MOZAIC ȘTIRI ECONOMICE: România a înregistrat în anul 2024 cel mai mare număr de salariați din ultimii 10 ani
Numărul contractelor individuale de muncă a fost, la finalul anului trecut, de 6.710.815, cu peste 700.000 mai mare decât acum zece ani
România a înregistrat în anul 2024 un număr de 5.746.452 de salariați, cel mai mare din ultimii zece ani, potrivit unui comunicat al Ministerului Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale (MMFTSS) transmis ieri AGERPRES. Sursa citată precizează, totodată, că numărul contractelor individuale de muncă a fost, la finalul anului trecut, de 6.710.815, cu peste 700.000 mai mare decât acum zece ani. ''Politicile de ocupare, creșterea competențelor angajaților și sprijinul oferit angajatorilor sunt priorități ale acestui mandat. Rezultatele din 2024 confirmă eficiența măsurilor pe piața muncii, iar noi continuăm investiția în oameni prin programe care să creeze noi locuri de muncă pentru români'', a declarat ministrul Simona Bucura-Oprescu, citată în comunicat. Conform datelor Agenției Naționale pentru Ocuparea Forței de Muncă (ANOFM), în anul 2024 au fost declarate de către angajatori 629.733 de locuri de muncă disponibile, dintre care 366.091 de locuri de muncă declarate vacante în mod repetat. Cele mai multe joburi pentru care se caută angajați sunt cele în construcții, învățământ, sănătate, curierat, comerț și transporturi. În acest moment, ANOFM are înregistrate peste 35.000 de locuri de muncă disponibile. Prin ANOFM, 183.849 de români și-au găsit un loc de muncă anul trecut, dintre care 98.766 în mediul urban și 85.083 în mediul rural. Județele cu cele mai multe noi contracte de muncă în 2024: București (693.037), Ilfov (150.208), Cluj (138.807), Constanța (126.696), Timiș (112.551), Brașov (92.416) și Argeș (81.862). Cele mai multe contracte noi s-au înregistrat în domenii precum construcții (205.163), învățământ (138.526), restaurante (127.383) și transporturi rutiere (118.174).
Investițiile directe ale nerezidenților în România s-au redus cu peste un miliard de euro
Investițiile directe ale nerezidenților în România s-au redus cu peste un miliard de euro anul trecut, la 5,730 miliarde de euro, de la 6,748 miliarde de euro în 2023, potrivit datelor Băncii Naționale a României, publicate joi. Participațiile la capital (inclusiv profitul reinvestit estimat) au însumat valoarea netă de 4,650 miliarde euro, iar creditele intragrup au înregistrat valoarea netă de 1,080 miliarde euro. Un număr de 6.084 de societăți cu capital străin au fost înființate în România în 2024, în scădere cu 13,21% comparativ cu anul anterior, conform datelor centralizate de Oficiul Național al Registrului Comerțului (ONRC), consultate de AGERPRES. Cele 6.084 de societăți noi aveau un capital social subscris în sumă totală de aproape 18,407 milioane de dolari, în scădere cu 85,35% față de capitalul subscris al firmelor înmatriculate în 2023, de 125,664 milioane dolari. În decembrie 2024, au fost înmatriculate 496 societăți cu participare străină (-11,9% față de aceeași lună din 2023), cu un capital subscris de 529.700 dolari (-76,29%). În funcție de domeniile de activitate, cele mai multe înmatriculări au fost înregistrate în comerțul cu ridicata și amănuntul, repararea auto și moto (30,04% din total), activități profesionale, administrative, științifice și tehnice (17,54% din total) și transport, depozitare și comunicații (17,54%). La finele lunii decembrie 2024, în România existau 290.930 de societăți cu participare străină la capitalul social. Valoarea capitalului subscris se situa la 74,208 miliarde de dolari. Cel mai mare număr de societăți cu participare străină era cu investitori din Italia, respectiv 53.743 (capital subscris de 3,641 miliarde de dolari), dar cea mai mare valoare a capitalului social aparține firmelor olandeze, respectiv 13,231 miliarde de dolari, în 6.221 de firme.
Deficitul de cont curent a crescut la 29,370 miliarde de euro
În perioada ianuarie - decembrie 2024, datoria externă totală a crescut cu 20,336 miliarde euro, până la 203,575 miliarde euro
Contul curent al balanței de plăți a înregistrat un deficit de 29,370 miliarde de euro, în 2024, comparativ cu 21,491 miliarde euro în 2023, potrivit datelor Băncii Naționale a României, publicate joi. În structura acestuia, balanța bunurilor a consemnat un deficit mai mare cu 3,854 miliarde euro, balanța serviciilor a înregistrat un excedent mai mic cu 1,815 miliarde euro, balanța veniturilor primare a înregistrat un deficit mai mare cu 1,273 miliarde euro, iar balanța veniturilor secundare a înregistrat un excedent mai mic cu 937 milioane euro. În perioada ianuarie - decembrie 2024, datoria externă totală a crescut cu 20,336 miliarde euro, până la 203,575 miliarde euro. În structură, datoria externă pe termen lung a însumat 154,433 miliarde euro la 31 decembrie 2024 (75,9% din totalul datoriei externe), în creștere cu 12,7% față de 31 decembrie 2023; datoria externă pe termen scurt a înregistrat la 31 decembrie 2024 nivelul de 49,142 miliarde euro (24,1% din totalul datoriei externe), în creștere cu 6,3% față de 31 decembrie 2023. Rata serviciului datoriei externe pe termen lung a fost 16,5% în luna decembrie 2024, comparativ cu 16,7% în anul 2023. Gradul de acoperire a importurilor de bunuri și servicii la 31 decembrie 2024 a fost de 5,8 luni, în comparație cu 5,6 luni la 31 decembrie 2023. Gradul de acoperire a datoriei externe pe termen scurt, calculată la valoarea reziduală, cu rezervele valutare la BNR la 31 decembrie 2024 a fost de 100,3%, comparativ cu 99,7% la 31 decembrie 2023.
Se extinde dreptul la muncă pentru pensionarii de invaliditate
Guvernul a aprobat noi criterii clare și nitare pentru încadrarea în gradele de invaliditate și evaluarea capacității de muncă, fiind extins astfel dreptul la muncă pentru pensionarii de invaliditate, potrivit unui anunț postat pe Facebook de către Ministerul Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale (MMFTSS). ''Noul cadru legal deschide posibilitatea rămânerii în activitate și pentru pensionarii de invaliditate gradul I sau II, în locuri de muncă sau activități independente adaptate capacității lor de muncă'', a declarat Simona Bucura Oprescu, ministrul Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale. Persoanele cu grad de invaliditate I sau II vor putea desfășura activități profesionale care corespund capacității lor de muncă, menționează ministerul de resort. În plus, definițiile gradelor de invaliditate au fost actualizate pentru a reflecta legislația în vigoare. ''Noul cadru legal sprijină integrarea pe piața muncii și oferă mai multe oportunități celor afectați'', se mai scrie în postare.
Piața românească de fuziuni și achiziții a revenit în 2024 la nivelul anului 2019
Piața de fuziuni și achiziții din România a înregistrat anul trecut 239 de tranzacții anunțate, cu o valoare totală estimată de 5,9 miliarde euro, conform unei analize a PwC România, prezentată în cadrul Conferinței Anuale M&A. Comparativ cu anul 2023, piața de M&A a înregistrat o creștere de 12%, cele mai dinamice sectoare fiind imobiliarele, serviciile financiare și energia. ''Piața românească de M&A a fost într-o efervescență continuă de la pandemie. Deși anul trecut nu a avut loc un megadeal (peste un miliard de euro) și nici prea multe exit-uri din partea fondurilor de investiții, atât volumul, cât și valoarea pieței de M&A au crescut, atingând nivelul pre-pandemic al anului 2019. În 2025, ne așteptăm să avem din nou măcar un megadeal care să contribuie la o creștere substanțială a valorii totale a pieței românești de M&A'', a declarat Cornelia Bumbăcea, Partener Tranzacții PwC România, citat într-un comunicat transmis AGERPRES. Din cele 239 de tranzacții anunțate anul trecut, au fost încheiate efectiv 175 de tranzacții, în valoare de 3,7 miliarde euro, cu 3% peste nivelul anului 2023. Această situație este datorată faptului că multe tranzacții se semnează într-un an și se finalizează în anul următor sau chiar după mai mult de un an, arată analiza PwC. Durata medie de încheiere a unei tranzacții a fost anul trecut de 125 de zile, cele mai mari perioade de finalizare a tranzacțiilor înregistrându-se în sectorul serviciilor financiare (283 zile), în cel al bunurilor de consum (191 zile) și în IT&C (197 zile), prin prisma aprobărilor necesare din partea reglementatorilor sau a condițiilor suspensive incluse în contractele de vânzare. ''Chiar dacă investitorii par mai reticenți din cauza contextului macroeconomic și geopolitic incert, estimăm că piața de tranzacții din România ar putea să atingă circa 7 miliarde de euro în anul 2025. Ne bazăm previziunile pe lucrurile care se întâmplă în piață: un megadeal care ar putea fi semnat anul acesta, alte tranzacții semnificative anunțate la început de an în industrie, logistică și retail. De asemenea, piața de tranzacții din România este corelată cu evoluția produsului intern brut real și, luând în calcul ipotezele date de Comisia Națională de Prognoză, care estimează o creștere a PIB-ului de 2,5% în acest an, credem că estimarea noastră se poate realiza'', a spus George Ureche, Partener Tranzacții, PwC România.
Apple TVÂ va fi disponibil pe Android
Apple va lansa serviciul de streaming TVÂ pe platforma rivală gestionată de Google, într-o mutare menită să ajute la creşterea numărului de abonaţi. Conform surselor citate de Bloomberg, dar şi unui teaser video ajuns online înaintea anunţului oficial, Apple urmează să anunţe foarte curând disponibilitatea unei aplicaţii TVÂ pentru Android. Serviciul Apple TVÂ este disponibil pe televizoarele şi dispozitivele de streaming Google TV, dar, deocamdată, nu şi pe telefoanele sau tabletele cu Android. Odată cu lansarea Apple TVÂ pe Android, utilizatorii acestei platforme vor putea plăti abonamentul suplimentar MLS Season Pass, pentru a vedea meciurile de fotbal din prima ligă americană. În general, Apple îşi păstrează serviciile pe propriile dispozitive, pentru a crea ecosisteme mai bogate, cu caracteristici care nu pot fi găsite în altă parte. Există şi excepţii în care Apple îşi aduce aplicaţiile şi serviciile pe alte platforme, precum Windows sau Android, atunci când consideră că asta ar putea contribui la creşterea numărului de abonaţi.
Chevron va concedia între 15% şi 20% din forţa sa de muncă globală
Chevron va reduce între 15% şi 20% din forţa sa de muncă la nivel global până la sfârşitul anului 2026, în cadrul unui plan de reducere a costurilor, simplificare a operaţiunilor şi finalizare a unei mari achiziţii, a anunţat miercuri compania petrolieră americană, citată de Reuters. Al doilea cel mai mare producător de petrol din SUA se confruntă cu provocări de producţie, inclusiv depăşiri de costuri şi întârzieri în dezvoltarea unui câmp petrolier de mari dimensiuni din Kazahstan. În plus, achiziţia companiei Hess, de 53 de miliarde de dolari, menită să ofere Chevron un acces mai puternic la câmpurile petroliere profitabile din Guyana, este blocată din cauza unui proces intentat de Exxon Mobil, care îşi extinde agresiv producţia în regiune. Chevron se confruntă şi cu dificultăţi în sectorul rafinării, precum şi cu presiuni asupra preţului petrolului, pe fondul unui dezechilibru anticipat între creşterea producţiei globale şi cererea din piaţă în următorii doi ani.
GPT-5 va fi gratuit pentru toţi utilizatorii
Viitorul model lingvistic pe care îl dezvoltă OpenAI va putea fi accesat în mod nelimitat de toţi utilizatorii, inclusiv de către cei care nu plătesc unul dintre abonamentele lunare. Într-o postare pe X, Sam Altman a anunţat o serie de schimbări pe care OpenAI le va realiza în viitorul apropiat cu scopul de a simplifica accesul la AI-ul companiei. Astfel, modelele lingvistice dezvoltate de OpenAI vor fi unificate odată cu lansarea GPT-5. Acesta va integra, de exemplu, modelul cu raţionament o3. În fapt, toate modelele lingvistice ale companiei, de la GPT-5 înainte, vor include raţionament, ceea ce ar trebui să le facă mai bune în domenii precum matematica şi programarea. „Vrem ca AI-ul pur şi simplu să funcţioneze”, scrie Altman pe X, inspirat parcă din cartea de marketing folosită de Apple în ultimele decenii. „Urâm selectorul de modele la fel de mult ca voi şi vrem să ne întoarcem la inteligenţa magică unificată”.
