Economic

MOZAIC ŞTIRI ECONOMICE: România înregistrează cel mai bun rezultat agricol din istorie

Ziarul de Vrancea
29 oct 2018 714 vizualizări

Din multe puncte de vedere, agricultura românească a făcut pași uriași spre modernizare, iar efectele se văd în recoltele tot mai mari, arată datele KeysFin

România înregistrează, în acest an, cel mai bun rezultat agricol din istorie, în condițiile în care producția record de grâu și porumb plasează cifra de afaceri din agricultură aproape de nivelul de 8 miliarde de euro, potrivit unei analize publicate ieri de KeysFin. Astfel, datele Ministerului Agriculturii arată că producția de grâu din acest an este mai mare cu 200.000 de tone față de anul trecut, depășind 10 milioane de tone, iar cea de porumb ar urma să se situeze între 14,5 și 15 milioane tone, comparativ cu doar 11,8 milioane de tone cât va recolta Franța. În acest context, România va prelua coroana de cel mai mare producător european de porumb, arată estimările Asociației Generale a Producătorilor de Porumb (AGPM). În plus, și la orz și orzoaică, România a avut o producție bună, mult mai mare ca anul trecut. Potrivit analiștilor de la KeysFin, performanța spectaculoasă din sectorul agricol se datorează investițiilor majore din acest sector. "S-au făcut investiții semnificative în optimizarea fluxurilor de producție, de la folosirea unor semințe performante la eficientizarea și modernizarea lucrărilor de întreținere a culturilor și recoltare mecanizată, inclusiv prin monitorizarea prin satelit. Din multe puncte de vedere, agricultura românească a făcut pași uriași spre modernizare, iar efectele se văd în recoltele tot mai mari, de la an la an”, afirmă analiștii KeysFin. În agricultura românească activează în prezent 12.727 de companii specializate în cultivarea plantelor, care au generat, anul trecut, peste 64% din totalul afacerilor din agricultură. ”Cu creșterea animalelor se ocupă peste 3247 de firme (29% din totalul cifrei de afaceri ), iar în sectorul activităților agricole mixte activează 1272 companii, care asigură 7,6% din totalul business-ului din agricultură. Potrivit datelor KeysFin, afacerile din agricultură au crescut cu 20,7% în 2017 față de 2013 și cu 6,8% față de 2016, la nivelul de 35 miliarde de lei, iar pentru 2018, se estimează depășirea nivelului de 36 miliarde de lei”, se arată în comunicat. Însă, anul 2018 nu a fost lipsit de probleme majore în sectorul creșterii animalelor, avertizează specialiștii. "Rezultatele excelente de producție pentru grâu și porumb ar urma să contribuie semnificativ la acest rezultat record, temperat însă, din păcate, de problemele majore din sectorul creșterii animalelor, acolo unde pesta porcină a afectat semnificativ afacerile producătorilor și distribuitorilor”, afirmă experții. Însă, dincolo de criza pestei porcine, cert este că interesul pentru agricultură este tot mai mare în rândul investitorilor, dovadă că numărul firmelor a crescut cu peste 7% față de 2013, la 17.246, potrivit specialiștilor. Mai mult, în primele 7 luni din 2018 s-au înființat 1450 de companii noi (avans de 27% față de aceeași perioadă din 2017), dar au dispărut aproape 6500, cu 33% mai multe decât în primele luni din 2017. "Agricultura românească se află în plin proces de consolidare, dovadă că în piață au avut loc, în ultimii 2-3 ani, foarte multe fuziuni și achiziții. Sunt investitori străini, în principal, care au preluat mari suprafețe de terenuri și ferme, oferind suportul logistic care a permis dezvoltarea acestor recolte record, în ciuda problemelor cu seceta”, au mai spus aceștia. Numărul angajaților din agricultură a crescut 6% față de 2013, la 85.400, dar a scăzut cu 2% față de 2016. Interesant este și faptul că, în 2017, costul mediu per angajat a crescut mult mai rapid decât productivitatea muncii, cu 63,4% față de 2013 și cu 18% față de 2016, la 3540 lei per angajat. Productivitatea muncii din acest sector a marcat, anul trecut, un avans de 14% față de 2013 și de 9% față de 2016.

Numărul reorganizărilor în insolvență a crescut de peste 5 ori

u în perioada 2016-2018, numărul de companii intrate anual în insolvență a devenit constant, între 8.300-8.600

CITR, una din cele mai mari case de insolvență din România, a anunțat marți că numărul reorganizărilor în insolvență a crescut de peste 5 ori în cei 10 ani care au urmat după criza financiară. Totodată, companiile din industrie, servicii și imobiliare rămân cele mai expuse, potrivit datelor companiei. ”Compania a promovat activ opțiunea reorganizării pentru companiile intrate în insolvență, ceea ce a dus la creșterea de peste 5 ori a reorganizărilor în piață. În aceeași perioadă, portofoliul de reorganizări al CITR a crescut de aproape 22 de ori, 41% din proiectele CITR în lucru în 2018 fiind în diferite stadii de reorganizare”, se arată în comunicat. Totodată, România înregistra 16.499 de insolvențe noi în 2008, în timp ce estimarea pentru finalul acestui an este de aproximativ 8.300, respectiv jumătate din numărul înregistrat în urmă cu zece ani. Totodată, în perioada 2016-2018, numărul de companii intrate anual în insolvență a devenit constant, între 8.300-8.600. ”În același interval, numărul companiilor de impact (cu active care depășesc 1 milion de euro) care intră în insolvență s-a stabilizat între 175-200. Dintre companiile de impact în insolvență, 20% au intrat anual în portofoliul CITR”, se arată în comunicat. În ceea ce privește numărul de companii intrate în insolvență anual din totalul companiilor, România are un procent de 0,99%, în linie cu alte state europene. ”Piața de insolvență din România este una matură, comparabilă cu cea a Marii Britanii (0,93%) sau a Franței (1,78%) din punctul de vedere al companiilor intrate anual în insolvență raportat la numărul total de companii. În ansamblu, în ultimii 10 ani, aproape 179.000 de companii au intrat în insolvență, în timp ce peste 800.000 au fost înființate. Dacă în 2008 insolvența unei companii era cerută preponderent de creditori, astăzi, în procent de 63% debitorii sunt cei care solicită procedura, ceea ce ne arată că din ce în ce mai mulți înțeleg insolvența ca pe o stare de fapt, de altfel exact așa cum și este definită de lege”, a declarat directorul general al CITR, Vasile Godîncă-Herlea. Sectoarele care au format în mod constant topul insolvenței companiilor de impact în 2016-2017 sunt, conform clasificărilor CAEN, industria (cu 48% în 2017), serviciile (cu 17%) și domeniul imobiliar (cu 15%). Acestea rămân cele mai expuse și în continuare, potrivit companiei. ”Din totalul de 870.000 de companii active din România în 2017, doar 3%, aproximativ 23.000, erau companii de impact. Dintre acestea, aproximativ 11.600 (50%) sunt în dificultate. Iar din cele în dificultate, aproximativ 4.500 sunt insolvabile (reprezentând 20% din totalul de 23.000)”, se arată în comunicat. Godîncă-Herlea a subliniat că băncile au început să manifesteze o prudență crescută în ceea ce privește finanțarea companiilor aflate în insolvență.

Peste jumătate dintre români ar accepta un job de ”groază”

Mai mult de jumătate dintre români (52,5%) ar accepta un job ”înspăimântător”, precum călău, manipulant de cadavre sau recuperator de persoane înecate, dar pentru un salariu lunar de cel puțin 10.000 de euro, potrivit unui studiu publicat marți de platforma BestJobs. ”Joburile de groază, cu birouri „bântuite” și colegi precum White Walker, Hannibal Lecter, Zombie, Mumia sau Hulk, îi fac pe cei mai mulți români să o ia la fugă fără să se uite în urmă, arată un sondaj de Halloween desfășurat de BestJobs în rândul angajaților din România”, se arată în comunicat. Astfel, joburile care bagă în sperieți mai mult de un sfert dintre respondenți sunt cele de călău și cel de manipulant de cadavre, urmate de cele de bocitoare (12,1%), agent vânzări de organe (8,9%) sau recuperator de înecați (7,3%). Alte meserii pe care românii nu le-ar face nici „morți” sunt și cea de gropar, vrăjitor sau vânător de fantome ori vrăjitoare, potrivit BestJobs. De teamă, 36,9% dintre respondenți nu ar accepta astfel de joburi ”înspăimântătoare”, în timp ce 52,5% susțin că ar fi dispuși să încerce să-și învingă teama pentru un salariu de cel puțin 10.000 de euro. ”Alții se mulțumesc însă și cu mai puțin, 7,7% spunând că ar accepta un job de care le este teamă pentru un salariu cuprins între 5.000 și 10.000 de euro, iar restul de aproape 3% ar încerca și pentru mai puțin de 5.000 de euro”, se arată în comunicat. Totodată, românii se feresc de joburi în care au colegi incomozi. ”Nici un job obișnuit într-un birou „bântuit” nu le surâde prea mult românilor, mai ales când pe holurile companiei umblă diferite personaje precum White Walker, acel coleg care setează aerul condiționat la minimum, iar pe timpul iernii deschide geamul atunci când afară crapă pietrele, Hannibal Lecter, cel care nu pierde niciodată ocazia să își „mănânce de fund” colegii, Zombie, colegul care nu poate lucra până nu își bea cafeaua de dimineață, Mumia, care probabil că lucrează acolo de când s-a înființat compania și nu pare că o va părăsi vreodată, sau Hulk, colegul pentru care cele mai bune rezultate sunt cele pe care le obține la sala de forță”, se arată în comunicat. Însă, aproximativ 3 din 10 respondenți spun că sărbătoresc anul acesta Halloween la birou cu prăjituri, dovleci sculptați și costume trăznite. Dintre aceștia, 33% spun că bugetul lor pentru costum a fost între 50 și 100 de lei, în timp ce pentru alți aproape 19% cheltuiala a depășit 100 de lei, ajungând în unele cazuri chiar și de 3-4 ori mai mare. ”Cei mai mulți au spus însă că sunt creativi și și-au conceput singuri costumul (38,6%). Pe șeful lor, angajaților le-ar plăcea să-l vadă costumat de Halloween în zână/zân (15,8%), unicorn (12,3%), supererou (12,3%), Lady Gaga (11,4%), Cenușăreasa (9,6%), spânzurat (9,6%), bostan (9,1%), zmeu (5,3%), zombie (4,6%), bețiv (4,4%), Darth Vader (4,1%), Drac (3,9%) sau Călău (3,6%)”, se arată în comunicat.

Deficitul bugetar s-a dublat față de anul trecut

Bugetul general consolidat, care include atât bugetul de stat, cât și bugetele de pensii și de șomaj, a încheiat primele nouă luni cu un deficit de 16,8 miliarde lei, 1,77% din Produsul Intern Brut (PIB), de peste două ori mai mare față de aceeași perioadă a anului trecut, arată datele publicate marți pe site-ul Ministerului Finanțelor. În primele nouă luni din 2017, deficitul bugetar a fost de 6,8 miliarde lei, respectiv 0,81% din PIB. În aceeași perioadă din 2016, deficitul bugetar a fost de 3,7 miliarde lei, respectiv 0,49% din PIB. În august, bugetul general consolidat a încheiat primele opt luni cu un deficit de 14,6 miliarde lei, 1,54% din Produsul Intern Brut (PIB). În ianuarie-septembrie 2018, veniturile bugetului general consolidat, în sumă de 205 miliarde lei, reprezentând 21,7% din PIB, sunt cu 13,6% mai mari, în termeni nominali, față de aceeași perioadă a anului precedent. ”Se înregistrează creșteri față de anul precedent în cazul încasărilor din contribuțiile de asigurări (Â37,3%) și din veniturile nefiscale (Â19,4%). Începând cu luna februarie încasările din contribuțiile sociale au fost influențate pozitiv de condițiile legislative noi privind transferul contribuțiilor din sarcina angajatorului în sarcina angajatului, reglementate prin OUG nr. 79/2017”, se arată în comunicat. Se constantă o îmbunătățire a colectării veniturilor din TVA astfel, acestea au crescut cu 9% față de realizările aceleiași perioade din 2017, ajungând la o valoare de 42,4 miliarde lei pe primele nouă luni ale anului în curs. Veniturile din accize au fost în sumă de 21 miliarde lei (2,2% din PIB) cu 7,9% mai mari comparativ cu perioada similară a anului precedent. De asemenea, încasările din impozite și taxe pe proprietate au crescut cu 4,2% față de aceeași perioadă a anului 2017. Totodată, s-au înregistrat scăderi ale încasărilor din impozitul pe salarii și venit cu 25,3% pe fondul reducerii, începând cu 1 ianuarie 2018, a cotei impozitului pe venit de la 16% la 10%, măsură care s-a reflectat în încasări începând cu luna februarie 2018. ”De asemenea, se înregistrează o diminuare cu 37,2% față de aceeași perioadă anului precedent la taxa pe utilizarea bunurilor, autorizarea utilizării bunurilor sau pe desfășurarea de activități ca urmare a aplicării OUG nr. 52/2017 privind restituirea sumelor reprezentând taxa specială pentru autoturisme și autovehicule, taxa pe poluare pentru autovehicule, taxa pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule și timbrul de mediu pentru autovehicule”, se arată în comunicat. Sumele de la Uniunea Europeană în contul plăților efectuate sunt de 9,4 miliarde lei cu 25% mai mari decât cele încasate în anul 2017 în aceeași perioadă. Cheltuielile bugetului general consolidat sunt în sumă de 221,7 miliarde lei, cu 18,4% mai mari față de aceeași perioadă din anul precedent.

Noile reguli de control pentru casele de marcat electronice

Ministerul Finanțelor Publice (MFP) schimbă metodologia pentru eventualele acțiuni de control tematic privind respectarea termenelor de dotare cu aparate de marcat cu jurnal electronic, potrivit unui comunicat de presă transmis marți. Contribuabilii mari și mijlocii trebuiau să se doteze cu case de marcat cu jurnal electronic până la 1 septembrie 2018, iar cei mici au termen până la 1 noiembrie 2018. „Dotarea cu noile case de marcat a crescut semnificativ în ultimele luni, iar, până la sfârșitul anului, se estimează că majoritatea operatorilor economici vor fi dotați cu noile aparate cu jurnal electronic”, apreciază reprezentanții Finanțelor. În aceste condiții, ministrul finanțelor publice a dispus ca eventualele acțiuni de control tematic privind respectarea termenelor de dotare cu aparate de marcat cu jurnal electronic să se realizeze cu informarea prealabilă a MFP. „În situația în care organele de control derulează aceste acțiuni de tip preventiv și constată situații în care contribuabilul a realizat toate demersurile pe care le-a avut la dispoziție, iar achiziția aparatului de marcat nu a putut fi realizată din motive independente de voința acestuia, potrivit legii, contribuabilul aflat în această situație, nu poate fi sancționat nici măcar cu avertisment”, au subliniat reprezentanții MFP. Un exemplu de astfel de situații este următorul: prototipul (modelul) de aparat de marcat specific unei anumite activități economice, nu este disponibil pe piață; termenul stabilit de distribuitor (furnizor) prin contractul încheiat cu utilizatorul, este ulterior datei controlului realizat. „Organele de control practică această abordare, deoarece aplicarea unei sancțiuni contravenționale presupune existența unei vinovății a contribuabilului. Ori, dacă aceasta nu există, nu poate fi aplicată nicio sancțiune, nici măcar avertismentul”, au punctat reprezentanții Finanțelor. De asemenea, prin noile reguli, MFP a stabilit aplicarea în acest mod a prevederilor legale referitoare la sancțiunile contravenționale: în situația lipsei vinovăției, pe de o parte, și aplicarea, pe de altă parte, a avertismentului, în situația în care există vinovăție, dar este vorba de prima abatere, nu se raportează ca perioadă de aplicare la data de 1 noiembrie 2018. Aceeași abordare este aplicabilă și ulterior acestei date, întotdeauna, când situația de fapt este cea descrisă anterior, respectiv nu există vinovăție, sau există vinovăție, dar este prima abatere a contribuabilului.

BNR bate patru monede numismatice

Banca Națională a României (BNR) a lansat, luni, în circuitul numismatic un set de trei monede (din aur, argint și tombac cuprat) și o monedă din alamă, pentru colecționare, dedicate împlinirii a 100 de ani de la Unirea Bucovinei cu România. Tirajul este de 200 de seturi de trei monede (din aur, argint și tombac cuprat) și 5.000 monede din alamă, pentru colecționare. Prețurile de vânzare sunt de: 1.925 de lei, exclusiv TVA, pentru setul de trei monede (din aur, argint și tombac cuprat), inclusiv broșura de prezentare; 10 lei, exclusiv TVA, pentru moneda din alamă. Aversul tuturor monedelor redă: o imagine a Palatului Mitropolitan din Cernăuți, unde, la data de 28 noiembrie 1918, s-a votat unirea Bucovinei cu România; inscripția în arc de cerc „Romania”, stema României și anul de emisiune „2018”. Singura diferență între monede este valoarea nominală: „100 lei” pentru cea din aur, „10 lei” pentru cea din argint, „1 leu” pentru cea din tombac cuprat și „50 bani” cea din alamă. Reversul comun tuturor monedelor (din aur, argint, tombac cuprat și din alamă) prezintă scena în care Iancu Flondor și generalul Iacob Zadik anunță votarea unirii Bucovinei cu România; inscripțiile „100 de ani de la Unirea Bucovinei cu România” și „28 Noiembrie 1918”.

Indicele Robor la trei luni a scăzut la 3,32%

Indicele Robor la trei luni, în funcție de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei, a scăzut la 3,32%, potrivit datelor publicate marți de Banca Națională a României (BNR). Robor la trei luni este indicatorul principal în funcție de care se calculează dobânzile variabile la creditele în lei. Luni, indicele a scăzut de la 3,38% la 3,34%.Totodată, indicele Robor la șase luni a stagnat marți la 3,53%. Luni, acest indice a scăzut de la 3,58% la 3,53%.

Autorizații de construcții mai puține

Numărul de autorizații de construcții pentru clădiri rezidențiale a scăzut în septembrie cu 0,6% față de aceeași lună a anului trecut, până la 4006, declinul fiind generat de scăderea cererii în patru din cele opt regiuni ale țării, arată datele publicate marți de Institutul Național de Statistică (INS). În august, s-au eliberat 4.059 autorizații pentru construirea de clădiri rezidențiale, o scădere de 8,1% față de aceeași lună a anului trecut. În septembrie, s-au eliberat 4006 autorizații de construire pentru clădiri rezidențiale, în scădere cu 1,3% față de luna august 2018 și cu 0,6%, față de luna septembrie 2017. Din numărul total de autorizații, 63% sunt pentru zona rurală. În septembrie, față de aceeași lună a anului precedent, se remarcă o scădere a numărului de autorizații de construire eliberate pentru clădiri rezidențiale (-24 autorizații), scădere reflectată în următoarele regiuni de dezvoltare: Nord-Est (-91 autorizații), Nord-Vest (-57), Vest (-47) și Sud-Vest Oltenia (-21).

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 


În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.