MOZAIC ȘTIRI ECONOMICE: România a fost al şaptelea producător agricol din UE în 2023
Valoarea producţiei agricole a blocului comunitar a scăzut cu 1,5% în 2023, comparativ cu 2022, până la 537,1 miliarde de euro
Valoarea producţiei agricole a blocului comunitar a scăzut cu 1,5% în 2023, comparativ cu 2022, până la 537,1 miliarde de euro, însă România se numără printre ţările UE a căror valoare a producţiei agricole a crescut de la un an la altul, arată datele publicate miercuri de Eurostat.
Scăderea uşoară din 2023 vine după o creştere de 19% în 2022, când valoarea producţiei agricole a blocului comunitar a atins un maxim istoric de 545,4 miliarde de euro. Declinul din 2023 a pus capăt unui unui trend crescător care a început în anul 2010, şi s-a datorat în principal scăderii volumul producţiei (minus 2,3%), în timp ce preţurile nominale ale bunurilor şi serviciilor agricole au crescut uşor cu 0,8%. Chiar dacă valoarea producţiei agricole a Uniunii Europene a fost mai mică în 2023 comparativ cu 2022, au fost 10 state membre (printre care se numără şi România) unde această valoare a crescut. Cele mai mari creşteri au fost înregistrate în Ungaria (26%) şi Slovacia (12%), urmate de Luxemburg, Franţa, Belgia şi România. Puţin peste jumătate (51%) din valoarea producţiei agricole europene a provenit în 2023 din culturile agricole (273,6 miliarde euro, în scădere cu 6% faţă de 2022) şi 39,9% a venit din sectorul de creşterii animalelor (214,3 miliarde euro, în creştere cu 2% faţă de 2022). Restul de 9,2% a venit din serviciile agricole (25,4 miliarde de euro) şi activităţile neagricole indivizibile (23,8 miliarde de euro). Mai mult de jumătate (57,8%) din valoarea producţiei agricole a UE a fost realizată în 2023 în doar patru state: Franţa (95,8 miliarde euro), Germania (76,1 miliarde euro), Italia (73 miliarde euro) şi Spania (65,6 miliarde euro). Urmează în ordine: Ţările de Jos (41,5 miliarde euro), Polonia (36,8 miliarde euro) şi România (22,2 miliarde euro). Împreună aceste şapte state membre au fost responsabile pentru trei sferturi (76,5%) din valoarea producţiei agricole a UE în 2023.
ANAF a primit peste 100.000 de cereri de amnistie fiscală
Finanţele analizează modificarea unor termene
ANAF a primit din partea contribuabililor cu datorii - persoane fizice şi juridice - peste 100.000 de solicitări de amnistie fiscală, potrivit informaţiilor Profit.ro. Numărul datornicilor care ar fi putut, în teorie, să acceseze amnistia este de 330.735 firme şi 848.705 persoane fizice. Totodată, în contextul în care Fiscul are un număr redus de zile în care trebuie emită contribuabilului decizia prin care aprobă sau respinge aplicarea amnistiei fiscale, iar numărul mare de solicitări a pus presiune pe angajaţi, Ministerul Finanţelor analizează posibile variante în ceea ce priveşte termenele prevăzute de amnistie, au declarat surse pentru Profit.ro. Până în prezent nu a fost luată vreo hotărâre, precizează Profit.ro. Una dintre opţiunile analizate este extinderea termenului în care ANAF să poată răspunde, până la finele lunii decembrie, indică sursa citată. Ministerul Finanţelor vizează să strângă cu amnistia fiscală circa 9 miliarde de lei şi estimează că va acorda bonificaţii la impozit de circa 1,1 miliarde lei anul următor firmelor (impozit pe profit şi micro) corecte, care, faţă de datornici, nu au vreun beneficiu de pe urma amnistiei, conform Profit.ro. Astfel, din totalul datoriilor de 71,8 miliarde lei care ar fi putut intra în amnistie într-un scenariu maximal (sunt incluse şi datorii cu perspective slabe de recuperare), cele 9 miliarde lei reprezintă 12,5%, iar cei peste 100.000 de contribuabili care au solicitat deja să beneficieze de amnistie reprezintă peste 8,5% din total datornici. Datoria medie pe firmă este de 98.790 lei, iar cea pe persoană fizică de 46.192 lei.
Toate companiile au raportat creşteri salariale în acest an
Toate companiile au raportat majorări salariale în acest an, iar procentul de creştere estimat pentru anul viitor este de aproximativ 6,7%, potrivit datelor Asociaţiei Business Service Leaders Romania (ABSL), publicate ieri. "Toate companiile au raportat creşteri salariale în acest an, iar procentul de creştere estimat pentru anul viitor este de aproximativ 6,7%. Salariul median brut lunar al unui dezvoltator de software este de aproximativ 18.700 lei. Un specialist în state de plată (payroll) câştigă în medie 9.900 lei brut, în timp un specialist în achiziţii primeşte 9.300 lei brut pe lună. Salariile industriei au înregistrat în ultimii 5 ani creşteri cuprinse între 48%-71%. Cele mai mari salarii mediane brute, de aproximativ 13.000 de lei pe lună, se înregistrează în Capitală, urmată de Transilvania/Banat cu aproape 11.000 lei brut/lună, aproximativ 10.000 lei brut/lună în Muntenia şi 8.300 lei brut în Moldova", se arată într-un comunicat al Asociaţiei. Beneficiile oferite de companii continuă să fie importante pentru angajaţii industriei, însă măsurile fiscale din 2024 au schimbat preferinţele angajaţilor. Astfel, cele mai utilizate beneficii sunt zilele adiţionale de concediu, programul flexibil, asigurările medicale şi platformele de beneficii flexibile. Din punct de vedere al costului total al forţei de muncă, România este mai atractivă în comparaţie cu Polonia, Cehia sau Slovacia. Bulgaria şi Ungaria rămân însă mai competitive din punct de vedere al costului redus, susţin reprezentanţii ABSL. "Creşterea costurilor cu forţa de muncă erodează avantajul competitiv al costului, care obişnuia să fie unul dintre motivele pentru care investitorii din industrie alegeau România. În curând nici limbile străine nu vor mai reprezenta un avantaj competitiv. Dezvoltarea profesională a angajaţilor pentru a implementa şi a folosi Inteligenţa Artificială şi procesele automatizate ar putea face acum diferenţa. În general, creşterea competenţelor profesionale pentru a crea servicii cu valoare adaugătă mai mare va contribui la menţinerea României în topul preferinţelor investitorilor", a explicat Ciprian Dan, preşedinte ABSL, în comunicat. Contextul economic, dar şi geo-politic au redus mobilitatea individuală din industrie, având drept consecinţă o normalizare a raporturilor pe piaţa muncii, care devenise extrem de dificilă pentru angajatori, în ultimii ani. Conform rapoartelor ABSL, rata medie a plecărilor din companii a fost anul trecut de 16%, angajaţii având o vârstă medie de 33 de ani şi petrecând aproximativ trei ani la un loc de muncă.
Abonamentul susţinut de reclame al Netflix are 70 de milioane de utilizatori lunar
Netflix a anunţat marţi că versiunea sa de abonament mai ieftin, susţinută de reclame, a ajuns la 70 de milioane de utilizatori activi lunar la nivel global, la doi ani de la lansare. Compania a precizat că mai mult de 50% dintre noii abonaţi din ţările care oferă această opţiune optează pentru planul cu reclame, transmite CNBC. Opţiunea cu reclame a fost lansată în noiembrie 2022, ca răspuns la încetinirea creşterii numărului de abonaţi. În prezent, acest lucru nu mai este o problemă, Netflix raportând în trimestrul al treilea o creştere de 5,1 milioane de abonaţi, depăşind estimările Wall Street. În total, Netflix are acum 282,7 milioane de membri la toate nivelurile de preţ. Compania a mai menţionat că, începând de anul viitor, nu va mai actualiza informaţiile pentru investitori cu privire la numărul de abonaţi, concentrându-se în schimb pe venituri şi alţi indicatori financiari. În mai, Netflix a anunţat că va transmite două meciuri din NFL în ziua de Crăciun, într-un parteneriat de trei ani. De asemenea, şi-a epuizat deja inventarul de reclame pentru aceste jocuri şi a adus branduri precum FanDuel şi Verizon ca sponsori. Multe companii media se orientează acum către strategii cu reclame pentru a atrage clienţi cu planuri mai ieftine şi pentru a creşte veniturile din publicitate. Piaţa de reclame TV tradiţională este în scădere, însă publicitatea pentru streaming şi digital este în creştere.
Agricultorii francezi anunţă acţiuni de protest începând de luni
Federaţia Naţională a Sindicatelor Exploatanţilor Agricoli (FNSEA) din Franţa convoacă acţiuni de protest ”în toate departamentele”, începând de luni, în vederea ”interpelării puterilor publice” cu privire la consecinţele unui Acord UE-Mercosur asupra agriculturii franceze, relatează AFP ”Ne vom afla în toate departamentele începând de luni, timp de câteva zile, pentru a face auzită vocea Franţei în timpul (summitului) G20 din Brazilia”, anunţă la postul de radio France Inter preşedintele FNSEA Arnaud Rousseau, în contextul în care agricultorii francezi se opun încheierii unui Acord de liber schimb între Uniunea Euroepană (UE) şi Mercosur. Ei denunţă acest tratat drept un simbol al unei concurenţe neloiale împotriva producţiei agricole francize Agricultori francezi manifestează din toamnă, uneori spontan, şi prevestesc o mobilizare de mare amploare. ”Nu vom bloca Franţa”, anunţă Arnaud Rousseau şi îndeamnă ca toată luma ”să-şi asume responsabilităţile”. ”Ceea ce vrem este să interpelăm puterile publice. Nu vrem să aducem atingere bunurilor şi persoanelor”, dă el asigurări. La începutul acestui an, agricultorii au demonstrat în forţă şi au blocat zeci de autrostrăzi şi centura Parisului timp de mai multe zile. Sindicatele majoritare au îndemnat atunci la un ”asediu al capitalei” pe termen nelimitat. Pentru a dezamorsa situaţia, premierul de atunci Gabriel Attal anunţa o serie de măsuri menite să calmeze furia agricultorilor. El evoca atunci opoziţia Franţei faţă de Acordul UE-Mercosur.
Meta reduce abonamentele la Facebook şi Instagram din UE cu 40%
Meta a anunţat o reducere de 40% a preţului abonamentelor fără reclame pentru utilizatorii platformelor sale de socialzare în Uniunea Europeană, în încercarea de a se conforma cerinţelor de reglementare din regiune, transmite CNBC. Compania a confirmat marţi, într-un articol pe blog, că utilizatorii europeni vor putea, de asemenea, accesa gratuit Facebook şi Instagram dacă acceptă să vizualizeze reclame bazate pe un set minim de date personale. Iniţial, Meta a lansat în octombrie 2023 un serviciu de abonament fără reclame, ca urmare a unei reglementări UE menite să limiteze practicile anti-concurenţiale ale companiilor de tehnologie. Acest serviciu a apărut şi în urma unei amenzi de peste 400 milioane de dolari pentru încălcarea legislaţiei privind protecţia datelor în UE. Potrivit Meta, preţul abonamentului lunar a scăzut de la 9,99 euro la 5,99 euro pentru utilizatorii desktop şi de la 12,99 euro la 7,99 euro pentru cei care accesează aplicaţiile prin iOS şi Android.
Ce funcție îi dă Trump lui Elon Musk
Preşedintele ales Donald Trump a anunţat marţi că Elon Musk şi Vivek Ramaswamy vor conduce un nou „Departament al eficienţei guvernamentale” în a doua sa administraţie, informează CNN. „Împreună, aceşti doi americani minunaţi vor deschide calea pentru ca administraţia mea să desfiinţeze birocraţia guvernamentală, să reducă reglementările în exces, să reducă cheltuielile inutile şi să restructureze agenţiile federale”, a anunţat Donald Trump într-o declaraţie. Comunicatul îl citează pe Musk spunând că „acest lucru va trimite unde de şoc în sistem şi oricui este implicat în risipa guvernamentală, ceea ce înseamnă o mulţime de oameni!”. Potrivit Reuters, Trump a precizat că activitatea lor se va încheia până la 4 iulie 2026, adăugând că un guvern mai mic şi mai eficient ar fi un „cadou” pentru ţară la cea de-a 250-a aniversare a semnării Declaraţiei de Independenţă. Aceste numiri recompensează doi susţinători ai lui Trump din sectorul privat. Elon Musk, în vârstă de 53 de ani, conduce compania de automobile electrice Tesla, platforma de social media X şi compania de rachete SpaceX, în timp ce Ramaswamy, în vârstă de 39 de ani, este fondatorul unei companii farmaceutice şi investitor în domeniul biotehnologiei.
Grupul chinez Alibaba lansează un instrument de căutare AI
Gigantul chinez de comerţ electronic Alibaba a lansat marţi un motor de căutare bazat pe inteligenţă artificială, destinat întreprinderilor mici din Europa şi America, pentru a le ajuta să găsească furnizori de produse en gros, transmite CNBC. Noul instrument, numit Accio, nume inspirat de vraja din seria Harry Potter, foloseşte tehnologia generativă AI pentru a îmbunătăţi experienţa de cumpărare a companiilor. Conform declaraţiilor lui Kuo Zhang, preşedintele Alibaba.com, primele teste au arătat o creştere de 40% în intenţia de cumpărare în comparaţie cu motoarele de căutare tradiţionale. Accio permite utilizatorilor să găsească produse en gros pe baza unor prompturi text sau imagine şi oferă informaţii despre popularitatea produselor şi profitul prognozat.
