Economic

MOZAIC ȘTIRI ECONOMICE: România importă aproape 35% din consumul intern de miere

Ziarul de Vrancea
11 sep 2021 344 vizualizări

 "Este un paradox’, comentează președintele Asociației Crescătorilor de Albine din România (ACA), Ioan Fetea

România importă anual între 3.000 și 6.000 tone de miere, adică aproape 30 - 35% din consumul intern, deși este unul dintre cei mai importanți producători de miere din Europa, susține președintele Asociației Crescătorilor de Albine din România (ACA), Ioan Fetea, subliniind că albina a devenit "o specie dependentă mai mult de factorul politic decât de natură". "Este un paradox că România importă anual între 3.000 și 6.000 tone de miere, adică aproape 30 -35% din consumul intern, cred că în toate țările europene mișcarea mierii este controlată de către agenții economici care sunt implicați în această activitate. (...) Important este și cât se consumă. Dacă noi astăzi încă nu am ajuns la 800 - 900 grame de miere anual (pe locuitor n.r.), în țările Uniunii Europene, în Elveția, se consumă peste două kilograme și chiar mai mult. Cred că acesta este indicatorul cel mai important: consumul de miere pe cap de locuitor. Europa este și cel mai mare importator și cel mai mare consumator de miere și importă aproape jumătate din consum", a declarat Ioan Fetea, prezent la Târgul Național al Mierii. Din păcate, România exportă mai multă miere vrac, decât ambalată, deși este de foarte bună calitate, iar în țară intră multă miere contrafăcută, spune Fetea. "În această concurență care există astăzi cu mierea contrafăcută și pe care autoritățile nu o identifică, ba că nu avem laboratoare dotate, ba că nu avem bani, câteodată și ANSVSA are de lucru în vamă pe lapte, pe carne, pe alte produse, mierea vine mai rar și se neglijează, de aceea cerem să ne sprijine mai mult. Să existe controale pe ceea ce intră, să avem o trasabilitate. (...) Și această etichetare tot la intervenția noastră s-a făcut ca să știe consumatorul ce consumă și iată că a apărut un borcan cu miere din șapte țări diferite. Este o anomalie. Legat de calitatea mierii, România întotdeauna a avut produse de calitate și sperăm să nu ne "corupă" acești mari procesatori de miere, care de multe ori aduc altceva și nu miere în aceste țări. Noi an de an ridicăm această problemă a calității. Este de neînțeles cum România nu reușește să își protejeze măcar acest sector, dar această problemă o au toate sectoarele agricole, și nu numai din România, bănuiesc că această globalizare ne-a împins către această atitudine a comerțului, oricum și oricât. E păcat", a transmis șeful ACA. Nu în ultimul rând, el a precizat că această specie a devenit dependentă mai mult de factorul politic decât de natură, în condițiile în care statul sprijină financiar acest sector. "Suntem recunoscători ministrului Agriculturii pentru că s-a zbătut să obțină un sprijin financiar, undeva la 5 euro pe familia de albine, bani pe care noi i-am consumat pe hrană, tratamente și acum recuperăm o parte, pentru că ei asigură poate nici 10% din totalul cheltuielilor anuale. Această specie a devenit dependentă mai mult de factorul politic decât de natură, natura ne oferă cât poate și atunci vine și statul și ne mai sprijină, deși albina și apicultorul nu stau cu mâna întinsă spre Guvern. Sectorul a trăit, a supraviețuit, s-a dezvoltat foarte frumos în România fără sprijin de la stat, chiar dacă pe parcusul timpului, în fiecare epocă, chiar și în cea comunistă, a fost un sprijin financiar, fie că ne-au asigurat transport, ne dădeau zahăr gratuit, medicamente. Poate și de aceea s-a dezvoltat acest sector", a comentat președintele ACA. Fetea a afirmat că iarna trecută au fost mortalități la albine între 30% și 50%, iar unele stupine au dispărut în totalitate. "Fără factorul proteic, polenul, din cauza secetei nu am putut asigura dezvoltarea de primăvară, puietul care are nevoie de această hrană proteică, și au avut loc depopulări. Sigur s-au refăcut în mare parte", a subliniat el.

Prețul energiei pe bursă a crescut de peste trei ori

u în medie, un MWh s-a tranzacționat în luna august cu 554,65 lei față de 183,19 lei cât era anul trecut în aceeași perioadă

Prețul energiei electrice pe piața spot a bursei OPCOM (Piața pentru Ziua Următoare - PZU) a avut o medie de 554,65 lei pe MWh în luna august 2021, valoare de peste trei ori mai mare față de prețul înregistrat în aceeași lună a anului trecut, respectiv 183,19 lei pe MWh, potrivit raportului lunar postat pe site-ul operatorului bursier. Valoarea totală a tranzacțiilor a fost de 1,042 miliarde de lei, în creștere cu 203,09% față de august 2020 (343,9 milioane de lei). Pe de altă parte, volumul tranzacțiilor a scăzut cu 0,46%, până la 1.844.116 de MWh. Cota de piață a PZU a fost de 39,3%, în scădere cu 5%. Pe piața spot a OPCOM au fost înregistrați 366 de participanți, dintre care activi au fost 253. Piața pentru Ziua Următoare (PZU) este o componentă a pieței angro de energie electrică pe care se realizează tranzacții orare ferme cu energie electrică cu livrare în ziua următoare zilei de tranzacționare.

Sprijin de 428 de milioane de euro firmelor mici din mediul rural

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale a publicat, pentru dezbatere, un proiect de Ordin pentru modificarea anexei la Ordinul ministrului agriculturii și dezvoltării rurale nr. 1731/ 2015 privind instituirea schemei de ajutor de minimis "Sprijin acordat microîntreprinderilor și întreprinderilor mici din spațiul rural pentru înființarea și dezvoltarea activităților economice neagricole". Bugetul schemei este de 428,02 milioane euro. Cuantumul maxim al sprijinului este de 70.000 de euro/proiect în cazul activităților productive și de 50.000 de euro/proiect în cazul altor activități neagricole. Scopul acestei scheme este de a acorda sprijin pentru înființarea în mediul rural de întreprinderi care realizează activități neagricole pentru prima dată (start-up) în baza unui plan de afaceri, respectiv pentru întreprinderi existente, în vederea dezvoltării și diversificării activității neagricole în mediul rural. "Cuantumul maxim al sprijinului este de: 70.000 euro/proiect în cazul activităților productive; 50.000 euro/proiect în cazul altor activități neagricole", arată documentul. Bugetul schemei este de 428.027.422 euro contribuție publică, în limita alocării din cadrul Programul Național de Dezvoltare Rurală (PNDR). Numărul estimat al beneficiarilor de sprijin prin schemă este de aproximativ 2.692 pentru acțiunile aferente submăsurii 6.2, respectiv de aproximativ 1.332 pentru acțiunile aferente submăsurii 6.4. Submăsura 6.2 presupune sprijin pentru înființarea de activități neagricole în zone rurale și Submăsura 6.4 este pentru investiții în crearea și dezvoltarea de activități neagricole și se derulează prin Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale. Domeniile acoperite în cadrul submăsurii 6.2: activități turistice - structuri de cazare de tip camping, parcuri de rulote, bungalow-uri, servicii turistice de agrement și alimentație publică, inclusiv punct gastronomic local; domeniile acoperite în cadrul submăsurii 6.4: activități turistice - modernizarea/extinderea/dotarea agropensiunilor, înființarea/modernizarea/extinderea/dotarea structurilor de cazare de tip camping, parc rulote, bungalow, servicii turistice de agrement și alimentație publică, inclusiv punctul gastronomic local. Obiectivele schemei sunt: diversificarea economiei rurale și crearea de alternative ocupaționale prin creșterea numărului de microîntreprinderi și întreprinderi mici în sectorul neagricol, dezvoltarea serviciilor și crearea de locuri de muncă în spațiul rural, conform fișelor tehnice ale submăsurilor 6.2 și 6.4; încurajarea menținerii și dezvoltării activităților meșteșugărești tradiționale și de producție; digitalizarea activităților din mediul rural; încurajarea acțiunilor de protecție a mediului; absorbția de forță de muncă neremunerată, excedentară, din agricultură; eradicarea sărăciei și dezvoltarea economică a zonelor rurale.

Bursa de la București a pierdut 630 milioane de lei într-o  săptămână

Bursa de Valori București (BVB) a pierdut 630,5 milioane de lei din capitalizare, respectiv 0,3%, în această săptămână, iar valoarea tranzacțiilor cu acțiuni a înregistrat o scădere cu 5,7%, în comparație cu săptămâna anterioară. Potrivit datelor publicate de BVB, consultate de AGERPRES, capitalizarea bursieră a ajuns la 205,196 miliarde de lei în perioada 6 - 10 septembrie 2021, de la 205,826 miliarde de lei consemnate în săptămâna 30 august - 3 septembrie 2021. Tranzacțiile cu acțiuni au generat un rulaj de 189,926 milioane de lei în această săptămână, în scădere de la 201,496 milioane de lei, în perioada anterioară. Cea mai bună zi de tranzacționare la BVB a fost joi, 9 septembrie, când s-a consemnat un rulaj de 43,789 milioane de lei, iar cea mai slabă zi, vineri, 10 septembrie, cu o valoare a tranzacțiilor de 30,470 milioane de lei. Indicele principal al Bursei de Valori București - BET - a închis săptămâna la 12.402,43 puncte. Acțiunile Băncii Transilvania au fost cele mai lichide titluri pe segmentul principal al Bursei de la București, generând tranzacții de 54,094 milioane de lei și o scădere de preț cu 0,07%. În topul tranzacțiilor se mai află titlurile OMV Petrom, cu schimburi de 26,830 milioane lei (1,10%), urmate de acțiunile Teraplast, cu tranzacții de 26,618 milioane de lei și o creștere de preț de 4,46%. Cele mai importante creșteri ale cotațiilor au fost înregistrate de acțiunile SIF Muntenia (plus 19,03%), Carbochim (plus 18,11%) și Promateris (plus 16,67%). La polul opus, scăderi importante au fost consemnate de acțiunile Bermas, care au înregistrat un declin de 15%, urmate de cele ale Condmag (-10,53%) și ale SIF Hoteluri (-10,07%). 

Ministerul Finanțelor lansează o nouă emisiune de titluri de stat pentru populație

Ministerul Finanțelor lansează o nouă emisiune FIDELIS de titluri de stat pentru populație și, în perioada 13 septembrie - 1 octombrie 2021, persoanele fizice rezidente și nerezidente, cu vârsta peste 18 ani, pot subscrie prin intermediul băncilor partenere titluri de stat denominate în lei și în euro, care sunt listate la Bursa de Valori București. Potrivit unui comunicat al MF, băncile partenere sunt BT Capital Partners&Banca Transilvania, Banca Comercială Română și B.R.D. - Groupe Societe Generale. Titlurile de stat în lei au scadențe de 1 an și 3 ani, cu dobânzi anuale de 3,25% și respectiv de 3,75%, iar cele în euro au scadență de 5 ani și dobândă anuală de 1,60%. Valoarea nominală a unui titlu de stat FIDELIS este de 100 de lei pentru emisiunea în lei și 100 de Euro pentru emisiunea în Euro, iar pragul minim de subscriere este de 5.000 de lei, respectiv 1.000 de Euro. "Ministerul Finanțelor continuă emisiunile de titluri de stat destinate populației prin intermediul Programului FIDELIS. Investitorii trebuie să știe ca acest instrument de economisire oferă dobânzi avantajoase și este un mijloc de economisire atractiv atât în lei cât și în euro, pentru care nu se percep comisioane în procesul de subscriere, iar câștigurile de capital și a veniturilor din dobânzi sunt neimpozabile. Prin continuarea emisiunilor de titluri de stat în cadrul acestui program, Ministerul Finanțelor își reconfirma angajamentul de a oferi persoanelor fizice opțiuni atractive de economisire, concomitent cu diversificarea surselor de finanțare a statului", a declarat Dan Vîlceanu, ministrul Finanțelor. Titlurile de stat destinate populației sunt remunerate cu dobânzi anuale peste nivelul titlurilor de stat tranzacționate pe piața secundară interbancară. Deținătorii de titluri de stat TEZAUR sau FIDELIS lansate în cadrul emisiunilor anterioare și care au ajuns la maturitate pot reinvesti disponibilitățile neridicate la scadență prin subscrierea în cadrul acestei noi emisiuni.

Patru din zece IMM-uri au optat să-și păstreze angajații pentru a rezista la criză

Aproape jumătate dintre liderii întreprinderilor mici și mijlocii (IMM) din întreaga lume (43%) au ales să-și păstreze angajații, cu orice preț, pe fondul pandemiei, reiese din rezultatele unui sondaj realizat de Kaspersky. Potrivit cercetării, publicată vineri, în acest context, provocarea prioritară a fost introducerea de noi tehnologii pentru a asigura buna desfășurare a activității în aceste noi circumstanțe (53%) pentru a muta afacerea din offline în online și pentru a permite angajaților să lucreze de la distanță sau în sistem hibrid. "Studiile arată că performanța business-ului este direct legată de satisfacția angajaților. În timpul pandemiei, satisfacția la locul de muncă și angajamentul în rândul angajaților au devenit mai importante decât oricând, în special pentru companiile mici, care au fost afectate puternic. O echipă puternică poate mai degrabă să reziste la criză și face față mai bine la lockdown, riscuri de infecție și incertitudine cu privire la viitor", se arată în concluziile sondajului de specialitate. Reprezentanții IMM-urilor subliniază că păstrarea echipei a devenit o prioritate, chiar s-au confruntat cu reduceri bugetare (38%), salarii sau ore de lucru reduse (35%) și birouri sau sucursale închise temporar (34%).

WhatsApp criptează backup-urile

Alături de mesaje, back-up datelor realizat cu Google Drive sau iCloud este și el criptat, mai nou, de WhatsApp. La șase ani distanță de când a început să cripteze mesajele, WhatsApp poate face, acum, același lucru și cu back-urile în care utilizatorii își salvează întreg istoricul de comunicare. Backup-urile necriptate reprezentau, până acum, cea mai mare vulnerabilitate pe partea intimitate a WhatsApp. Chiar dacă mesajele trimise între utilizatori erau criptate, acestea puteau fi vizate de hackeri prin intermediul backup-urilor făcute în cloud, care nu erau criptate. În urmă cu câteva luni, WhatsApp a început să testeze criptarea backup-urilor, iar, acum, produsul deținut de Facebook este gata să lanseze această facilitate, care va fi implementată pe parcursul următoarelor săptămâni. Criptarea backup-urilor va fi opțională. Asta înseamnă că nu va fi activată în mod implicit, ci va trebui activată manual de utilizatorii care vor ca backup-urile proprii să fie criptate. Backup-urile vor fi securizate cu o cheie de 64 de caractere, generată la întâmplare. Utilizatorii vor avea de ales între a-și salva singuri cheia sau a folosi o parolă pentru a o accesa. Prima variantă este mai sigură.

Toyota Motor a redus ținta de producție anuală cu 3%

Toyota Motor a redus vineri ținta de producție anuală cu 3%, respectiv cu 300.000 de vehicule, în condițiile în care creșterea numărului infecțiilor de Covid-19 a redus producția de componente în Vietnam și Malaezia, agravând lipsa de semiconductori la nivel mondial, transmite Reuters. "Este o combinație de coronavirus și semiconductori, dar în acest moment coronavirusul are impactul copleșitor", a declarat Kazunari Kumakura, un director al celui mai mare producător auto din lume, după ce compania și-a revizuit obiectivul de producție. Spre deosebire de alți mari producători auto mondiali care au fost obligați mai devreme să reducă planurile de producție, Toyota a reușit să evite reducerile producției, deoarece a depozitat componente cheie de-a lungul unui lanț de aprovizionare rezistent la întreruperi, după cutremurul devastator din nord-estul Japoniei din 2011. Anunțul de vineri al producătorului auto japonez este un nou semn că nicio parte a industriei auto mondiale nu a scăpat de efectele unei pandemii care a afectat vânzările și că le împiedică capacitatea de a profita de redresarea cererii care a urmat valurilor inițiale de Covid-19.


În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.