MOZAIC ȘTIRI ECONOMICE: România, pe ultimul loc în regiune, cu cea mai mică pondere în PIB a veniturilor bugetare
În perioada 1995-2022, ponderea medie în PIB a veniturilor bugetului general consolidat a fost de 32,6%
Ponderea medie în PIB a veniturilor bugetului general consolidat a fost, în perioada 1995-2022, de 32,6%, și a veniturilor din taxe de 27,3%, în cazul României, valori care ne clasează pe ultimul loc în regiune, arată o analiză realizată de Ella Kallai, economistul șef al Alpha Bank România. 'De ani buni se vorbește despre ponderea redusă a veniturilor bugetului general consolidat în PIB în România în comparație cu celelalte state membre ale Uniunii Europene. Baza de date a Comisiei Europene cu veniturile din taxe și impozite ale statelor membre ce acoperă perioada 1995-2022 permite evaluarea situației din România comparativ cu țările din regiune. În perioada 1995-2022, ponderea medie în PIB a veniturilor bugetului general consolidat a fost de 32,6% și a veniturilor din taxe de 27,3%, diferența de 5,3 procente reprezentând veniturile nefiscale. Cu aceste valori România este pe ultimul loc în regiune. Ponderea medie a veniturilor bugetului general consolidat în PIB a variat între 44,3% în Ungaria și 36,6% în Bulgaria, mai mult cu 11,7 pp, respectiv 4 puncte procentuale față de România. Ponderea medie a veniturilor din taxe în PIB a variat între 37,7% în Ungaria și 29,1% în Bulgaria, cu 10,4 pp și, respectiv, 1,8 pp mai mult decât în România', potrivit Buletinului lunar al Alpha Bank România Macroeconomia 'En detail'. În analiză se menționează că pentru a surprinde tendințele perioadei 1995-2022, ponderile veniturilor bugetare și fiscale în PIB au fost calculate ca medii în cinci perioade de câte cinci ani (1995-2019) și o perioadă de 3 ani (2020-2022). Conform sursei citate, veniturile bugetare în PIB arată stabilitate, în timp ce veniturile fiscale arată declin, de unde se deduce că stabilitatea veniturilor bugetare în jur de 32-33% din PIB s-a realizat pe seama creșterii veniturilor nefiscale. 'Care categorii de venituri fiscale au scăzut? Veniturile fiscale după funcția economică a bazei de taxare se clasifică în trei mari categorii: veniturile din taxele pe consum, veniturile din taxele pe muncă și veniturile din taxele pe capital. Evoluția structurii veniturilor fiscale arată scăderea ponderii veniturilor din taxele pe capital, creșterea ponderii veniturilor din taxele pe consum până în 2014, urmată de scădere, și scăderea ponderii veniturilor din taxele pe muncă până în 2014 urmată de creștere. În perioada 2020-2022, România avea cea mai redusă pondere a veniturilor din taxa pe capital (16%), a doua cea mai redusă pondere a veniturilor din taxele pe consum (38%), după Polonia (36%), și cea mai mare pondere a veniturilor din taxele pe muncă (46%) în total venituri fiscale', se arată în analiză. Ponderea medie a veniturilor din taxele pe consum în PIB a fost de 10,9%, comparabilă cu ponderea din Cehia (10,6%), dar sub ponderea din Bulgaria (13,5%), Ungaria (13,4%) și Polonia (12,2%). Potrivit documentului citat, tendința a fost de scădere după 2014, ponderea ajungând la 10% în perioada 2020-2022, cea mai mică din regiune. Reducerea pare să fie generată de veniturile din taxa pe valoarea adăugată, componenta cea mai mare a taxelor pe consum, care au scăzut de la 8% din PIB în perioada 2005-2014 la 6% din PIB în perioada 2020-2022. În celelalte țări, după 2014 veniturile din taxa pe valoarea adăugată raportate la PIB fie s-au menținut (în Polonia, Bulgaria) fie au crescut (în Ungaria și Cehia), transmițând o dinamică similară veniturilor din taxa pe consum.
Preţurile producţiei industriale au scăzut cu 0,1%
Preţurile producţiei industriale pe total (piaţa internă şi piaţa externă) au scăzut, în luna ianuarie 2025, cu 0,1%, comparativ cu luna ianuarie 2024, arată datele Institutului Naţional de Statistică (INS). ”În luna ianuarie 2025, preţurile producţiei industriale pe total (piaţa internă şi piaţa externă) au crescut cu 0,5% faţă de luna decembrie 2024. În luna ianuarie 2025, comparativ cu luna ianuarie 2024, preţurile producţiei industriale pe total (piaţa internă şi piaţa externă) au scăzut cu 0,1%”, arată datele INS. Industria extractivă s-a ieftinit în ianuarie 2025 cu 2,91%, faţă de ianuarie 2024, şi s-a scumpit cu 3,42% faţă de decembrie 2024. La această categorie, cel mai mult s-a ieftinit extracţia cărbunelui superior şi inferior, cu 19,35%, în ianuarie 2025 faţă de ianuarie 2024, şi cu 0,34% faţă de decembrie 2024. Industria prelucrătoare s-a scumpit cu 2,34%, în ianuarie 2025 faţă de ianuarie 2024, şi cu 1,10% faţă de decembrie 2024. La această categorie, cel mai mult s-a scumpit fabricarea băuturilor, cu 10,15%, în ianuarie 2025 faţă de ianuarie 2024, şi cu 1,53%, faţă de decembrie 2024, precum şi repararea, întreţinerea şi instalarea maşinilor şi echipamentelor, cu 10,07%, în ianuarie 2025 faţă de ianuarie 2024, şi cu 7,86%, faţă de decembrie 2024. Producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat s-au ieftinit cu 6,15%, în ianuarie 2025 faţă de ianuarie 2024, şi cu 1,47% faţă de decembrie 2024. Captarea, tratarea şi distribuţia apei s-au scumpit cu 13,06%, în ianuarie 2025 faţă de ianuarie 2024, şi cu 5,77%, faţă de decembrie 2024.
Ministrul Mediului a semnat ghidul pentru programul ”Rabla pentru sobe”
l beneficiarii pot primi până la 10.000 de lei pentru instalarea unei sobe noi, eficiente energetic
Ministrul Mediului, Mircea Fechet, anunţă că a semnat ghidul pentru programul ”Rabla pentru sobe” şi vrea ca acesta să înceapă la jumătatea lunii aprilie, cel târziu. Într-o primă fază, proiectul se adresează localităţilor din zona montană, aşa cum prevede Legea muntelui. Prin intermediul acestuia, beneficiarii pot primi până la 10.000 de lei, dar nu mai mult de 70% din costurile pentru instalarea unei sobe noi, care să reducă atât consumul de lemne, cât şi emisiile poluante şi să ofere un confort mai bun în locuinţă. Mircea Fechet a anunţat că a semnat ghidul pentru programul ”Rabla pentru sobe”, acesta urmând să fie trimis la Monitorul Oficial. ”Am dispus celor de la AFM (Administraţia Fondului pentru Mediu - n.r.) ca, cel târziu la jumătatea lunii aprilie, să pregătească toată infrastructura necesară pentru demararea programului «Rabla pentru sobe». «Rabla pentru sobe» înseamnă în primul rând mai puţine lemne puse pe foc în timpul iernii, înseamnă aşadar o economie şi o presiune mai mică pe pădurile României, dar înseamnă în acelaşi timp şi un mediu mai curat. Discutăm despre sobe cu înaltă eficienţă energetică şi discutăm despre o reducere la aproape o treime a cantităţii de lemn de foc necesară în timpul iernii. Aşadar, dacă până acum aveam nevoie de trei căruţe de lemn de foc, de la iarna următoare, dacă vom beneficia de acest program, vom avea nevoie de o singură căruţă. Finanţăm în total aproximativ 50.000 de astfel de sobe”, a arătat ministrul Mediului, într-un mesaj video publicat marţi. El a explicat că este vorba de un proiect-pilot. ”Ne propunem ca, cel puţin în prima fază a acestui proiect, să finanţăm localităţile din zona montană, aşa cum sunt ele definite de Legea muntelui”, a arătat el. Potrivit lui Fechet, este vorba despre localităţi din 27 de judeţe.
Rata şomajului a scăzut la 5,5%, faţă de decembrie 2024
Rata şomajului în luna ianuarie 2025 a fost, în formă ajustată sezonier, de 5,5%, ȋn scădere cu 0,2 puncte procentuale faţă de cea ȋnregistrată ȋn luna decembrie 2024, arată datele Institutului Naţional de Statistică (INS). ”Rata şomajului în luna ianuarie 2025 a fost, în formă ajustată sezonier, de 5,5%, ȋn scădere cu 0,2 puncte procentuale faţă de cea ȋnregistrată ȋn luna decembrie 2024. Rata şomajului la bărbaţi a fost cu 0,7 puncte procentuale mai mare decât la femei”, arată datele INS. Numărul şomerilor (în vârstă de 15-74 de ani) estimat pentru luna ianuarie a anului 2025 a fost de 450.900 de persoane: în scădere faţă de luna precedentă (462.700 de persoane) şi în scădere faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent (455.300 de persoane). Pe sexe, rata şomajului la bărbaţi a depăşit-o cu 0,7 puncte procentuale pe cea a femeilor (valorile fiind 5,8% în cazul persoanelor de sex masculin şi 5,1% în cazul celor de sex feminin). Este în continuare ridicată - 26,3% - rata şomajului în rândul tinerilor (15-24 de ani), înregistrată în perioada octombrie-decembrie 2024. Pentru persoanele adulte (25-74 de ani), rata şomajului a fost estimată la 4,2% pentru luna ianuarie 2025 (4,5% în cazul bărbaţilor şi 3,9% în cazul femeilor). Numărul şomerilor în vârstă de 25-74 de ani reprezintă 72,0% din numărul total al şomerilor estimat pentru luna ianuarie 2025.
Trump dublează tariful suplimentar pentru toate importurile din China la 20%
Preşedintele Donald Trump, într-o acţiune executivă semnată luni, a dublat tariful suplimentar pentru toate produsele chinezeşti de la 10 la sută la 20 la sută, relatează CNN. Trump a declarat că tarifele, menite să aducă China la masa discuţiilior pentru a limita fentanilul care ajunge în Statele Unite, vor fi mărite deoarece ţara comunistă nu a făcut suficient pentru a opri fluxul de droguri ilegale. Tariful de acum de 20% prevalează în faţa oricăror alte tarife existente pentru bunurile chinezeşti, a precizat Casa Albă. „Am stabilit că RPC (Republica Populară Chineză) nu a luat măsuri adecvate pentru a atenua criza drogurilor ilicite prin acţiuni de cooperare în vederea aplicării legii, iar criza descrisă în Ordinul executiv 14.195 nu s-a diminuat”, a declarat Trump în ordinul său. Taxele pentru importuri impuse de Trump sunt semnificative - cele mai mari din istoria SUA-China. Tarifele iniţiale, care au intrat în vigoare la 4 februarie, au pus în mişcare tarife pentru bunuri importate în valoare de 1,4 trilioane de dolari. Este mai mult decât triplul valorii de 380 de miliarde de dolari a bunurilor străine care au fost afectate de tarife în timpul primului mandat al lui Trump, conform estimărilor Tax Foundation. China a ripostat deja cu o taxă de 15% pe anumite tipuri de cărbune şi gaze naturale lichefiate şi cu un tarif de 10% pe ţiţei, utilaje agricole, maşini de mare putere şi camionete. Se aşteaptă ca Beijingul să riposteze din nou, deşi Trump, în remarcile făcute la Casa Albă, a spus că nu se aşteaptă ca China să riposteze prea mult. Înainte de a deveni preşedinte, Trump a promis un tarif de 60% pentru toate bunurile chinezeşti, astfel încât nivelul taxelor vamale ar putea creşte în continuare. De asemenea, Trump a anunţat că începând de marţi intră în vigoare tarifele de 25% amânate în cazul Mexicului şi Canadei.
Bitcoin a crescut cu aproape 14.000 de dolari în doar trei zile
Bitcoin a înregistrat o creştere puternică din weekend, după ce preşedintele Donald Trump a anunţat crearea unei rezerve strategice de criptomonede în SUA şi a oferit indicii despre detaliile acestei iniţiative, susţinute de lideri din industria crypto, transmite CNBC. Luni, Bitcoin se tranzacţiona peste pragul de 93.000 de dolari, în creştere cu 19% faţă de minimul de vineri, de 78.226,23 de dolari, potrivit datelor Coin Metrics. Ether a urcat cu 13% în aceeaşi perioadă, ajungând în jurul valorii de 2.300 de dolari. Acţiunile companiilor crypto au reacţionat pozitiv la veste: Coinbase a crescut cu 6%, Robinhood cu 7%, iar MicroStrategy a înregistrat un avans de 13%. În timpul weekendului, Trump a anunţat oficial crearea unei rezerve strategice de criptomonede – o schimbare de abordare faţă de ideea unui „stoc naţional de bitcoin” pe care o promovase anterior. Rezerva va include, pe lângă Bitcoin, şi alte active digitale precum Ether, XRP, Solana (SOL) şi Cardano (ADA).
OPECÂ va continua cu majorarea planificată a producţiei de petrol
OPECÂ a decis să continue cu majorarea planificată a producţiei de petrol începând din aprilie, au declarat luni trei surse din cadrul grupului producător pentru Reuters. OPECÂ, care include membrii OPEC alături de Rusia şi alţi aliaţi, a redus producţia cu 5,85 milioane de barili pe zi (bpd), echivalentul a aproximativ 5,7% din oferta globală, în urma unui acord stabilit în mai multe etape din 2022 pentru a sprijini piaţa. În decembrie, OPECÂ a prelungit cea mai recentă rundă de reduceri până în primul trimestru al anului 2025, amânând astfel creşterea producţiei până în aprilie. Această prelungire a fost cea mai recentă dintr-o serie de întârzieri. Conform planului, reducerea treptată a celor 2,2 milioane bpd de tăieri - cea mai recentă etapă de restrângere a producţiei - va începe în aprilie, cu o creştere lunară de 138.000 bpd, potrivit calculelor Reuters.
Microsoft lansează un AI pentru sănătate
Microsoft a prezentat un asistent bazat pe inteligenţă artificială pentru domeniul sănătăţii, care ar trebui să ajute medicii la completarea informaţiilor despre pacienţi. Botezat Dragon Copilot, AI-ul permite cadrelor medicale să creeze însemnări pe baza vizitelor clinice şi să le asculte după aceea. Acesta se bazează pe tehnologia de dictare vocală şi ascultare ambientală creată de Nuance, companie pe care Microsoft a cumpărat-o în 2021. Conform gigantului american, AI-ul va ajuta medicii să completeze mai eficient documentele, cu ajutorul unor funcţii precum generarea însemnărilor în mai multe limbi şi dictarea în limbaj natural. Tot cu ajutorul AI-ului, medicii pot realiza căutări privind informaţiile medicale de uz general din ceea ce compania americană numeşte „surse de încredere”. Alte sarcini, precum rezumarea însemnărilor medicale, compunerea scrisorilor de recomandare şi rezumatele vizitelor pot fi automatizate cu Dragon Copilot.
Anunțuri ZdV Premium
De același autor
