Boca, a fost desemnată aplicația anului pentru iPhone, în vreme ce jocul de iPhone al anului a fost ales “League of Legends: Wild Rift”. Pentru iPad, aplicația anului este “LumaFusion”, iar jocul anului a fost desemnat “MARVEL Future Revolution”. “Craft” și “Myst” au fost numite aplicația respectiv jocul anului pentru Mac. “DAZN” și “Space Marshals 3” sunt câștigătorii la categoria Apple TV, iar în ceea ce privește Apple Watch s-au încununat de succes “Carrot Weather” și “Fantasian”.

Uber primește comenzi prin WhatsApp în India

Pentru prima oară, clienții Uber pot folosi WhatsApp pentru a comanda mașinile companiei. Uber acceptă comenzi prin WhatsApp, în nordul orașului Indian Lucknow. În acest sens, Uber a creat un bot care răspunde și preia comenzile scrise ale clienților. Inițiativa reprezintă o premieră pentru compania americană. Politicile de siguranță și utilizare rămân valabile și pentru comenzile prin WhatsApp. Utilizatorii vor primi pe WhatsApp informații despre șofer și locul întâlnirii. De cealaltă parte, pentru șoferi nu se schimbă nimic în felul în care primesc și răspund la comenzi. Uber spune că are de gând să lanseze această opțiune și în alte regiuni, în viitorul apropiat. Pentru WhatsApp, mutarea reprezintă o extindere a serviciilor de cumpărături din India, pentru care, recent, a primit autorizație din partea autorităților locale să acomodeze 40 de milioane de utilizatori.


În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.