MOZAIC ȘTIRI ECONOMICE: România, pe podiumul Europei la milionari
Numărul românilor bogaţi s-a dublat în ultimii 5 ani
România se află printre statele europene cu cea mai rapidă creştere a numărului de multimilionari, numărul persoanelor cu averi de peste 30 de milioane de dolari urcând cu 93% în perioada 2021–2026, relevă datele analizate de Profit.ro. Polonia a avut cel mai mare avans procentual din Europa la numărul de milionari, de 109%, urmată de Turcia, cu o creştere de 94%, şi România cu 93%. România are în acest an 749 de multimilionari. Este vorba despre persoanele cu o avere netă de minimum 30 de milioane de dolari. Grecia, Cehia şi Portugalia au raportat, de asemenea, creşteri de peste 50%. Numărul multimilionarilor din Europa continuă să crească, iar populaţia persoanelor cu averi extrem de mari de pe continent a avansat cu 26% în ultimii cinci ani. Între 2021 şi 2026, în această categorie au intrat încă 37.428 de noi multimilionari, potrivit Wealth Report, realizat de Knight Frank pentru anul curent, citat de Profit.ro. La nivel global, peste 710.000 de persoane au o avere netă care depăşeşte 30 de milioane de dolari. Dintre acestea, aproximativ 25,8% locuiesc în Europa, unde numărul total al ultra-bogaţilor a ajuns la 183.953 de persoane. Germania rămâne liderul european detaşat la acest indicator, cu 38.215 persoane cu averi foarte mari. Pe locul al doilea se află Regatul Unit, cu 27.876, urmat de Franţa, cu 21.528. Nicio altă ţară din Europa nu depăşeşte pragul de 20.000 de multimilionari.
Rechinii din energie intră puternic în afacerea cu baterii pentru stocare
l AEI: România nu dezvoltă stocare pentru prețuri mici și securitate energetică, ci cumpără baterii pentru profit
România nu dezvoltă stocare pentru prețuri mai mici și securitate energetică, ci cumpără baterii pentru profit din haosul energetic și comisioane din importuri, susține președintele Asociației Energia Inteligentă (AEI), Dumitru Chisăliță, într-o analiză publicată recent. 'Stocarea în România a fost abordată târziu, fragmentar și în contratimp cu realitatea sistemului energetic. În loc să fie planificată ca infrastructură critică, integrată cu dezvoltarea regenerabilelor, a rețelelor, a prosumatorilor, a consumului flexibil și a serviciilor de echilibrare, stocarea a fost (și încă este) tratată prea mult ca o oportunitate comercială de moment', consideră specialistul. Conform acestuia, dezvoltarea regenerabilelor a avansat rapid, 'pe baza unor stimulente absurde, dar nesecurizat, necoordonat și fără o planificare coerentă în timp'. 'S-au instalat capacități solare și eoliene, s-au multiplicat proiectele de racordare, a crescut numărul prosumatorilor, dar elementele care trebuiau să facă sistemul funcțional - stocare, adaptarea și dezvoltarea rețelelor, smart meteringul, digitalizare, flexibilitate, consum controlabil, echilibrare rapidă - au rămas mult în urmă', susține Chisăliță. Acesta a adăugat că 'dezvoltarea haotică a regenerabilelor (inclusiv a prosumatorilor)', finanțată direct sau stimulată indirect de stat, de cele mai multe ori au fost realizată mai mult cu scopul de a se câștiga din vânzarea unor echipamente și a crea oportunități de câștig rapid pentru cei care au aceste echipamente, toate având ca impact creșterea prețurilor energie pe piață. 'Astăzi constatăm, că România nu a învățat nimic. Aceeași abordare alte echipamente - bateriile. Vedem astăzi că se trage de la toate nivelurile să se monteze baterii. Nu se discută despre un sistem de stocare cu un mix de tehnologii care să asigure diversele necesități ale unui sistem energetic. Nu se discută de necesitatea unor baterii capabile să ofere inerție sintetică, stabilizare de frecvență și suport real pentru o rețea dominată de regenerabile. Se discută doar de baterii. Din nou scopul nu o să fie modernizarea sistemului energetic funcțional și energia ieftină, decât în discurs. Este grav că până și oamenii de bună-credință ajung să fie manipulați, dezinformați și împinși să servească interesele unor grupuri care profită de haosul și lipsa de strategie din sistemul românesc', arată președintele AEI. El remarcă faptul că astfel se creează lobby-ul pentru vânzare/importul de baterii, baterii nu prea sofisticate, care să impună peste câțiva ani să se vândă/importe din nou baterii care să stabilizeze 'dezechilibrele produse de actualele baterii.' Practic, este lobby-ul pentru ca unii să profite de pe urma funcționării defazate dintre producția și consumul de energie din România. 'Și astfel vom constata în 2-3 ani că vor apărea un nou tip de 'băieți deștepți' în energie, iar prețurile vor fi tot mari la consumatorul final. Avem astăzi un sistem cu multă producție intermitentă, dar cu puțină capacitate de control. Într-un asemenea sistem, stocarea nu este un lux. Este condiția minimă pentru ca energia regenerabilă să nu devină sursă de volatilitate. Fără sisteme de stocare (un mix de tehnologii, nu doar baterii) amplasate corect, dimensionate corect și operate în interesul sistemului energetic, România ajunge să producă energie ieftină când nu are nevoie de ea și să importe energie scumpă când are nevoie', mai spune Chisăliță.
Darău: Peste jumătate din banii din SAFE vor rămâne în România
Peste jumătate din banii din SAFE vor rămâne în România, fiind o infuzie de capital mult mai ieftină decât oricare alta, a declarat duminică, la Digi 24, ministrul interimar al Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului, Irineu Darău. 'Peste jumătate din sumă cu siguranță va rămâne direct în România. (...) Sunt foarte confortabil să spun astăzi că dacă ne uităm în ansamblu pe proiectul SAFE, peste 50% din producție va fi efectiv în România în mod direct. Adică, jumătate din acești bani clar sunt investiți direct pe teritoriul românesc', a accentuat Darău. Întrebat de ce nu vor rămâne în țară toți banii alocați României prin programul SAFE, ministrul a spus că 'nu putem produce astăzi sau nici măcar în patru ani și jumătate ani totul în România pentru că, după 35 de ani de nedezvoltare a industriei de apărare, nu avem unele capacități'. El a menționat, în context, că fondurile care vor proveni din SAFE vor fi folosite și în anumite proiecte privind învățământul dual, crearea de locuri noi de muncă specializate, de formare a angajaților, de transferuri de tehnologie și de transfer de licențe. 'Ne-am imaginat o traiectorie realistă, astfel încât în 2030 să avem domeniul apărării reindustrializat în România', a subliniat ministrul Economiei. Potrivit acestuia, s-a analizat și la nivel de experți în zona de apărare, și la nivelul Direcției Industriei Naționale de Apărare din minister, cât anume pe fiecare componentă se poate realiza în România, Darău precizând că în contractele încheiate, dar și în documentele aprobate de CSAT și de Comisiile parlamentare de apărare, s-a prevăzut că România nu este 'o țară de asamblare'. 'Sunt convins că SAFE, pe orizontală, va genera bunăstare și cerere pentru tot mai multe industrii, poate automotive, de exemplu, care va însemna noi locuri de muncă, noile tehnologizări și impact pe termen lung', a explicat ministrul. El consideră că, prin SAFE, sunt șanse enorme să fie luate în calcul mai multe parteneriate cu companii de stat, care să fie salvate de la insolvență sau să fie retehnologizate și dezvoltate pe noi tehnologii. 'Se vor construi patru nave și sper să fie construite pe șantierul de la Mangalia. Se cumpără aproape 300 de tancuri, vor fi achiziții și de drone...', a adăugat Darău cu privire la programul SAFE. Acesta a subliniat că SAFE reprezintă 'o infuzie de capital mult mai ieftin decât orice fel de altă infuzie de capital', fiind un instrument cu 3% dobândă, cu zece ani perioadă de grație și cu perioadă de rambursare pe 45 de ani.
Gucci a transformat Times Square într-un podium de modă
Directorul creativ al Gucci, Demna, şi-a prezentat sâmbătă seara prima colecţie Cruise pentru celebrul brand italian de lux, transformând Times Square din New York într-un podium de modă, în timp ce grupul francez Kering încearcă să revigoreze marca sa principală, afectată de scăderea vânzărilor, transmite Reuters. Spectacolul de modă, transmis în direct pe panourile publicitare gigantice din una dintre cele mai vizitate locaţii din lume, a fost conceput ca un omagiu adus legăturilor istorice dintre Gucci şi Manhattan, oraşul în care casa italiană şi-a început expansiunea internaţională şi unde a deschis primul magazin din afara Italiei în 1953. Colecţia ”GucciCore” prezentată la New York „se simte ca o întoarcere acasă pentru brand”, a declarat Demna într-un comunicat. ”Am vrut să fac imposibilul şi să plasez Gucci în centrul acestei metropole”, a adăugat designerul. Printre modelele şi invitaţii celebri s-au numărat Cindy Crawford şi fostul star al fotbalului american Tom Brady, care au prezentat creaţii variate, de la costume business şi trench-uri până la rochii lungi de gală. În public s-au aflat personalităţi precum Anna Wintour şi Mariah Carey. Demna a spus că diversitatea colecţiei reflectă ”pluralitatea stilurilor care se intersectează asemenea străzilor oraşului”. Colecţiile Cruise, care erau odinioară asociate exclusiv ţinutelor pentru vacanţe şi staţiuni de lux, sunt prezentate acum tot mai des în locaţii spectaculoase, menite să lege identitatea brandurilor de o anumită poveste geografică şi culturală. Decizia Gucci de a organiza prezentarea la New York vine într-un moment în care numeroase branduri europene de lux încearcă să îşi stimuleze creşterea prin piaţa nord-americană. La începutul acestei luni, Dior şi-a prezentat colecţia Cruise la Los Angeles. Evenimentul de sâmbătă a marcat şi primul mare show Cruise al lui Demna pentru Gucci, după debutul său oficial pe podiumul casei italiene, la Milano, în februarie.
Iranul vrea să taxeze cablurile submarine din Strâmtoarea Ormuz
Iranul vrea să taxeze cablurile submarine de internet din Strâmtoarea Ormuz şi ameninţă indirect marile companii tehnologice cu perturbarea traficului digital global, într-o nouă demonstraţie a influenţei pe care încearcă să o exercite asupra uneia dintre cele mai importante rute strategice ale lumii, relatează CNN. Autorităţile iraniene discută un plan care ar impune taxe pentru cablurile submarine ce traversează zona şi ar obliga companii precum Google, Microsoft, Meta şi Amazon să respecte legislaţia iraniană, potrivit presei apropiate Gardienilor Revoluţiei. Purtătorul de cuvânt militar iranian Ebrahim Zolfaghari a declarat pe X că Iranul ”va impune taxe pentru cablurile de internet”, iar firmele care operează infrastructura submarină ar putea fi obligate să plătească licenţe şi să acorde exclusiv companiilor iraniene drepturile de reparaţii şi mentenanţă. Strâmtoarea Ormuz nu este doar una dintre principalele rute pentru exporturile mondiale de petrol şi gaze, ci şi un coridor esenţial pentru traficul global de date. Prin cablurile submarine care traversează regiunea circulă comunicaţii financiare, servicii cloud, trafic de internet şi conexiuni utilizate de bănci, armate şi companii de inteligenţă artificială. Experţii avertizează că orice deteriorare a acestor cabluri ar putea provoca perturbări majore în Orientul Mijlociu, Asia şi Europa. Cercetătorul Mostafa Ahmed, de la Habtoor Research Center din Emiratele Arabe Unite, a avertizat că un atac asupra infrastructurii submarine ar putea provoca ”o catastrofă digitală în cascadă”. Potrivit companiei TeleGeography, două cabluri importante, Falcon şi Gulf Bridge International, traversează ape teritoriale iraniene. CNN notează că Iranul nu a ameninţat explicit că va sabota infrastructura submarină, însă oficiali şi publicaţii apropiate regimului au transmis în repetate rânduri avertismente privind folosirea controlului asupra Strâmtorii Ormuz ca instrument de presiune geopolitică şi economică.
Peste 28 de milioane de carduri erau active în România
Numărul total de carduri active era, la finele anului trecut, de 28,63 milioane de unități, în creștere cu 10,07% comparativ cu iunie 2025, arată datele centralizate de Banca Națională a României (BNR) și consultate de AGERPRES. Dintre acestea, 24,68 milioane aveau funcție de numerar, cu 5,06% mai multe în comparație cu iunie 2025. Pe de altă parte, la 31 decembrie 2025, numărul de ATM-uri furnizate de PSP rezidenți (furnizori de servicii de plată) era de 11.136 (plus 1.108 comparativ cu iunie 2025), cel de POS de 729.408 (Â161.396), în timp ce punctele EFTPOS (Electronic Funds Transfer at Point of Sale) ajunseseră la 685.731 (Â120.300).
Liderii sindicali de la Volkswagen resping închiderea uzinelor
Principalii reprezentanţi ai angajaţilor Volkswagen au declarat că nu vor accepta închiderea fabricilor companiei din Germania, dar s-au arătat deschişi unor soluţii pentru salvarea uzinelor cu producţie redusă, potrivit unei declaraţii comune transmise Reuters. Volkswagen încearcă să reducă supracapacitatea din reţeaua sa de producţie din Germania fără a recurge la închiderea fabricilor, variantă exclusă prin acordul de restructurare semnat cu sindicatele în 2024. Printre soluţiile analizate de conducerea grupului se numără parteneriate în domeniul apărării şi colaborări cu companii chineze. Şefa puternicului consiliu al angajaţilor, Daniela Cavallo, lidera sindicatului IG Metall, Christiane Benner, şi liderul regional sindical Thorsten Groeger au declarat că acordul din 2024 şi angajamentele privind menţinerea uzinelor germane "nu trebuie puse sub semnul întrebării". "Situaţia fundamentală nu s-a schimbat şi nici liniile roşii stabilite de partea angajaţilor", au afirmat aceştia.
BlackRock analizează o investiţie majoră la SpaceX
BlackRock discută posibilitatea unei investiţii cuprinse între 5 şi 10 miliarde de dolari în oferta publică iniţială a SpaceX programată pentru luna viitoare, a relatat publicaţia The Information, citând surse apropiate situaţiei, transmite Reuters. SpaceX vizează atragerea a aproximativ 75 de miliarde de dolari la o evaluare estimată la circa 1.750 de miliarde de dolari, ceea ce ar putea transforma listarea companiei în cea mai mare ofertă publică iniţială din istorie. Potrivit informaţiilor publicate, BlackRock ar urma să investească prin intermediul fondurilor sale administrate activ, care gestionează active de aproximativ 536 de miliarde de dolari. Suma finală investită ar putea fi modificată în funcţie de preţul stabilit pentru IPO şi de evoluţia negocierilor înaintea listării, a precizat The Information. BlackRock a refuzat să comenteze informaţiile, iar SpaceX nu a răspuns solicitărilor Reuters.
.GIF)
