MOZAIC ȘTIRI ECONOMICE: RAR nu recunoaște anvelopele „all season'” ca fiind cauciucuri de iarnă
Așa arată o informare emisă de către organizația de protecție a consumatorilor InfoCons
Registrul Auto Român (RAR) nu consideră anvelopele proiectate pentru toate anotimpurile ("all season") drept anvelope de iarnă, se precizează într-un comunicat remis marți de organizația de protecție a consumatorilor InfoCons. "Apariția sezonului rece (...) reprezintă (...) demararea procesului de înlocuire a anvelopelor de vară, cu unele mai potrivite vremii - anvelopele de iarnă. (...) 'All seasons', dar nu iarna! Anvelopele de tipul all-seasons nu sunt o variantă fiabilă, întrucât acestea nu sunt asmilate anvelopelor de iarnă, potrivit Registrului Auto Român", se menționează în comunicatul InfoCons. Organizația de protecție a consumatorilor redă definiția formulată de RAR anvelopelor pentru toate anotimpurile: "Denumirea de anvelopă all-season este o denumire comercială care nu definește cu exactitate tipul de anvelopă omologată pe timp de iarnă conform Ordonanței OG nr. 5 /2011." InfoCons arată că anvelopele legale pentru sezonul rece trebuie să aibă inscripționate literele "M" (de la "mud" - nămol, în limba engleză) și "S" (de la "snow" - zăpadă, în limba engleză). InfoCons amintește că legislația stabilește drept obligatorie dotarea automobilului cu anvelope de iarnă, în anumite condiții: "Constituie contravenții și se sancționează cu amenda prevazută în clasa a IV-a de sancțiuni următoarele fapte săvârșite de persoane fizice: conducerea autovehiculului pe drumurile publice acoperite cu zăpada, gheață sau polei, fără ca acesta să fie dotat cu anvelope de iarnă, iar in cazul autovehiculului de transport marfă cu o masă totală maximă autorizată mai mare de 3,5 tone și al autovehiculului de transport persoane cu mai mult de 9 locuri pe scaune, inclusiv cel al conducătorului auto, fără ca acestea să fie echipate cu anvelope de iarnă pe roțile axei/axelor de tracțiune sau fără a avea montate pe aceste roți lanțuri sau alte echipamente antiderapante certificate". Amenzile pentru șoferii care nu respectă legislația în vigoare sunt cuprinse între 9 și 20 de puncte de amendă, adică între 1.305 și 2.900 de lei. De asemenea, este posibilă ridicarea certificatul de înmatriculare a mașinii, potrivit comunicatului InfoCons. Organizația de protecție a consumatorilor subliniază că UE a introdus o nouă metodă de etichetare a anvelopelor, cu scopul îndrumării consumatorilor către alegerea unor anvelope de iarnă mai calitative din punct de vedere al siguranței și, în același timp, mai prietenoase cu mediul. Noua etichetă UE aduce în atenția consumatorilor: aderența anvelopei pe carosabilul ud (aceasta se măsoară pe o scală de la A la E și oferă informații cu privire la gradul mare sau mic la care mașina se va opri pe drumuri ude, în cazul frânării bruște; zgomotul la rulare (reducerea zgomotului la rulare contribuie la reducerea impactului condusului asupra mediului); impactul asupra consumului de combustibil (alegerea unor anvelope potrivite înseamnă parcurgerea unui număr mai mare de kilometri și reducerea emisiilor de CO2).
BNR apasă pe pedala creșterii dobânzilorBanca centrală a decis ieri să majoreze dobânda cheie până la 1,50% pe an
Consiliul de Administrație al Băncii Naționale a României a decis ieri majorarea dobânzii cheie la 1,5% pe an, majorarea ratei dobânzii pentru facilitatea de depozit la 1% pe an și creșterea ratei dobânzii aferente facilității de creditare (Lombard) la 2% pe an. "Consiliul de Administrație al Băncii Naționale a României, întrunit în ședința de astăzi, 5 octombrie 2021, a hotărât următoarele: majorarea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 1,50 la sută pe an, de la 1,25 la sută pe an, începând cu data de 6 octombrie 2021; majorarea ratei dobânzii pentru facilitatea de depozit la 1,00 la sută pe an, de la 0,75 la sută pe an, și a ratei dobânzii aferente facilității de creditare (Lombard) la 2,00 la sută pe an, de la 1,75 la sută pe an, începând cu data de 6 octombrie 2021", se arată în comunicatul băncii centrale. BNR a hotărât, totodată, păstrarea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei și în valută ale instituțiilor de credit. Dobânda de politică monetară era nemodificată din luna ianuarie a acestui an când Consiliul de Administrație al BNR a decis reducerea ratei de la 1,50% pe an, la 1,25% pe an. "Rata anuală a inflației a urcat în iulie 2021 la 4,95%, de la 3,94% în iunie, iar în august la 5,25%, considerabil deasupra limitei superioare a intervalului țintei și ușor peste nivelul prognozat. Creșterea a fost determinată și în acest interval aproape integral de componente exogene ale IPC, mai cu seamă de majorarea considerabilă a prețurilor gazelor naturale și energiei electrice în luna iulie, și într-o mai mică măsură de continuarea scumpirii combustibililor, preponderent pe seama categoriei non-benzină și motorină. Rata anuală a inflației CORE2 ajustat s-a mărit la 3,0% în iulie, de la 2,9% în iunie, și la 3,2% în august, depășind astfel ușor previziunile. Evoluția ei reflectă, în principal, efecte ale creșterii cotațiilor unor mărfuri, inclusiv agroalimentare, și a costurilor cu energia și transportul, precum și influențele cererii sporite de bunuri și servicii, suprapuse celor venite din constrângeri pe partea ofertei, alături de ajustările în sens ascendent ale anticipațiilor inflaționiste pe termen scurt. Rata medie anuală a inflației IPC și cea calculată pe baza indicelui armonizat al prețurilor de consum au crescut la 3,3% și 2,6% în august, de la 2,9%, respectiv 2,4% în luna iunie 2021", se spune în comunicatul BNR. "Noi la CFA România în ultimul sondaj spuneam că anticipăm cel puțin două majorări de dobândă în următoarele 12 luni, însă a venit cumva mai repede decât anticipațiile această majorare. Ce cred eu că a condus la această decizie? Pe de o parte vedem prețul la tot ce înseamnă energie, adică energie electrică, gaze naturale, combustibil, care crește. Unii factori sunt locali, de exemplu liberalizarea pieței în România pentru gaze naturale și electricitate, dar sunt și globali. Prețul gazului natural e la nivelul maxim din ultimii 10 ani în Statele Unite. De asemenea, prețul petrolului urcă susținut. Deci vin și factori externi. Toate aceste creșteri de prețuri la energie vor avea ceea ce se numește efect de runda a doua. Adică se vor duce în toate celelalte bunuri și servicii. De aici va veni presiunea inflaționistă și prin urmare Banca Centrală a luat decizia de majora rata de dobândă pentru a lupta cumva cu aceste anticipații inflaționiste. Scopul nu este prețul energiei pe care nu-l poate influența Banca Națională, ci anticipațiile", a explicat Adrian Codirlașu, vicepreședinte al Asociației CFA România.
Cheltuielile populației au reprezentat 84,5% din venituri
Veniturile totale medii lunare au reprezentat, în trimestrul II 2021, în termeni nominali, 5.573 lei pe gospodărie și 2.196 lei pe persoană, iar cheltuielile totale ale populației s-au ridicat în medie la 4.709 lei lunar pe gospodărie (1.855 lei pe persoană), respectiv 84,5% din nivelul veniturilor totale, potrivit datelor Institutului Național de Statistică (INS). Veniturile bănești au fost, în medie, de 5.230 lei lunar pe gospodărie (2.060 lei pe persoană), iar veniturile în natură de 343 lei lunar pe gospodărie (135 lei pe persoană). Conform INS, salariile și celelalte venituri asociate lor au format cea mai importantă sursă de venituri (69,1% din veniturile totale ale gospodăriilor). INS menționează că la formarea veniturilor totale ale gospodăriilor au contribuit, de asemenea, veniturile din prestații sociale (19,3%), veniturile în natură (6,1%), în principal, contravaloarea consumului de produse agroalimentare din resurse proprii (5,1%), veniturile din agricultură (1,8%), veniturile din activități neagricole independente (1,6%), precum și cele din proprietate și vânzarea de active din patrimoniul gospodăriei (1,1%). Instituția precizează că mediul de rezidență influențează diferențele de nivel și, mai ales, de structură între veniturile gospodăriilor dintre mediul urban și mediul rural. Datele INS arată că principalele destinații ale cheltuielilor efectuate de gospodării sunt consumul de bunuri alimentare, nealimentare, servicii și transferurile către administrația publică și privată și către bugetele asigurărilor sociale, sub forma impozitelor, contribuțiilor, cotizațiilor, precum și acoperirea unor nevoi legate de producția gospodăriei (hrana animalelor și păsărilor, plata muncii pentru producția gospodăriei, produse pentru însămânțat, servicii veterinare etc.). Cheltuielile pentru investiții, destinate pentru cumpărarea sau construcția de locuințe, cumpărarea de terenuri și echipament necesar producției gospodăriei, cumpărarea de acțiuni etc. dețin o pondere mică în cheltuielile totale ale gospodăriilor populației (doar 0,5%). INS precizează că mediul de rezidență determină unele particularități în ceea ce privește mărimea și structura cheltuielilor totale de consum.
“Economia românească ar urma să înregistreze în acest an un avans de 4,3%”
Economia românească ar urma să înregistreze în acest an un avans de 4,3%, după o contracție de 3,9% în 2020, pentru ca în 2022 creșterea economică să se situeze la 4,1%, conform celei mai recente Actualizări Economice Regionale a Băncii Mondiale (ECA Economic Update) publicate marți. Comparativ, în ianuarie 2021, Banca Mondială prognoza că economia românească se va contracta cu 5% în 2020, dar va înregistra o relansare de 3,5% în 2021 și de 4,1% în 2022. În iunie, în raportul cu privire la perspectivele economice globale, Banca Mondială estima că România va înregistra în acest an un avans al PIB de 6%, cu 2,5 puncte procentuale peste estimarea din ianuarie, urmând ca anul viitor să înregistreze o creștere de 4,5%, cu 0,4 puncte procentuale peste estimările anterioare. Economia românească a avut o evoluție mai bună decât s-a anticipat, menționează BM, contractându-se cu 3,9% în 2020. Un răspuns fiscal proactiv, dar limitat, de 4,4% din PIB, a sprijinit firmele să-și păstreze angajații și a alimentat veniturile gospodăriilor. PIB-ul ar urma să se redreseze la 4,3% în acest an, sprijinit de avansul activității economice în semestrul doi din 2021. Sărăcia ar urma să crească pe termen scurt, deoarece impactul pandemiei de COVID-19 afectează sursele interne de venit și remitențele, conform datelor publicate marți de Banca Mondială. Înainte de pandemie, România s-a bucurat de un deceniu de creștere economică, totuși, criza provocată de COVID-19 a afectat activitatea economică și veniturile gospodăriilor, expunând problemele structurale ale României. Din punct de vedere istoric, politica fiscală a fost prociclică. Deficitul bugetar s-a situat în medie la 2,8% din PIB în perioada 2011 - 2019, iar creșterea medie a economiei a fost de 3,9% în perioada respectivă. Creșterea economică a fost solidă în pofida fundamentelor slabe. Consumul privat ridicat, determinat parțial de creșterea nesustenabilă a salariilor, a dus la presiuni inflaționiste și la adâncirea deficitului de cont curent. Calitatea și cantitatea pieței muncii și a capitalului, precum și dinamicile mai lente ale productivității, au limitat potențialul de creștere. Investițiile private au rămas la un nivel ridicat, dar un sector financiar redus ca mărime limitează disponibilitatea finanțării pe termen lung. Guvernul a răspuns rapid crizei provocate de pandemie, furnizând stimulente fiscale de 4,4% din PIB în 2020. Este unul din cele mai scăzute niveluri din UE, reflectând spațiul fiscal limitat. În primul val al pandemiei, gospodăriile sărace și vulnerabile au fost mai puțin sprijinite de măsurile de răspuns fiscal, care s-a adresat mai mult celor care lucrau legal.
BERD devine acționar Euroins și investește 30 de milioane de euro
Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD) a semnat un acord pentru achiziționarea unei acțiuni minoritare în Euroins Insurance Group, unul dintre cele mai mari grupuri independente de asigurări generale din Europa Centrală, de Est și de Sud-Est. BERD investește 30 de milioane de euro printr-o nouă majorare de capital, în timp ce Eurohold, compania mamă a grupului de asigurări, oferă o injecție de capital suplimentară de 12 milioane de euro. De asemenea, BERD colaborează cu ASF pentru a elabora noi reglementări pentru gestionarea cererilor de despăgubire. În ultimele 12 luni, Euroins România a atras majorări de capital de peste 300 de milioane de lei. Compania anunță că se concentrează pe diversificarea produselor non-RCA, intensifică digitalizarea și consolidează guvernanța corporativă. "Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD) a semnat un acord pentru achiziționarea unei acțiuni minoritare în Euroins Insurance Group, unul dintre cele mai mari grupuri independente de asigurări generale din Europa Centrală, de Est și de Sud-Est. BERD investește 30 de milioane de euro printr-o nouă majorare de capital, în timp ce Eurohold, compania mamă a grupului de asigurări, oferă o injecție de capital suplimentară de 12 milioane de euro", anunță asiguratorul, într-un comunicat. Fondurile vor fi utilizate pentru dezvoltarea și creșterea celei mai mari entități din cadrul grupului, Euroins România Asigurare Reasigurare. Finanțarea va susține, de asemenea, operațiunile și creșterea grupului în Georgia, Grecia, Macedonia de Nord, Polonia și Ucraina. „Suntem încântați să colaborăm cu Euroins și astfel să oferim asigurări de înaltă calitate, complexe și de încredere în România și în întreaga regiune. De asemenea, suntem încântați să discutăm cu Autoritatea de Supraveghere Financiară a României (ASF) cu privire la procesul de decontare directă în beneficiul consumatorilor și al sectorului asigurărilor din România”, spune Mark Davis, director regional BERD pentru România și Bulgaria. BERD colaborează cu ASF pentru a elabora noi reglementări pentru gestionarea cererilor de despăgubire. "Obiectivul BERD este să contribuie la la crearea unui sistem mai echitabil pentru toate părțile implicate, inclusiv clienți, ateliere și companii de asigurări, promovând în același timp interesul asigurătorilor mondiali și atragerea de capital în industria de asigurări", se mai arată în comunicat.
Windows 11, lansat oficial
Microsoft a lansat noul Windows 11, chiar cu câteva ore înainte de trecerea în ziua de 5 octombrie, așa cum anunțase inițial. Cea mai nouă versiune de Windows a fost lansată oficial și va putea fi instalată, eventual, prin sistemul de actualizări automate. Utilizatorii Windows 10 vor primi, gradual, invitația de a face upgrade. Alternativ, cei care nu vor să aștepte pot intra pe site-ul oficial și iniția de acolo procesul de instalare. Există trei opțiuni: folosirea așa-numitului asistent de instalare, crearea unui stick sau disk bootabil cu kit-ul de instalare, ori descărcarea acestuia în format ISO. Ultima variantă va fi soluția aflată la dispoziția utilizatorilor ale căror PC-uri sunt considerate incompatibile de criteriile impuse artificial de Microsoft. Aceștia pot descărca ISO-ul și face instalarea manual, însă Microsoft nu le va livra update-uri automate, astfel că vor trebuie să reia același proces de fiecare dată când vor să-și actualizeze sistemul. Windows 11 vine cu o nouă interfață, cu un nouă bară de task-uri și un nou meniu Start. Magazinul de aplicații Microsoft Store va fi mai deschis și va găzdui mai multe aplicații, inclusiv alte magazine de aplicații, iar soluția de comunicare Microsoft Teams a fost preinstalată, deși exista și Skype.
Facebook încearcă din nou să respingă acuzații de monopol ilegal
Facebook a cerut unui judecător federal să respingă definitiv proceduri pe care le denunță drept ”fără probe viable” ale Autorității americane a concurenței (FTC), unul dintre cele mai amenințătoare dosare împotriva gigantului rețelelor de socializare, acuzat de abuz de poziție domnantă, relatează AFP. FTC a depus o nouă plângere în august, după ce o primă plângere a fost respinsă în iunie de către judecătorul federal de la Washington James Boeasberg. Autoritatea acuză Facebook de faptul că a ”cumpărat integral sau îngropat noii inovatori atunci când popularitatea acestora devenea o amenințare la adresa existenței sale” - o trimitere la aplicația Instagram și la mesageria WhatsApp. Agenția ”nu prezintă nicio probă viabilă pentru a califica Facebook drept un monopol ilegal”, afirmă avocații gigantului din California în documente depuse luni. Ei consideră că dosarul FTC ”nu ține”, deoarece președinta autorității Lina Khan nu ar fi neutră. Implicarea acesteia ”este cu atât mai îngrijorătoare, cu cât declarațiile sale publice despre Facebook depășesc cu mult raportul Congresului (care stă la baza plângerii) și arată că doamna Khan înceracă să-și servească propriile interese”, argumentează avocații
General Motors și Ford Motor pun capăt conflictului din jurul "BlueCruise"
General Motors și Ford Motor au ajuns la un acord de închidere a conflictului legat de utilizarea numelui "BlueCruise" pentru comercializarea tehnologiei de conducere hands-free, transmite Reuters. Într-un document depus în instanță, cei doi producători de automobile au afirmat că ”se află într-un proces de retragere a pretențiilor și contra-pretențiilor în această chestiune”. Un judecător a fost de acord să respingă procesul cu condiția ca producătorii auto să finalizeze acordul în termen de 60 de zile. Detaliile nu au fost făcute publice. Un purtător de cuvânt al Ford a spus că acordul nu a fost finalizat dar că al doilea mare producător auto din lume va ”continua să utilizeze numele BlueCruise, așa cum facem în prezent pentru F-150 și Mustang Mach-E și în viitor pentru 2022 Expedition”. GM a anunțat că ambii constructori auto ”au rezolvat amiabil cazul și procedurile asociate. În prezent nu dorim să comentpm mai mult”.
Anunțuri ZdV Premium
În categoria Economic
ANAF anunță dotarea cu aparate de marcat electronice fiscale(AMEF), obligatorie și la automatele comerciale
De același autor
