MOZAIC ȘTIRI ECONOMICE: Riscurile la adresa comportamentului cursului de schimb al leului rămân ridicate
Incertitudini şi riscuri însemnate la adresa previziunilor decurg din conduita viitoare a politicii fiscale şi a celei de venituri, arată conducerea BNR
Conducerea Băncii Naţionale a României (BNR) arată că noile evaluări reconfirmă perspectiva descreşterii ratei anuale a inflaţiei în primele trei luni ale acestui an, dar pe o traiectorie mai ridicată decât cea evidenţiată în prognoza pe termen mediu din noiembrie 2024, care indica şi o creştere temporară a acesteia în trimestrul II 2025, urmată de o scădere graduală, până la 3,5% în decembrie 2025 şi la 3,3% în septembrie 2026 – finele orizontului prognozei. În ceea ce priveşte perspectiva apropiată a poziţiei ciclice a economiei, membrii Consiliului de administraţie al Băncii Naţionale a României au arătat că noile evaluări indică creşteri trimestriale moderate ale economiei în trimestrele IV 2024 şi I 2025, relativ similare previziunilor anterioare, dar în contextul unor evoluţii mixte ale principalelor componente ale cererii agregate faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent, cel puţin în ultimul trimestru din 2024. Membrii Consiliului spun că riscurile la adresa comportamentului cursului de schimb al leului rămân ridicate, evocând deficitele gemene mari şi incertitudinile asociate procesului de consolidare fiscală, inclusiv în contextul situaţiei politice interne. ”Membrii Consiliului au convenit că riscurile la adresa comportamentului cursului de schimb al leului rămân ridicate, evocând deficitele gemene mari şi incertitudinile asociate procesului de consolidare fiscală, inclusiv în contextul situaţiei politice interne. Totodată, s-au făcut referiri la tensiunile geopolitice, precum şi la evoluţiile şi politicile economice din state dezvoltate, cu potenţiale implicaţii inclusiv asupra conduitei politicii monetare a băncilor centrale majore şi asupra mişcărilor de pe piaţa financiară internaţională”, se arată în minuta şedinţei de politică monetară a Consiliului de administraţie al Băncii Naţionale a României din 15 ianuarie 2025, când Consiliul de administraţie al BNR a decis în unanimitate menţinerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 6,50%; totodată, a decis menţinerea ratei dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 7,50% şi a ratei dobânzii aferente facilităţii de depozit la 5,50%. De asemenea, Consiliul de administraţie al BNR a decis în unanimitate păstrarea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei şi în valută ale instituţiilor de credit. S-a observat, de asemenea, că dinamica anuală a creditului acordat sectorului privat şi-a prelungit ascensiunea pe ansamblul primelor două luni ale trimestrului IV, ajungând la 8,8% în noiembrie, de la 8,4% în septembrie, pe seama împrumuturilor populaţiei, a căror componentă în lei a continuat să-şi accelereze creşterea, în condiţiile maximului istoric atins de fluxul creditului pentru locuinţe şi ale valorilor ridicate înregistrate de creditele noi pentru consum. Ponderea componentei în lei în creditul acordat sectorului privat a urcat astfel la 70,2% în noiembrie, de la 69,8% în septembrie. În ceea ce priveşte evoluţiile pe termen scurt, membrii Consiliului au arătat că noile evaluări reconfirmă perspectiva descreşterii ratei anuale a inflaţiei în primele trei luni ale anului curent, dar pe o traiectorie mai ridicată decât cea evidenţiată în prognoza pe termen mediu din noiembrie 2024, care indica şi o creştere temporară a acesteia în trimestrul II 2025, urmată de o scădere graduală, până la 3,5% în decembrie 2025 şi la 3,3% în septembrie 2026 – finele orizontului prognozei.
Atenție sporită la apelurile telefonice care vin partea unor așa ziși reprezentanţi ai Bursei
l DNSC transmite un avertisment față de campania de fraudă prin apeluri telefonice inițiată de infractori care se deghizează în reprezentanţi ai Bursei din România
Directoratul Naţional de Securitate Cibernetică avertizează, marţi, că atacatorii cibernetici continuă campania de fraudă prin apeluri telefonice din partea unor infractori care se deghizează în reprezentanţi ai Bursei din România. În acest fel speră să obţină acces la date bancare. ”Seria de tentative de fraudă se foloseşte de vishing (apeluri telefonice de phishing) pentru a convinge utilizatorii români să partajeze atacatorilor date cu caracter sensibil, în special date bancare”, a transmis, marţi, DNSC. Specialiştii explică şi modul de operare. ”Atacatorii apelează victima, pretinzând că sunt din partea SIF Muntenia sau Bursa de Valori Bucureşti (BVB), şi folosesc drept pretext al apelului presupuse acţiuni vechi pe care victima le-ar deţine din perioada cuponiadei din anii '90, dar despre care a uitat. Atacatorii susţin că aceste acţiuni s-au apreciat foarte mult ca valoare, însă pentru a le vinde şi a încasa sumele respective, victima trebuie să urmeze un proces la îndrumarea atacatorului”, a mai transmis DNSC. Potrivit specialiştilor, în realitate nu există aceste acţiuni, iar atacatorii cer victimei să instaleze pe dispozitiv anumite aplicaţii false, care folosesc identitatea vizuală a entităţilor impersonate şi care au ca scop prejudicierea financiară a victimei.
Recomandări:
- Nu instalaţi aplicaţii sau programe la solicitarea apelanţilor, în special dacă vi se cere acest lucru în regim de urgenţă şi cu explicaţii vagi.
- Nu furnizaţi niciodată telefonic date cu caracter sensibil (date personale, de autentificare, sau de carduri bancare), în urma unor apeluri suspecte, chiar dacă par a proveni de la instituţii de încredere.
- Verificaţi întotdeauna autenticitatea apelurilor de la o autoritate sau instituţie, printr-un canal de comunicare separat, în special dacă vi se solicită date cu caracter sensibil.
- Raportaţi astfel de apeluri către organizaţia a cărei identitate este folosită pentru a atrage atenţia cât mai rapid asupra noilor scenarii folosite de atacatori în astfel de iniţiative frauduloase.
- În cazul în care aţi furnizat date de card, sesizaţi imediat banca, iar dacă aţi fost păgubit, depuneţi o plângere la Poliţie (fizic sau la petitii@politiaromana.ro) şi notificaţi DNSC (telefon 1911 sau platforma PNRISC: https://pnrisc.dnsc.ro/)
Managerii estimează o creştere accentuată a preţurilor în comerţul cu amănuntul
Managerii estimează o relativă stabilitate a activităţii economice şi a numărului de salariaţi în industria prelucrătoare şi servicii şi o creştere accentuată a preţurilor în comerţul cu amănuntul, până în martie, arată datele Institutului Naţional de Statistică (INS). ”Soldul conjunctural indică percepţia managerilor întreprinderilor asupra dinamicii unui fenomen care NU trebuie confundată cu ritmul creşterii sau scăderii oricărui indicator statistic produs de INS. Soldul conjunctural procentual este obţinut ca diferenţă între procentajul managerilor care au ales varianta pozitivă a fenomenului şi procentajul celor care au indicat varianta negative”, arată datele INS. În cadrul anchetei de conjunctură din luna ianuarie 2025, managerii din industria prelucrătoare previzionează pentru următoarele trei luni, relativă stabilitate a volumului producţiei (sold conjunctural -5%). Referitor la numărul de salariaţi se estimează relativă stabilitate, soldul conjunctural fiind de -4%. Pentru preţurile produselor industriale se prognozează creştere în următoarele trei luni (sold conjunctural Â30%). Potrivit estimărilor din luna ianuarie 2025, în activitatea de construcţii se va înregistra pentru următoarele trei luni scădere moderată a volumului producţiei (sold conjunctural -6%). Managerii estimează scădere moderată a numărului de salariaţi (sold conjunctural -7%). În ceea ce priveşte preţurile lucrărilor de construcţii se preconizează creştere a acestora (sold conjunctural Â38%). În sectorul comerţ cu amănuntul managerii au estimat pentru următoarele trei luni, tendinţă de scădere moderată a activităţii economice (sold conjunctural -8%). Volumul comenzilor adresate furnizorilor de mărfuri de către unităţile comerciale va înregistra creştere moderată (sold conjunctural Â8%). Angajatorii prognozează pentru următoarele trei luni, creştere moderată a numărului de salariaţi (sold conjunctural Â14%).
„Presiunile legate de taxare vor atrage o tendință de creștere de prețuri în 2025”
Industria HORECA din România se află într-un moment de consolidare, iar această tendință va continua și în anii următori, însă presiunile legate de taxare vor atrage în acest an o creștere a prețurilor de până la 10%, susține președintele Federației Patronatelor din Industria Ospitalității din România (FPIOR), Valentin Șoneriu. 'Cred că în industria HORECA în toți anii care vor urma vor fi niște consolidări. Este un moment în care fără consolidare nu se va mai putea crește foarte ușor și nici nu vom mai putea fi foarte competitivi. Totodată, presiunile legate de taxare, de tot ceea ce înseamnă schimbarea legislației, vor atrage după sine, și doar din incertitudine, o oarecare tendință de creștere de prețuri, nu știu cât de mare, dar sigur va exista tendința aceasta. Anul acesta nu știu dacă depășim 10%, dar ne vom apropia sigur', a precizat Șoneriu. În opinia sa, în 2025 nu se va întâmpla neapărat ceva spectaculos pe zona de consolidare, dar în timp vor fi operatori foarte mici și lanțuri foarte mari în această industrie. 'Eu nu cred că mai este momentul jucătorilor medii, care fie vor fi cumpărați de jucători mai mari, fie găsesc cumva o formă de asociere, pentru a putea beneficia de achiziții comune, de strategii de marketing comune, de experiența pe care poate nu o pot acumula de la un nivel mediu. Eu asta cred că se va întâmpla. (...) Cred că aceasta este tendința, însă nu se va întâmpla neapărat în 2025 ceva spectaculos, dar va fi o progresie lentă care va duce acolo. Atunci vom ajunge să avem operatori foarte mici și lanțuri mari de restaurante și nu numai', a explicat el. Președintele Federației Patronatelor din Industria Ospitalității din România a subliniat că industria HORECA este văzută încă de mulți dintre actualii decidenți drept 'copilul cel mic pus la colț', deși aceasta contribuie cu aproape 6% la PIB-ul țării.
Șeful de la Poșta Română vorbește despre optimizare de personal
Poșta Română nu are nevoie de reorganizare, ci doar de o optimizare de personal, a declarat, marți, directorul general al companiei, Valentin Ștefan, într-o conferință de presă, menționând că procesul ar putea viza 15-20% din personalul administrativ. 'Planurile de reorganizare de-a lungul anilor au fost aprobate în Consiliul de Administrație. De data aceasta nu mai este nevoie de reorganizare a companiei, e nevoie doar de optimizare de personal. Cu alte cuvinte, se va face o evaluare a numărului necesar de personal pe fiecare structură în parte, după care vom trece la departajarea salariaților și concedieri dacă nu acceptă alte posturi în cadrul companiei. Vă spun asta pentru că în trecut, într-adevăr, compania a necesitat reorganizare profundă, schimbare de organigramă, schimbare de rof-uri, de fluxuri interne. Adică au fost chestii serioase. Din fericire, după toți anii aceștia, pur și simplu putem evalua de cine are nevoie compania și de cine n-are nevoie compania. Vedeți, legea în România e foarte proastă, pentru că toată lumea, ca să justifice o reorganizare, o concediere, își schimbă organigrama. De multe ori organigramă e bună și nu trebuie să o schimbi ca să-ți reduci numărul de personal', a spus Valentin Ștefan. El a vorbit despre modul în care se realizează evaluarea personalului la Poșta Română și a afirmat că la început de an angajații sunt rugați să scrie un raport a activitate. 'Cei care dau cu copy-paste din fișa postului și le trec cu liniuță - am responsabilitate de a organiza conferință de presă, realizat 100% -. Știu din start că acea persoană nu și-a făcut treaba pentru că cel mai comod lucru este să copiezi din fișa postului și să scrie o chestie extrem de vagă, cum ar fi 'mi-am dus la îndeplinire atribuțiile din fișa postului', dar rezultatele concrete sunt dincolo de fișa postului. Am organizat 16 conferințe de presă, am dat 50 de comunicate de presă. Asta înseamnă ca cineva să justifice salariul de-a lungul timpului. Deci le avem, le strângem în fiecare an, le analizăm, facem o propunere, intrăm în restructurare fără să schimbăm, să dăm peste cap compania....Avem o estimare acum. Cifra finală va fi stabilită când se termină această evaluare, care a trebui să fie într-o săptămână, două maxim, dar tindem către 15-20% din numărul de persoane al administrației centrale', a declarat Valentin Ștefan.
Trump spune că Microsoft este în negocieri pentru a achiziţiona TikTok
Preşedintele american Donald Trump a declarat luni reporterilor că Microsoft este în discuţii pentru a achiziţiona TikTok şi că ar dori să vadă un concurs de oferte pentru aplicaţie, relatează Reuters şi AFP. Donald Trump a declarat luni că Microsoft face parte dintr-un grup de companii luate în considerare pentru a cumpăra platforma chineză, ca parte a unui plan al guvernului american pentru a evita ca aplicaţia să fie interzisă în SUA. „Aş spune că da”, a răspuns preşedintele american unui jurnalist care l-a întrebat dacă Microsoft este în negocieri pentru a achiziţiona reţeaua socială. „Există mult interes pentru TikTok, există mult interes pentru TikTok. Îmi plac războaiele de licitaţie pentru că îţi permit să obţii cea mai bună afacere posibilă”, a adăugat el. Donald Trump a refuzat să dea numele celorlalţi pretendenţi, dar a spus că sunt „companii de top”. Potrivit postului public de radio american NPR, guvernul încearcă să formeze un grup de investitori în jurul Oracle (furnizor de cloud) pentru a prelua controlul asupra algoritmului şi datelor platformei, păstrând compania chineză ByteDance ca acţionar minoritar.
Nvidia a pierdut 600 de miliarde de dolari într-o zi
Gigantul american Nvidia a pierdut, într-o singură zi, 600 de miliarde de dolari din capitalizarea la bursă, după lansarea AI-ului DeepSeek. Nvidia a încheiat ziua de luni cu o valoare a acţiunilor de 118,58 dolari, de la 142,62 de dolari, cât avea la finele zilei de vineri, înregistrând o scădere de 16,9%. Practic, într-o singură zi, capitalizarea companiei s-a redus cu aproape 600 de miliarde de dolari. Nu doar că este cea mai mare scădere a unei companii americane din istorie, ci este mai mult decât dublu decât a pierdut oricare altă companie americană într-o singură zi vreodată. Picajul Nvidia are loc după ce chinezii de la DeepSeek au lansat modelul lingvistic R1, despre care spun că au cheltuit doar o fracţiune din banii pe care-i cheltuiesc marile companii americane cu antrenarea. Indirect, asta înseamnă că antrenarea modelelor lingvistice poate fi realizată cu semnificativ mai puţine plăci video, iar Nvidia este cea mai importantă sursă de plăci video pentru producătorii de soluţii AI.
Stella McCartney răscumpără participaţia deţinută de LVMH la brandul său
Creatoarea de modă Stella McCartney va răscumpăra participaţia minoritară deţinută de LVMH la casa de modă pe care a fondat-o, la aproximativ cinci ani după ce grupul de lux a achiziţionat-o, au anunţat luni LVMH şi Stella McCartney, într-un comunicat, transmite Reuters. McCartney va continua să îl consilieze pe Bernard Arnault, directorul general al LVMH, şi echipa executivă a grupului pe probleme de sustenabilitate, în calitate de Ambasador Global al Sustenabilităţii, potrivit comunicatului. Designerul, al cărui brand a fost anterior asociat cu rivalul LVMH, Kering, proprietarul Gucci, a surprins lumea modei în 2019, când şi-a mutat brandul de la Kering la LVMH. Anunţul vine într-un moment dificil pentru industria luxului, care se confruntă cu o scădere a pieţei. Mărcile mai mici întâmpină dificultăţi mai mari decât cele mari, care se adresează cumpărătorilor mai bogaţi şi mai în vârstă, cu o putere de cumpărare mai mare.
