MOZAIC ȘTIRI ECONOMICE: România concentrează 23% din forța de muncă în agricultură din UE
44% dintre fermieri au peste 65 de ani, arată un raport de specialitate
România este una dintre cele mai importante țări în sectorul agricol european, având în vedere că aici se concentrează 23% din totalul forței de muncă în agricultură din UE, 1,77 milioane de locuri de muncă - cea mai mare pondere din Uniune, potrivit unui raport de profil lansat recent. România are aproximativ o treime din totalul fermelor din UE, însă 90% dintre acestea au sub cinci hectare, adică sunt ferme de subzistență. Impact Hub Bucharest (reprezentantul EIT Food în România), în parteneriat cu Startarium, a lansat cea de-a patra ediție a raportului privind startupurile românești din AgriFood, care oferă o analiză cuprinzătoare a ecosistemului: 'Romanian AgriFood Startups Overview Report 2024'. Ediția de anul acesta explorează atât modul în care digitalizarea, inovația tehnologică, politicile europene se intersectează pentru a modela viitorul producției alimentare în România și dincolo de granițele ei, cât și ecosistemul de startupuri AgriFood care au un rol în dezvoltarea acestui domeniu. Inițiativa se înscrie în seria evenimentelor pregătitoare din cadrul Empowering Women in Agrifood (EWA), dedicat antreprenoarelor și proiectelor create de acestea în domeniul agroalimentar. Empowering Women in Agrifood este un program de accelerare dezvoltat de EIT Food, cea mai mare comunitate de inovare alimentară din lume. EIT Food este susținut de Institutul European de Inovare și Tehnologie (EIT), un organism al Uniunii Europene. Conform raportului citat, agricultura continuă să fie un sector-cheie atât pentru economia României, cât și pentru cea a Uniunii Europene, în ciuda unei contribuții la PIB în scădere constantă și a unei profitabilități tot mai reduse. Contribuția sectorului agricol în formarea PIB-ului României a fost de 3,9% în 2023 și de 3,2% în 2024, iar în UE a fost de 1,3% în 2023. La nivel local, sectorul se confruntă cu provocări sistemice: tehnologie învechită, productivitate scăzută, forță de muncă îmbătrânită și riscuri climatice tot mai accentuate, precum degradarea solului și lipsa apei. Cercetarea arată că România este una dintre cele mai importante țări în sectorul agricol european, având în vedere că aici se concentrează 23% din totalul forței de muncă în agricultură din UE (1,77 milioane de locuri de muncă - cea mai mare pondere din Uniune). 44,3% dintre fermieri au peste 65 de ani, ceea ce subliniază o problemă acută privind îmbătrânirea forței de muncă. Un fapt interesant relevat în analiză este procentul de femei care lucrează în domeniul agricol din România, 19% în 2021, fiind cel mai mare din UE, se precizează în document. La nivelul anului 2023, momentul culegerii datelor disponibile, existau 73 de startupuri FoodTech și AgriTech în România. În perioada 2018-2023, au existat 18 runde de finanțare atrase, din care 14 milioane de euro pentru sectorul FoodTech și patru runde în valoare de 1,6 milioane de euro pentru cel AgriTech. În plus, potrivit raportului, nivelul de digitalizare în fermele românești este redus, deși utilizarea de tehnologii avansate precum senzori, drone, imagistică satelitară sau inteligență artificială ar crește semnificativ rentabilitatea sectorului.
Consiliul Concurenţei, investigaţie pe piaţa lucrărilor de semnalizare rutieră
Consiliul Concurenţei anunţă că a declanşat o investigaţie privind o posibilă înţelegere anticoncurenţială pe piaţa comercializării şi execuţiei lucrărilor de semnalizare rutieră din România. ”Consiliul Concurenţei a declanşat o investigaţie privind o posibilă înţelegere anticoncurenţială pe piaţa comercializării şi execuţiei lucrărilor de semnalizare rutieră din România”, anunţă autoritatea de concurenţă. Autoritatea de concurenţă are indicii că trei companii s-au înţeles, în principal, să îşi împartă procedurile de achiziţie publică care vizează comercializarea şi execuţia lucrărilor de semnalizare din România, cel puţin cele organizate de Compania Naţională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) SA începând cu anul 2023. În acest fel, companiile ar încerca să îşi asigure câştigarea contractelor în condiţii mai puţin competitive şi, implicit, cu costuri mai mari pentru clienţi. Astfel, au fost efectuate inspecţii inopinate la sediile şi/sau punctele de lucru ale companiilor Dumava Semnalizare SRL, Girod Semnalizare Rutieră SRL şi Gamida Euromark SRL, precum şi la un furnizor de produse de marcaj rutier, dar care nu este vizat de investigaţie. Investigaţia a fost declanşată în urma plângerii companiei Vesta Investment SRL. Inspecţiile inopinate sunt autorizate de Curtea de Apel Bucureşti şi sunt justificate de necesitatea obţinerii tuturor informaţiilor şi documentelor necesare clarificării posibilelor practici anticoncurenţiale analizate. Efectuarea acestora nu reprezintă o antepronunţare în ceea ce priveşte vinovăţia companiilor. În situaţia în care Consiliul Concurenţei va constata încălcarea regulilor de concurenţă, companiile implicate riscă amenzi de până la 10% din cifra de afaceri. Cu toate acestea, companiile care cooperează cu autoritatea de concurenţă, în cadrul programului de clemenţă, pot obţine imunitate la amendă sau reduceri substanţiale ale amenzilor.
Ministrul Finanţelor: Deficitul în momentul de faţă este în parametri normali
„Ne putem încadra în 7%, cu condiţia să putem realiza veniturile prognozate”, susține Tánczos Barna, ministrul Finanţelor
Ministrul Finanţelor, Tánczos Barna, a afirmat că deficitul în momentul de faţă este în parametri normali şi a adăugat că România se poate încadra în 7%, dacă va realiza veniturile prognozate. El a menţionat că targetul pentru luna aprilie a fost atins şi s-au colectat peste 50 de miliarde de lei încasări din impozite, taxe şi accize. Ministrul Finanţelor a fost întrebat, miercuri, dacă deficitul este mai mic la patru luni decât cel de anul trecut. ”La patru luni nu am calculat deficitul şi nu am finalizat calculele pentru aprilie. Deficitul în momentul de faţă este în parametri normali. Ne putem încadra în 7% cu condiţia să putem realiza veniturile prognozate. În aprilie chiar am depăşit targetul pentru aprilie. Au venit peste 50 de miliarde de lei încasări din impozite, taxe şi din accize. Dacă acest trend se menţine, ne putem încadra în 7% la sfârşitul anului. Vă recomand să nu facem analiză lună pe lună pentru că sunt şi cheltuieli prioritizate, sunt şi cheltuieli periodice. Avem situaţii cu plată de dobânzi care sunt fluctuante şi nu sunt într-o liniaritate lunară. Este un pic înşelător să analizăm de fiecare dată deficitul lună de lună”, a explicat Tánczos Barna. El a adăugat că situaţia nu este uşoară, dar că este gestionabilă. ”Situaţia dificilă o avem acum. Această situaţie trebuie gestionată şi poate fi gestionată împreună cu instituţiile responsabile din Guvern şi din afara Guvernului: BNR, Ministerul Finanţelor, instituţiile din subordinea Ministerului Finanţelor, ANAF, Vamă, pentru a asigura, pe de o parte, venituri şi pentru a ţine sub control cheltuielile. Nu este uşor să faci o reducere a deficitului de la 8,6% la 7% pentru nicio ţară, nici pentru România. De aceea, situaţia nu este uşoară, dar este gestionabilă”, a explicat ministrul Finanţelor.
Indicele ROBOR la trei luni a urcat miercuri la 6,47%
Indicele ROBOR la trei luni, în funcție de care se calculează costul creditelor de consum în lei cu dobândă variabilă, a urcat marți la 6,47% pe an, de la 6,08% pe an în ședința precedentă, conform datelor publicate de Banca Națională a României (BNR). La începutul anului trecut, indicele era de 6,21%. Indicele la șase luni, utilizat în calculul dobânzilor la creditele ipotecare în lei cu dobândă variabilă, a crescut la 6,53%, de la 6,16%, marți, iar ROBOR la 12 luni la 6,58%, de la 6,23%. În ceea ce privește indicele de referință pentru creditele consumatorilor (IRCC), reglementat de OUG 19/2019, acesta este de 5,55% pe an, fiind calculat ca medie aritmetică a ratelor de dobândă zilnice ale tranzacțiilor interbancare din trimestrul IV 2024, în scădere față de cel din trimestrul anterior, de 5,66%.
Windows 11 va avea un nou meniu Start şi mai mult AI
Microsoft pregăteşte un update pentru Windows 11 care va aduce mai multe funcţii de inteligenţa artificială şi va modifica funcţionalitatea şi aspectul meniului Start. Meniul Start din Windows 11 este pe care să devină mai încăpător, făcând loc mai multor pictograme pentru aplicaţiile instalate. Optimizat pentru ecranele moderne, de rezoluţie mare, noul meniu va ocupa mai mult spaţiu pentru a facilita accesul la toate programele. În plus, alături de meniul Start va fi de acum afişat companionul pentru smartphone-uri, unde utilizatorii pot vedea notificările pentru mesaje şi apeluri primite pe telefoane, pot trimite fişiere etc. Cu aceeaşi ocazie, sistemul de operare dezvoltat de Microsoft face loc unor noi funcţii de inteligenţă artificială, care vor putea fi folosite în mai multe din aplicaţiile instalate. În Settings, utilizatorii vor putea folosi AI-ul pentru a comanda schimbarea configurărilor. Microsoft avertizează însă utilizatorii că AI-ul poate face greşeli, ceea ce înseamnă că există riscul că o comandă să ducă la configurarea greşită a sistemului. Aplicaţia Photos, pe de altă parte, va permite selectarea, mutarea sau ştergerea obiectelor din imagini cu ajutorul AI-ului. Aceste funcţii vor fi implementate începând de luna viitoare, iar primele vizate vor fi PC-urile cu cipuri Snapdragon X.
Deficitul comercial al SUA a atins un nivel record în martie
Deficitul comercial al Statelor Unite a crescut cu 14% în martie, atingând un nivel record de 140,5 miliarde de dolari, pe măsură ce companiile au accelerat importurile pentru a evita noile tarife comerciale impuse de preşedintele Donald Trump, transmite Reuters. Această acumulare de stocuri a contribuit la contractarea economiei americane în primul trimestru, pentru prima dată în trei ani. Importurile totale au urcat cu 4,4%, la un nivel record de 419 miliarde de dolari, în special din Mexic, Vietnam, Regatul Unit şi ţări europene, în timp ce importurile din China au scăzut la cel mai redus nivel din ultimii cinci ani, ca urmare a tarifelor de până la 145%. Importurile de bunuri de larg consum, în special produse farmaceutice din Irlanda, au crescut cu 22,5 miliarde de dolari. De asemenea, importurile de bunuri de capital şi autoturisme au atins noi maxime. În schimb, importurile de metale şi aur au scăzut, indicând o posibilă fugă de capital în dolari, moneda americană fiind în scădere cu peste 5% faţă de principalele valute comerciale.
Marea Britanie şi India au semnat un acord comercial major
Marea Britanie şi India au încheiat marţi un acord comercial bilateral, ce prevede reducerea treptată a tarifelor vamale pentru exporturi-cheie precum whisky-ul britanic şi automobilele, într-un context global marcat de un război comercial iniţiat de Statele Unite, transmite CNBC. Conform guvernului britanic, India va reduce treptat taxele la importurile din Regatul Unit, iar majoritatea bunurilor vor deveni ”complet scutite de tarife vamale în decurs de un deceniu”. Tarifele impuse băuturilor alcoolice britanice, precum whisky-ul şi ginul, vor fi înjumătăţite de la 150% la 75%, urmând să scadă ulterior la 40% în următorii zece ani. Pentru industria auto, multe tarife vor fi reduse drastic de la peste 100% la doar 10%. Acordul intervine într-un moment de tensiuni comerciale accentuate la nivel global, alimentate de impunerea unor tarife extinse de către preşedintele american Donald Trump. Guvernul britanic estimează că înţelegerea cu India va duce la o creştere a comerţului bilateral cu 25,5 miliarde de lire sterline (34 miliarde dolari). În 2024, comerţul total dintre cele două ţări s-a ridicat la 42,6 miliarde lire, în creştere cu 8,3% faţă de anul anterior.
Preţul petrolului urcă cu 4% pe fondul cererii crescute din Europa şi China
Cotaţiile petrolului au crescut marţi cu aproximativ 4%, susţinute de semnele unei cereri mai mari în Europa şi China, de escaladarea tensiunilor în Orientul Mijlociu şi de revenirea cumpărătorilor după ce preţurile s-au prăbuşit la cel mai scăzut nivel din ultimii patru ani. Contractele futures pentru Brent au crescut cu 2,37 dolari, sau cu 3,9%, ajungând la 62,60 dolari pe baril, iar ţiţeiul U.S. West Texas Intermediate (WTI) s-a apreciat cu 2,42 dolari, sau cu 4,2%, până la 59,55 dolari. Ambele referinţe au ieşit din zona tehnică de supravânzare, după ce luni au încheiat la cele mai scăzute niveluri din februarie 2021. Creşterea vine după decizia OPECÂ de a accelera majorarea producţiei pentru a doua lună consecutiv. În acelaşi timp, tensiunile geopolitice s-au amplificat după ce Israelul a bombardat ţinte ale rebelilor Houthi din Yemen, susţinuţi de Iran, ca represalii pentru un atac asupra aeroportului Ben Gurion. Cererea din China a crescut odată cu reluarea activităţii după sărbătoarea de 1 Mai, iar consumatorii au profitat de preţurile scăzute pentru a achiziţiona petrol.
Anunțuri ZdV Premium
În categoria Economic
De același autor
