MOZAIC ȘTIRI ECONOMICE: Rata anuală a inflaţiei a început din nou să se umfle
În luna noiembrie, inflația a crescut la 5,1%, de la 4,7% în octombrie l cel mai mult s-au scumpit fructele proaspete, serviciile poştale şi margarina
Rata anuală a inflaţiei în luna noiembrie 2024 comparativ cu luna noiembrie 2023 a fost 5,1%, arată datele Institutului Naţional de Statistică (INS). În luna octombrie 2024, comparativ cu luna octombrie 2023, rata anuală a inflaţiei a fost 4,7%. ”Indicele preţurilor de consum în luna noiembrie 2024 comparativ cu luna octombrie 2024 a fost 100,41%. Rata inflaţiei de la începutul anului (noiembrie 2024 comparativ cu decembrie 2023) a fost 4,8%. Rata anuală a inflaţiei în luna noiembrie 2024 comparativ cu luna noiembrie 2023 a fost 5,1%. Rata medie a modificării preţurilor de consum în ultimele 12 luni (decembrie 2023 – noiembrie 2024) faţă de precedentele 12 luni (decembrie 2022 – noiembrie 2023) a fost 5,7%”, arată datele INS. Indicele armonizat al preţurilor de consum în luna noiembrie 2024 comparativ cu luna octombrie 2024 a fost 100,32%. Rata anuală a inflaţiei în luna noiembrie 2024 comparativ cu luna noiembrie 2023 calculată pe baza indicelui armonizat al preţurilor de consum (IAPC) a fost 5,4%. Rata medie a modificării preţurilor de consum în ultimele 12 luni (decembrie 2023 – noiembrie 2024) faţă de precedentele 12 luni (decembrie 2022 – noiembrie 2023) determinată pe baza IAPC a fost 6%. Mărfurile alimentare s-au scumpit cu 5,11% în noiembrie 2024 faţă de noiembrie 2023 şi cu 0,19% faţă de octombrie 2024. Aici cel mai mult s-au scumpit fructele proaspete, cu 17,43%, în noiembrie 2024 faţă de noiembrie 2023, şi cu 6,55% faţă de octombrie 2024, şi margarina, cu 15,84%, în noiembrie 2024 faţă de noiembrie 2023, şi cu 0,77%, faţă de octombrie 2024. Untul s-a ieftinit cu 10,29%, în noiembrie 2024 faţă de noiembrie 2023, şi s-a scumpit uşor, cu 0,15%, faţă de octombrie 2024. Mărfurile nealimentare s-au scumpit cu 4,15%, în noiembrie 2024 faţă de noiembrie 2023, şi cu 0,61% faţă de octombrie 2024. Detergenţii s-au scumpit cel mai mult la această categorie, cu 12,29%, în noiembrie 2024 faţă de noiembrie 2023, şi cu 0,47%, comparativ cu octombrie 2024. Cel mai mult s-au ieftinit gazele, cu 10,12%, în noiembrie 2024 faţă de noiembrie 2023, şi s-au scumpit uşor cu 0,95%, faţă de octombrie 2024. Serviciile s-au scumpit cu 7,56%, în noiembrie 2024 faţă de noiembrie 2023, şi cu 0,29% faţă de octombrie 2024. Servicii poştale s-au scumpit cel mai mult aici, cu 17,83%, în noiembrie 2024 faţă de noiembrie 2023, şi cu 0,01% din octombrie 2024.
Investiţiile nete realizate în economia naţională au ajuns la 131 miliarde lei
Creșterea la nouă luni este de 2,6%, comparativ cu perioada similară din 2023
Investiţiile nete realizate în economia naţională au însumat aproape 131 miliarde lei, în primele nouă luni ale anului, în creştere cu 2,6%, comparativ cu perioada similară din 2023, arată datele Institutului Naţional de Statistică (INS). ”În trimestrul III 2024 investiţiile nete realizate în economia naţională au însumat 51,781 miliarde lei, în creştere cu 0,4%, comparativ cu trimestrul III 2023. În perioada 1.I-30.IX.2024 investiţiile nete realizate în economia naţională au însumat 130,952 miliarde lei, în creştere cu 2,6%, comparativ cu perioada 1.I-30.IX.2023”, arată datele INS. În trimestrul III 2024, comparativ cu trimestrul III 2023, investiţiile nete realizate în economia naţională au crescut cu 0,4%, ca urmare a creşterii înregistrate la alte cheltuieli de investiţii cu 35,8%. Scăderi s-au înregistrat la elementele de structură: utilaje (inclusiv mijloace de transport) cu 5,9% şi lucrări de construcţii noi cu 1,4%. În perioada ianuarie-septembrie 2024, comparativ cu aceeaşi perioadă din 2023, investiţiile nete realizate în economia naţională au crescut cu 2,6%, ca urmare a creşterii înregistrate de alte cheltuieli cu 54,9%. Scăderi s-au înregistrat la elementele de structură: lucrări de construcţii noi cu 2,4% şi utilaje (inclusiv mijloace de transport) cu 1,6%.
Livrările de locuințe sunt în scădere drastică
l în primele nouă luni au fost terminate 42.312 de locuinţe, în scădere cu 7.681 locuinţe, faţă de aceeaşi perioadă din 2023, arată datele INS
În primele nouă luni ale anului, au fost terminate 42.312 de locuinţe, în scădere cu 7.681 locuinţe, faţă de aceeaşi perioadă din 2023, arată datele Institutului Naţional de Statistică (INS). ”În trimestrul III 2024 au fost date în folosinţă 16.376 locuinţe, în scădere cu 1.540 locuinţe, faţă de trimestrul III 2023. În perioada 1.I-30.IX.2024 au fost terminate 42.312 locuinţe, în scădere cu 7.681 locuinţe, faţă de perioada corespunzătoare a anului precedent”, arată datele INS. În primele trei trimestre au fost date în folosinţă 42.312 locuinţe, în scădere cu 7681 locuinţe, faţă de perioada similară din 2023. Pe medii de rezidenţă, în perioada ianuarie-septembrie 2024, cele mai multe locuinţe au fost date în folosinţă în mediul urban, ca pondere reprezentând 56,6% din total. Repartiţia pe surse de finanţare a locuinţelor terminate relevă faptul că în primele nouă luni din acest an, faţă de aceeaşi perioadă din 2023, a scăzut numărul locuinţelor realizate din fonduri private (-7.892 locuinţe), în schimb a crescut numărul locuinţelor realizate din fonduri publice (Â211 locuinţe). Distribuţia în profil regional în perioada 1 ianuarie-30 septembrie 2024 faţă de perioada 1 ianuarie-30 septembrie 2023, pune în evidenţă o scădere a numărului de locuinţe terminate în toate regiunile de dezvoltare astfel: Bucureşti–Ilfov (-3.206 locuinţe), Centru (-1.450), Sud–Est (-1.258), Nord–Vest (-571), Nord–Est (-529), Sud–Muntenia (-352), Sud–Vest Oltenia (-250) şi Vest (-65). Pe medii de rezidenţă, în trimestrul III 2024, cele mai multe locuinţe au fost construite în mediul urban (57,3%). Repartiţia pe fonduri de finanţare a locuinţelor terminate relevă faptul că în trimestrul III 2024, faţă de trimestrul III 2023, a scăzut atât numărul locuinţelor realizate din fonduri private cu 1506 locuinţe, cât şi cele din fonduri publice cu 34 locuinţe. Distribuţia în profil regional în trimestrul III 2024 comparativ cu trimestrul III 2023, evidenţiază o scădere a numărului locuinţelor terminate în următoarele regiuni de dezvoltare: Bucureşti–Ilfov (-1.013 locuinţe), Centru (-524), Nord–Vest (-520) şi Sud–Vest Oltenia (-144). Creşteri au avut loc în următoarele regiuni de dezvoltare: Nord–Est (Â250 locuinţe), Sud–Est (Â236), Vest (Â157) şi Sud–Muntenia (Â18).
Isărescu: Apariţia inteligenţei artificiale ne aşază în faţă provocări necunoscute
În prezent, traversăm o perioadă foarte diferită de ceea ce am trăit până acum, iar digitalizarea şi apariţia inteligenţei artificiale ne aşează în faţă provocări necunoscute până acum 5-10 ani, a declarat guvernatorul Băncii Naţionale a României (BNR), Mugur Isărescu, în cuvântul de deschidere cu ocazia aniversării a 33 de ani de la înfiinţarea Institutului Bancar Român. Eforturile comunităţii bancare trebuie să urmărească pregătirea profesională continuă a resursei umane din bănci, spune Isărescu, care consideră că ne îndreptăm către o nouă etapă în reprofesionalizarea resursei umane din industria financiar-bancară. ”În prezent, traversăm o perioadă foarte diferită de ceea ce am trăit până acum. Cu cerinţe noi, pe care trebuie să le înţelegem în realitatea lor „de pe teren”. Iar ele, spun asta de la bun început, ne îndeamnă să ne gândim la punerea bazelor unei noi etape de profesionalizare şi reprofesionalizare a oamenilor noştri, a personalului din industria financiar-bancară. Digitalizarea şi apariţia inteligenţei artificiale ne aşază în faţă provocări necunoscute până acum 5-10 ani. Ce am trăit noi ca generaţii de bancheri cu 15-25 de ani de experienţă în spate, aproape că nu se mai poate folosi dacă nu avem măcar câteva abilităţi pe parte de digitalizare dobândite între timp. În acest context, necesitatea reprofesionalizării resursei umane din industria bancară se impune ca o acţiune continuă, susţinută, sistematică, iar aici considerăm că rolul Institutului Bancar Român va fi unul esenţial în viitor”, a spus Isărescu. Mai ales în actualele reaşezări geostrategice din lume, proces care este aşteptat să fie de durată, băncile vor trebui să îşi consolideze potenţialul de organizaţii flexibile, capabile să îşi adapteze din mers businessul la multiple provocări: crize naţionale, transnaţionale, stări de conflict, război hibrid etc, adaugă guvernatorul BNR.
Primă europeană la cumpărarea de maşini electrice
Cancelarul în exerciţiu german Olaf Scholz, care se află în campanie în vederea unei realegeri, cere introducerea unei prime europene la cumpărarea de vehicule electrice - după ce Guvernul său a desfiinţat brutal o primă de acest fel în ţară, care a provocat o prăbuşire a vânzărilor -, în contextul în care industria automobilului din Germania întâmpină dificultăţi în a trece la maina cu baterie, relatează AFP: ”Avem nevoie de stimulente la cumpărarea de maşini electrice, sub forma unei prime auropene sau unei susţineri directe a maşinilor electrice fabricate în Germania”, a scris marţi pe reţele de socializare Scholz, după o vizită la o fabrică a constructorului american Ford, la Koln. Politica economică se află în centrul campaniei în vederea alegerilor legislative anticipate prevăzute la 23 februarie într-o Germanie afectată de o economie atonă şi în care modelul său industrial, în care industria auto este un pilon, este pus sub semnul întrebării. Perspectivele sunt extrem de sumbre pentru producătorii auto germani, afectaţi de costuri mari, o scădere a cererii şi o concurenţă tot mai mare a Chinei. În urmă cu un am, Guvernul lui Olaf Scholz a pus în mod prutal capăt primelor la cumpărarea vehiculelor electrice - cu scopul de a face economii la buget -, provocând o prăbuşire a vânzărilor în ţară şi frîmântări în rândul majorităţii producătorilor europeni . După ce producătorii auto au investit miliarde în sectorul electric, Guvernul este necesar să facă ”ceea ce credem noi că este necesar în privinţa susţinerii” pentru a consolida trecerea la maşinile electrice, le-a spus muncitorilor fabricii Ford Scholz. ”Vrem ca toată Europa să facă un efort”, a subliniat el. O primă europeană la cumpărare ar fi ”bineînţeles” cea mai bună soluţie, consideră el. Altă posibilitate ar fi un ajutor al Guvernului german, în urma aprobării autorităţilor europene, ”care să se concentreze asupra a ceea ce se produce aici”, a adăugat el.
BVB vrea să înfiinţeze o Bursă de Valori la Chişinău
Bursa de Valori Bucureşti (BVB) anunţă că explorează opţiunile de creare a unei Burse de Valori la Chişinău, împreună cu statul moldovenesc şi cu alţi parteneri din Republica Moldova. BVB se declară convinsă de potenţialul substanţial de creştere al economiei din Republica Moldova. ”Bursa de Valori Bucureşti (BVB) explorează opţiunile de creare a unei Burse de Valori la Chişinău, împreună cu statul moldovenesc şi cu alţi parteneri din Republica Moldova. Îndelungata experienţă pe care Bursa de Valori Bucureşti a acumulat-o în cei 30 de ani de existenţă îi va permite să folosească cunoştinţele sale pentru a pune bazele unei burse de valori moderne în Republica Moldova, pentru a construi o piaţă de capital robustă în ţara vecină şi, totodată, pentru a stimula cooperarea regională între cele două ţări. BVB doreşte, astfel, să ofere acces la finanţare companiilor din Republica Moldova, care alături de cele din România, să devină, în timp, lideri regionali”, arată un anunţ al BVB.
Ceasurile Apple ar putea comunica prin satelit
Apple va adăuga anul viitor funcţia de comunicare prin satelit, disponibilă până acum pe iPhone, ceasurilor sale, conform surselor citate de Bloomberg. Primul model care va beneficia de această funcţionalitate, susţin sursele, va fi Apple Watch Ultra, ceea ce este firesc, ţinând cont că acesta este vârful de gamă şi cel mai scump ceas al companiei. La fel ca în cazul iPhone-urilor, funcţionalitatea va putea fi folosită pentru a trimite mesaje în situaţii de urgenţă, folosind conexiunea la satelit în zonele izolate, din care lipseşte semnalul terestru. Tot de anul viitor, ceasurile companiei ar urma să ofere o funcţie de avertizare în cazul în care tensiunea arterială este mare. De asemenea, cel puţin în cazul unora dintre smartwatch-uri, Apple va înlocui modemurile Intel cu cele MediaTek. Mutarea ar urma să reprezinte o nouă lovitură pentru Intel şi, totodată, prima colaborare majoră cu MediaTek
Boeing a reluat producţia avionului 737 MAX după o grevă de şapte săptămâni
Producătorul american de avioane Boeing a reluat producţia avionului său cel mai bine vândut, 737 MAX, săptămâna trecută, la o lună după încheierea unei greve de şapte săptămâni a 33.000 de muncitori din fabrici, conform unor surse familiare cu situaţia, transmite Reuters. Repornirea liniei de producţie este esenţială pentru redresarea companiei, care are un volum impresionant de aproximativ 4.200 de comenzi pentru acest model, venite din partea companiilor aeriene ce doresc să răspundă cererii crescute pentru transport aerian la nivel global. Boeing a refuzat să comenteze cu privire la reluarea producţiei, confirmată de surse anonime. După o serie de probleme, inclusiv două accidente fatale, pandemia de COVID-19, deficienţe în lanţul de aprovizionare şi o grevă recentă, Boeing se confruntă cu o serie de provocări în atingerea obiectivului de a produce 56 de avioane pe lună.
